Gazeta Transilvaniei, iulie 1910 (Anul 73, nr. 141-161)

1910-07-22 / nr. 158

Nr. 158—1910 GAZETA TRANSILVANIEI, ce se atinge de popor, ca factor de alcă­tuire. Aceasta însemnează că băncile noas­tre pot să ia liber iniţiativa de a înfiinţa, ajuta sau controla însoţirile fondate şi că şi poporul, alcătuitorul însoţirilor, se poate adresa unde voieşte şi unde află mai bine după ajutorul material şi moral de care are lipsă. Toate acestea s’au admis pentru că numai în chipul acesta acţiunea pentru însoţirea forţelor economice se va putea desvolta liber şi a măsurat adevăratelor trebuinţe. Ce priveşte în rândul al doilea, te­renul şi direcţia acţiunii, direcţiunea «So­lidarităţii« s’a grupat în jurul ’ părerii, că această acţiune trebue îndreptată în prima linie în scopul însoţirii forţelor economice, menite a uşura şi perfecţiona mijloacele de producţiune şi circulaţiune a avutului poporului nostru. Cu alte cuvinte că îna­inte de toate trebuesc alcătuite însoţirile prin cari poporul nostru să poată fi pus în poziţie pe de o parte de a produce mai uşor, mai bine şi mai mult, pe de altă parte ca productele sale să le poată va­lora mai curând şi mai rentabil. Natural în cadrul acestor însoţiri — cum vom ve­dea — nu pot cădea însoţirile de credit, în înţelesul strict al cuvântului, deoarece, cum s’a anunţat şi prin direcţiunea »Soli­darităţii« la noi creditul poate fi bine şi uşor servit prin băncile, ce le avem. Iată, în scurt, normele pe care se în­temeiază propunerea direcţiunii »Solidari­tatea« relativ la chestiunea însoţirilor. Anuarele şcoalelor noastre. — O scurtă dare de samă. — II. Raport despre institutele de învăţă­mânt gr. cat. din Balázsfalva (Blaj): Gimnaziul superior, institutul pedagogic, şcoala de aplicaţie, şcoala de fete, şcoala învăţăceilor de meserii şi negustorii şi asi- tul de copii pe anul şcolastic 1909—1910. Balázsfalva (Blaj) Tipografia Seminarului teologic gr. cal. 1910. In fruntea anuarului a apărut un studiu substanţial scris cu mare aparat ştienţific de d-l prof. Dr. Vasilie Suciu despre »Raportul dintre religie, ştiinţă, fi­lozofie şi societate«. Cităm din acest stu­diu, pe care îl recomandăm în deosebita atenţiune a intelectualilor noştri, pasagiul final. De încheiere adaug convingerile ne­suspectului Machiavelli. »Acei principi şi acele ţări, zice el, cari vreau să rămână puternici, trebue să se îngrijască mai pe sus de toate de ceremoniile religiunii şi­­ să le stimeze totdeauna, pentru că nu poate IT fi un semn mai sigur despre nimicirea unei provincii, decât să o vezi, că despre­­ţueşte cultul d-zeesc«. Aşa zicea Machia­velli, norma conştientă ori inconştientă a tuturor politicianilor. Şi, să nu te cruceşti, când vezi oameni, nepricepuţi în cerinţele omenirii, lovind în religie? — Părinte sfinte iartă-le lor, că nu ştiu ce fac! Din datele şcolare, cari se referă la gimnaziul superior reţinem următoarele : Primele pagini sunt închinate memoriei profesorilor răposaţi Nicolae Popescu şi Ioan German, dându-se fotografiile lor împreună cu câteva date biografice. La gimnaziu au funcţionat un director, 17 profesori de studii ordinare, 4 profesori de studii extraordinare şi facultative şi 2 catecheţi pentru elevii de altă confesiune. Pe mai multe pagini este indicat clasă de clasă materialul propus în anul şcolar 1909—910. Urmează apoi date amănunţite refe­ritoare la bibliotecile gimnaziului, la so­cietatea de lectură a tinerimii gimnaziale, la muzeele şcoalei. Urmează un conspect al ajutoarelor (burselor) acordate elevilor din diferite fundaţiuni în suma de 14,490 cor. 46 fii. Premii în cărţi s-au distribuit pentru suma de 720 cor. De beneficiul panei au avut parte 182 elevi distribuin­­du-se cu totul aproape 10.000 table de pâne a 3 chilog. In seminarul junimei rom. gr. cat. au fost primiţi 134 elevi. Situaţia fondului pentru ajutorarea şcola­rilor săraci în caz de mort a fost cu 31 Dec. 1909 de 24,575 cor. 19 fii. După o scurtă dare de samă despre câteva fonduri mai mici, urmează darea­­ de samă despre contribuirile făcute la «masa studenţilor», a cărei fond se urcă la frumoasa sumă de 28.819 col. 81 fii. Numărul elevilor întreţinuţi cu prânz a fost de 12. Pe mai multe pagini urmează clasi­­ficaţiunea elevilor la finea anului clasă de clasă. Examenul de maturitate l-au făcut anul trecut cu totul 77 absolvenţi. Cu­linea anului şcolar au fost înscrişi in gimnaziu cu totul 500 elevi ordinari şi 18 privatişti. Calculul «din toate eminent» l-au obţinut 38 elevi, calculul «cel puţin bun» 111 elevi, calculul «suficient» 283 elevi, un nesuficient 59 elevi, 2 nesufici­enţi 19, iar mai mulţi nesuficienţi 8. De încheiere urmează conspectul manualelor, ce se vor folosi la gimnaziu în anul şcol. 1910—911. (Va urma.) ŞTIRI. — 19 Iulie v. Maj. Sa pentru inundaţii din Solnoc-Dobâca. Maj. Sa a dăruit 10.000 coroane pentru inundaţii din Solnoc-Dobâca. In folosul inundaţilor din Bănat, Liga Culturală a tuturor Românilor va da Du­minecă 25 c. în Ploeşti o mare serbare populară în folosul inundaţilor din Bă­nat Cu această ocazie d-l N. Iorga pro­fesor universitar va ţine o conferinţă tra­tând despre »Trecutul Câmpinei­. După conferinţă va urma concursul de costume naţionale organizat de Liga Culturală cu premii în valoare de 350 lei. Necrolog. Cu inima înfrântă de du­rere aducem la cunoştinţa tuturor rude­niilor şi cunoscuţilor, că mult iubitul şi neuitatul fiu, frate, nepot etc. Dumitru Surd­u jun. vice-notar comunal, după lungi şi grele suferinţe, fiind împărtăşit cu sfin­tele taine, şi-a dat nobilul suflet în mâ­­nile Creatorului în 1 August st. n. la 10 oare a. m. în etate de 36 ani. Rămăşiţele pământeşti ale scumpului defunct s-au a­­şezat spre odihna de veci Mercuri în 3 August la 2 oare a. m. în cimiterul bise­­ricei gr. or. din Răşinari. Dumitru Surdiu sen. tată, Soră, Bu­cur şi Maria fraţi, Marina Surd­u n. Giur­­coiu cumnată. Bucur, Dumitru şi Iacob nepoţi. Petru şi Bucur Muţiu, Ana Droc născ. Muţiu, unchi şi mătuşe. Ana Poplă­­cenel n. Droc şi Dobra Droc verişoare. Deschiderea congresului internaţional pentru pace. Al 18-lea congres internaţio­nal pentru pace a fost inaugurat alaltăeri în Stockholm cu solemnitate. Au asistat vre­o 600 delegaţi din 24 ţări diferite, pre­cum şi corpul diplomatic. Sala era împo­dobită cu steagurile diferitelor naţiuni şi cu portretul lui Nobel. Preşedintele comi­tetului organizator, deputatul Reichstag­ului Bonde, a făcut urări de bunăvenire celor de faţă. Ministrul afacerilor străine, contele Taube, a exprimat bucuria guver­nului suedez de a putea saluta congresul la Stockholm. A asigurat congresul, că gu­vernul urmăreşte cu mare interes lucră­rile congresului. D-l Lafontaine, senator belgian, a mulţumit în numele congresu­lui. Profesorul­­de Gubernatis (Roma) a sa­lutat oraşul Stockholm în numele delega­ţilor congresului. A dat apoi cetire unor depeşi ale d-lor de Luzzatti şi San Gu­­liano. Contele Taube şi d-l Bonde au fost aleşi preşedinţi de onoare. Depeşi de oma­giu au fost trimise regelui Suediei, lui Frederic Passy, baronesei Suttner, conte­lui Tolstoi şi altor notabilităţi. Mare incendiu. Din Târgul Mureşului se telegrafează, că un mare toc a distrus eri în comuna Panetul de Câmpie (Mező­­pánit) 52 case împreună cu şurile şi graj­durile aparţinătoare caselor. Petreceri- Tinerimea română din Şim­­leu şi jur invită la petrecerea cu dans ce se va ţinea cu prilejul adunării generale a »Reuniunei femeilor române sâlăjene« la 14 August 1910 în sala hotelului oră­şenesc din Şimleu, începutul la 8 oare seara. Venitul curat e destinat pentru ca­­sina română din Şimleu. Programa zilei înainte de ameazi: 8 oare serviciu divin, 11 oare, adunarea ge­nerală a »Reuniunei fem. rom. sălăjene«, 12 oare şedinţa plenară a comitetului tea­tral, 1 oară banchet. Ciocnire sângeroasă la graniţa turco­­muntenegreană. La frontiera turco-munte­­negreană a avut loc alalăieri o ciocnire intre armatele turcă si muntenegreană. 2 sol­daţi turci au fost omorâţi, iar 11 răniţi. Perderile muntenegrene nu se cunosc. Mănăstire devastată de bandiţi alba­nezi. Din Belgrad se anunţă, că o bandă compusă din 150 Albanezi a atacat mănăs­tirea Dec­an şi după ce au furat mai multe lucruri şi au devastat mănăstirea, s-au re­fugiat în munţi. Boi atinşi de turbare. Zilele trecute un câne turbat a muşcat nouă boi în­­co­muna Calvaser de lângă Şeica mare. In curând s’au observat semnele turbării la vitele muşcate dintre cari 6 au perit în chinuri grozave. O dublă Sinucidere. Din Buzeu se a­­nunţă, că Luni seara în momentul trecerii trenului expres Berlin spre Ulmeni, o fe­­mee Elena Vasilescu împreună cu o copilă a ei în etate de 9 ani s-au aruncat înain­tea trenului. Atât mama cât şi copila au fost sdrobite îngrozitor. Martorii oculari spun că în momentul eşirei trenului ex­press din staţia Monteoru Elena Vasilescu a pândit un moment şi s-a aruncat înain­tea maşinei. B­etiţa a urmat-o aproape in­stinctiv pe mama sa, fără a slăbi din mână rochia acesteia. De aci ar reeşi că neno­rocita femee a voit să moară singură fără a avea intenţia de a târâ la moarte şi pe copila ei. Loteria în Italia. A apărut statistica guvernului italian asupra loteriei hebdo­madare ce se trage în toate oraşele mai principale ale Italiei. Din statistica aceas­ta resulta, că statul a câştigat de la înfiin­ţarea ei şi până anul trecut suma de 300 milioane de franci. Media anuală ce în­casează loteria este de 66792611 franci şi 72 centime. Anul trecut s-a jucat pentru 85 de milioane! Avis. Caut un candidat de advocat cu praxă pe 15 August sau 1 Septemvrie a. c. Dr. Toma Cornea advocat Sighişoara. Goana după un ucigaş şi prinderea lui. In luna Februarie a. c. a dispărut în mod misterios soţia medicului londonez Dr. Crippen. In faţa svonurilor, ce se lă­ţiseră asupra dispariţiei ei, Dr. Crippen a declarat că soţia sa a plecat, mai târziu că a murit. După câteva luni a dispărut deodată şi Dr. Crippen înpreună cu d-şoara Le Neve Etel, fosta sa secretară, despre care se spunea că Dr. Crippen ar fi luat-o în căsătorie. Dispariţia­ aceasta suspectă a făcut pe poliţia din Londra să ordone o perchiziţie la locuinţa lui Dr. Crippen, care a scos la iveală lucruri în­grozitoare. Intre altele s’au găsit într’o pivniţă a locuinţei sale două cadavre de femei, dintre cari unul era al soţiei sale. S’au mai găsit indicii, că Dr. Crippen se îndeletnicia cu meseria unui adevărat «Barbă albastră», care suferia de mania a ucide femei. Pe baza acestor constatări poliţia din Londra a început întinse cercetări după cei doi fugari. Cu ajutorul telegra­fiei fără sirmă, s’a constatat că Dr. Crip­pen și Le Neve Etel, travestită în haine bărbătești, se află pe bordul vaporului «Montrose», care plutea în largul mării pe drum spre Canada. S’a început atunci o adevărată goană după ucigașul Crippen. Ceas de ceas se transmiteau telegrame prin telegrafia fără sârmă de pe uscat pe vaporul «Montrose» şi viceversa, iar unul din cei mai abili detectivi englezi cu nu­mele Dev, a plecat cu vaporul «Canadian Pacific» întru urmărirea fugarilor, sosind în portul Canadei, mulţumită vitezei mai mari a acestui vapor, cu câteva oare îna­inte de sosirea vaporului Montrose. Pen­tru a nu da însă la bănueli, căpitanul vaporului «Montrose» tăinuise în faţa fugarilor şi a echipagiului său urmărirea lui Dr. Crippen, despre care avea cunoş­tinţă prin telegraful fără sârmă. Despre arestarea fugarilor, cari au sosit Duminecă dimin. în portul canadian Fatherpoint, se comunică din Londra ur­mătoarele : Când detectivul Dew s’a urcat pe bordul vaporului »Montrose«, el a trecut mai întâi pe lângă dr. Crippen, după a­­ceea se duse la el și-i zise : »Mister Crip­pen doresc sa vă privesc mai de aproape«. Dr. Crippen tresări. El fu apoi imediat înconjurat de mateloți, care îl transpor­tară în cabina căpitanului Kendall. Aci de­tectivul Dew l-a predat detectivului cana­dian Mac-Carpy, spunând: »Acesta este omul d­v.«. Dr. Crippen a fost legat și dus în cabina sa proprie. Uşa cabinei era păzită de mateloţi spre a împedeca fuga domnişoarei Neve. Când detectivii au in­trat în cabină, amanta d-rului Crippen scoase un ţipet şi căzu în nesimţire. Ea era travestită în băiat, însă toate mişcă­rile ei trădau, că este fată. Când şi-a re­venit în fire, Miss Neve a spus detectivi­lor, că nu este vinovată. Pag. 3. Domnişoara Le Neve Etel când i­ s’a comunicat, că este arestată, a leşinat şi nu şi-a revenit nici când au sosit la Que­bec D-rul Crippen făcândui-se o perchizi­ţie, s’a găsit la dânsul o sticluţă cu un fluid, despre care se crede, că este otravă. S’a mai găsit la dânsul şi un pachet cu prafuri galbene. Dr. Crippen şi Miss Neve vor fi ex­pediaţi la Londra, după­ ce se vor fi făcut formalităţile la biroul de emigraţi din Quebec, cari nu durează decât o zi. ULTIME ŞTIRI. Târgul Mureşului. 3 August. In­­nainte de­ a se deschide şedinţa de eri a congregaţiei, fişpanul Eresdy, văzându-se in minoritate, a amânat din nou şedinţa pe azi după ameazi. Scandalurile s’au repeţit. Opoziţia a primit pe fişpanul cu­ fluierături şi înjurături. Au trebuit să intervină pandurii şi gendarmii, ca să evacue­ze sala de publicul strâns de pe străzi şi din comunele învecinate de către agenţii fişpanului. Opoziţia a reclamat telegrafic la ministru de in­terne, cerând restabilirea ordinei vi­olate.— Londra, 3 Aug. Dr. Crippen şi amanta sa Le Nevet sunt deţinuţi în închisoarea din Quebec. Crippen a negat la interogatorul luat de po­liţie, că ar fi ucis pe nevasta sa. Le Nevet e bolnavă şi n’a putut fi as­cultată până acum. Ea stă cu totul sub influenţa fpnotică a lui Crippen. Se crede însă, că îşi va reveni în fire şi va spune tot ce ştie despre fapte­le lui Crippen. Londra, 3 Aug. (Telegramă din Quebec). — Crippen continuă a nega, că și-ar fi ucis soţia, mutilându-i ca­davrul. El declară autorităţilor, că împreună cu Miss Le Neve avea de gând să cerceteze cauza morței d-nei Crippen. Când i­ se spuse, că în ca­davrul găsit s’a recunoscut un trup femeesc, Crippen a început să tre­mure şi a încercat în zadar să-şi as­cundă emoţiunea. Paris, 3 August. Regele Spaniei Alfonzo a sosit în Paris. El va vi­zita pe Falberes la Rambouliet. Vi­zita aceasta e de însemnătate poli­tică și stă în legătură cu conflictul dintre Spania şi Vatican, Londra, 3 Aug. c. Ziarului „Dai­ly Telegr.“ ii se scrie din Sofia, că guvernul bulgar a decis să adreseze Turciei o notă în chestia Macedoniei. Nota va fi scrisă în ton energic şi va avea caracterul unui ultimat New York 3 August. O mare ne­norocire s’a întâmplat pe linia ferată Delaware-Hudson. In urma derailărei unui tren vagoanele s’au răsturnat îngropând sub ele numeroși călători. Până acuma s’au scos de sub ruine 30 cadavre. Proprietar : Dr. Aurel Mureșianu, Succesorii. Redactor respons.: loan Spuderea. St. SfilIE­ni. SIFESU. VIII Kochgasse Nr. 29 — Viena Con­sultaţiuni cu celebrităţile medicale, cu specialiştii da la facultatea de medicină din Ifiena. Telefon nr. 17065. Dr. ENEA NICOLA de la facultatea din Viena, f. assistent, specialist în boalele interne, exercită de 18 ani, consultă în Karlsbad — casa »Billroth« Sprudelstrasse —

Next