Gazeta Transilvaniei, octombrie 1910 (Anul 73, nr. 215-239)

1910-10-24 / nr. 234

k­ ­* Lupta în comitatul Făgăraşului. Românii Olteni merg înainte cu băr­băţie pe calea luptelor naţionale. In ve­derea alegerilor de membri în adunarea comitatensă, cari vor avea loc în 9 Nov. c. au ţinut o consfătuire bine cercetată, în care s’au fixat candidaturile în cercuri, luând cu toţii obligământul a lupta pe cale legală, cu toate mijloacele permise, pentru reuşita celor candidaţi şi astfel pentru triumful cauzei naţionale. Români Olteni, inteligenţă şi popor, fiţi la locul vostru şi de astă-dată ! As­cultaţi glasul conducătorilor voştri, cari luptă pentru binele vostru şi împliniţi-vă cu scumpătate datorinţa naţională, dato­­rinţa românească! Pentru orientare şi pentru reuşita mai sigură a luptei, fruntaşii făgărăşeni au dat următorul aviz :l Fraţilor alegători­ românesc. Acum stăm în preajma unei nouă lupte, tot atât de măreţe şi de înverşunate pentru dreptul şi dem­nitatea noastră . Alegerea de membri în adunarea comitatului.­­ Mari interese comunale, biseri­­­­ceşti şi şcolare, apoi afaceri de câmp, de păduri şi private se hotărăsc în aceste adunări, de la cari adunări a­­târnă în mare parte binele şi înain­tarea comunelor şi a şcoalelor şi fe­ricirea şi bunăstarea locuitorilor din acest comitat. Oare nu este dureros şi ruşinos ca în adunarea comitatului Făgăraş, unde Românii sunt 80 (optzeci) de­­ mii, pe lângă 5—6 mii de alte nea­muri, Românii să fie în minoritate? — Atârnă deci dela demnitatea şi ţinuta alegătorilor români, ca să fie stăpâni la ei acasă, sau nu? Făgăraş, in 4 Nov. n. 1910. lacob Macaveiu, Dr. Neculae Şerban, Dr. Iancu Meţianu, Neculae Borzea, loan Hamzea, Dr. Pompu German, Dr. Teodor Popescu, Dr. Hariton Pralea, Dr. Octavian Vasu, Dr. Camil Negre­a, Dr. Liviu Pandrea Dr. Ioan Neamţu, Dr. Iuliu Decean, Nico­lae Stanciu, Victor Vulcan, Aurel Negruţ, Matei Nicoară, Ilie Manecuţă, Trandafir Dra­­gomir, Basiliu Vasu, Maximilian Recean, Nechit Leluţ, Ioan Pop David, Pavel Borzea, George Vasu sen, George Vasu jun, Maxim Motoc, Neculae Mandeal, Şofron Prună, A­­iexandru Popa, Iosif Caţavei, Valeriu G. Negrea, Alexandru Şerban, Neculae Aron, Ioan Fulicea, Iosif Opriş, Iacob Popeneciu, George Comaniciu, Mihail Ganea, Ioan Po­­piţia, Ştefan Halmaghi, George Bărescu, George Sglimbea, Septimiu Popa, David Chiujdea, Ioan Crişan, Dumitru Bărbat, Ge­orge Boeriu, Ion Fulice, Ion Bârsan Am­­brosie Bârsan, Halmaghi Ştefan, Ion Popiţa, Iacob Popenea, Oana Zosim. ■ Acum, Miercuri în 9 Noemvrie 1st. n. a. c. se vor ţinea alegerile de membrii în adunarea comitatensă (comisia municipală). " Avem nădejdea, că fie­care ale­gător va fi la locul său în această zi, ca să şi facă datorinţa de român, p­entru cinstea lui şi a neamului,­­ şi nu se va lăsa nici unul nici înfri­­cat, nici cumpărat. Subscrişii am candidat pentru cercurile electorale pe următorii a­­legători: Tohanul vechiu : Hamzea loan, protopop, Dr. Hoa­­drea Hilarie, adv., Brumboiu Moise, preot, Sinea veche,­­ Fulicea Ion, preot, Boer George, eco­­nom (Ohaba), Bârsan loan, econ., (Sinea veche) Bărbat Dumitru, preot, Veneţia inferioară Halmaghi Ştefan, preot, Popiţia Ion, preot­, Popeneciu lacob, Oana Zosim, i se potriveşte­ Părău).­­ * 7 ' Iubiţilor alegători! Mărgineni: Dr. Negrea Camil, Dr. Fandrea Li­­viu, Fulicea Alexandru, Fandrea Nicolae V­o­i­c­a , Şerban Alexandru, preot, Opriş Io­sif, preot, Purea Ioan, preot, Vif­on­ Nie, preot, L i s­s­a: Dr. Manea George, Gaţiaveiu losif, preot, Negrea Vaier­iu, preot, Arpaşul inferior : Negruţiu Aurel, sen. Trandafir Dra­­gomir, preot, Manecuţia Ilie. Viştea inferioară: Borzea Nicolae, protopop, Făgără­­şenu Solomon, preot, Nicoară Mateiu, Dr. Moldovan George. S c o r e i u : Mandeal Dumitru, preot, Solomon Nicolae, preot, loan Pop David, preot, V­ajdarecea: Maximilian Recean, preot, Dejenariu Ioan, comptabil, Prună Sofron, înv., Mo­toc Maxin, preot. Abia câte­va luni ne despart de frumoasa învingere, raportată de domnii și bravii alegători români la alegerile de deputaţi dietali, care în­vingere a adus cinste Românilor din­­ împrejurări Ţara Oltului, înaintea întregului neam I­onul, şi să votaţi toţi pentru candi­-----­daţ­i noştri. Grupaţi-vă deci cu toţii frăţeşte şi cu însufleţire în jurul oa­menilor şi conducătorilor voştri! Vă punem la suflet, că în aceste grele să fiţi unul ca REDICŢIUNEA, ***» ’iipoitrafiw ii Aiîmnhiistr»­ţiunea BRAŞOV, Piaţa-mare SO. ftotfjROJd »efmincsW na *­« iiO«*»dl KsJU'Mmvipte n» *t retrfiaM INSERA­TE; ■eprimeRC la Administra­­ţiune Braşov şi la birou­rile următoare : Vinn» 1. M. IM)n ? N.chA, HelDrlek Bchalek. Rndolf Mo*««. — 1« Ba4*­p*sgti­, la Eckstein îtiUm Leo­pold, Bloekum­ 1 preţul ihseratelor . Un șir petit 20 bani pon­tară o publicare. Publicări moi de*© după tarif?, și învoială. Bo«teme pe pag. a 8-a 1 air 20 bani. ANUL LXXIII Telefon: Nr. 226. „GAZETA* apare ZILNIC. Abonamente pEfltro Austro-Ungar. pe un im .____ 24 cor. pe 6 luni 12 cor. pe trei luni 6 cor. —N-nil de Duminecă : patru cor. pe an. Pentru Romania si străinătate: un an 40 franc», pe s«*e luni *fi franci, pe trei luni 10 jfr«nci. N-r.i de Dumineca 8 fr. an. poate prennrmira la toate oficiile poştale precum și la d­oii colectori. Abonaiiieimil pentru Brașov: La Admimat­atia „GAZETEI“, pn 1 an 20 C. IV 6 Iuni 10 0. pe trei luni5 0. Cu dusul [ aca*a : P* un an 21 Cor. 12 Cor. Pe trei luni fi Cor pl&r 10 bani - Arăt al­cât și m»--ertinoile ne piat* s' ••Vini«s/tM Nr. 234 Braşov, Duminecă 24 Octomvrie 18 Noemvrie­ 1910. d Un nou proces pentru agitaţie- Un nou şi putem zice monstru proces de agi­taţie este în curgere in comitatul Târna­­vei­ mici. Treizeci şi doi români, locuitori în Sâncei sunt acusaţi pentru agitaţie în con­tra naţiunii maghiare, comis prin cânta­rea­­ Deşteaptă-te române« şi prin striga­rea cuvintelor „ Români suntem şi chiar să nu învingem şi chiar să ne omoare, ca Români murim, şi­­Jos cu Ungurii, în Târnava cu ei... Faptul s-ar fi întâmplat în 31 Maiu 1910 sara şi noaptea, în momentele plecă­rii alegătorilor români la alegerea de de­putat în D-Sân-Mărtin. Contra achdui de acuză, vrednicul advocat din D.-Sân-Martin, d-l Dr. Ro­mul Boilă a înaintat escepţiunile la tribu­nalul din Ibaşfalău. In urma acesteia se va fixa ziua de pertractare la tribunal. In era­u împăcării, aşa ceva tocmai Friguri de organizare. O seamă din preoţii noştri mai tineri, neavând bag seamă lucruri mai importante, eu aruncat un bolo­van în apă, bolovanul organizării. Dacă îi întrebi ce vreau, ce scopuri urmăresc? nu sunt în stare să-ţi spună nici un program de lucru fo­lositor pentru ei şi pentru biserică. Biserica noastră ortodoxă cu or­ganizarea ei actuală— zice-se — nu le da destul teren de lucru, şi ei sunt dornici de lucru. Oficiul paro­hial, postul onorific de director şco­lar, membru în comitetul şi sinodul protopopesc, membru în scaunul pro­­topopesc, conducător şi preşedinte natural al sinodului parohial şi al tuturor lucrărilor din parohie—toate aceste „oficii bagatele“ le-au absol­­vat î­n an ce mai lucra, deci organi­zare şi iarăşi organizare. Raţiociniile sunt în regulă, e în regulă arhiva, au publicat deja mo­nografia comunei bisericeşti, au re­gulat chestia dărilor, a echivalentu­lui, a cărţii funduare, a catastrului şi cludica parochială e plină de eve­nimente mari, plăsmuite de capul D-lor şi duse la îndeplinire cu o ad­mirabilă tactică. Nu mai sunt certe în popor, parochiile nu mai au nici un imposit neachitat, fondurile cu diferite meniţii sunt plasate bine în hârtii de stat şi în pământuri renta­bile, totul e făcut, e dat gata şi a rămas­­ organizarea. Nu ştii să compătimeşti pe ini­ţiatorii organizărei, ori să ţi­ se urce sângele în cap de durere şi mâh­nire, văzând atâta uşurinţă, atâta nesocotinţă dela nişte oameni relativ tineri şi dela cari biserica ar fi în drept să aştepte alte lucruri mai bune şi mai de folos. Şi pentru­ ce toate aceste? Pentru că unuia nu-i succede să între în sinoadele diecezane ori la congresul naţional, altuia, că auto­ritatea bisericească nu poate da în cap protopopului ca să-i încredinţeze lui conducerea, şi altuia, că vezi Doamne, el scriitorul, el iscusitul şi sfătosul, n-a ajuns încă, ca să se orienteze lumea după capul şi vede­rile lui. Aşa s-au născut frigurile de „organizare“ pe la Timişoara şi au trecut şi la noi in Ardeal, cuprin­zând din norocire numai pe câţiva inşi, cărora modestia ar trebui să le dicteze să mai aştepte niţel, de­oarece nimeni n-a ajuns imediat după părăsirea băncilor şcolare pe fuştelul de­asupra al scării ierarhice. Am avut ocaziune să întreb pe unul din aderenţii mişcării, şi să il ispitesc, ce vrea el şi ortacii lui, prin poreclita organizare, şi dr­ept mărturisind, strâns cu uşa, n-a avut altceva de spus, decât, că la Con­­zistorii nu merg trebile prea bine, judecăţile nu se dau în grabă, sun­t multe impozite şi plata preoţilor e prea mică şi cei de la cârma biseri­­cei nu fac demersuri la guvern, ca să li­ se dea plată mai bună şi quin­­quenii ca la învăţători. Prin organizare speră, că ajung la creangă verde. Bătrânul Gavriil dela Unguraş, şi cu tânărul Eugeniu dela Vărd, au să redacteze memorii la guvern, organizarea lor se va face cu statute aprobate de guvern, cu des­considerarea statutului organic şi vor croi stări nouă, cum n-au mai fost şi nu s-au mai pomenit. Bătrâni şi tineri deopotrivă sunt ridiculi, dacă se hrănesc cu atari nă­dejdi. Preoţii din tractul Sibiiului şi cei din cel al Săliştei şi al Oşorheiu­­lui, cu glas unanim s-au şi ridicat împotriva acestor porniri herostratice, şi sperăm, că vor amuţi toţi Eugenii mărunţi în faţa acestor hotărâri, dar mai ales în faţa advertismentului, ce li­ s’a dat de cătră forul suprem admi­nistrativ, care este consistorul me­tropolitan. Biserica noastră dă cel mai larg şi cel mai bogat teren slujitorilor săi şi dacă ea nu le poate da şi pâne mai albă, cum ar dori să le dea, vina nu este a conzistoriilor ci şi a împrejurărilor vitrege în care trăim. Archiereii noştri, cum m-am infor­mat, au făcut de mult demersuri, ca să se schimbe situaţia materială a preoţimei noastre muncitoare. Până acum avem numai promi­siuni şi daca nu azi, apoi mâne, guver­nul va trebui să se achite de promi­siunea dată celor mai înalţi digni­­tari bisericeşti. Să fim deci cu cuve­nită răbdare, să caute preoţii noştri să se informeze bine despre paşii fă­cuţi şi apoi să alunece pe povârni­şul păcatului de a lovi în instituţiile noastre cardinale. Dacă sunt greşeli la centrele episcopeşti, să le arete, să ceară sa­­narea lor prin reprezentanţii lor le­gali din sinoadele diecezane şi dacă după repetite cereri nu vor afla vin­decare, să se adreseze la forul su­prem, la Conzistorul metropolitan, de unde de bună seamă se va face to­tul pentru îndreptarea lucrurilor. Numai cât la aceasta se cere curagiu civic, să spună pe faţă do­leanţele şi să dovedească ceea ce spun. In biserica apuseană preoţimea nu are nici pe departe rolul şi tere­nul de activitate, care îl are preo­ţimea noastră, dar disciplina şi sim­ţul de ordine le impune cea mai mare reservă. La noi orice băieţandru abia eşti de pe băncile şcoalei, se crede cel mai chemat de a cârmui biserica. Apoi aşa nu merge, domnilor. Preste 5—10 ani voi inşi­ vă vă veţi căi, că aţi dat cu bâta în baltă şi voind să stropiţi pe alţii cu noroiu, deo­camdată noroiul s-a aşezat pe vest­­mântul vostru. Vedeţi şi îl curăţiţi, ca să nu vie alţii să vi-i cureţe cu aplicarea normelor disciplinare. Argus.

Next