Gazeta Transilvaniei, octombrie 1910 (Anul 73, nr. 215-239)
1910-10-24 / nr. 234
k * Lupta în comitatul Făgăraşului. Românii Olteni merg înainte cu bărbăţie pe calea luptelor naţionale. In vederea alegerilor de membri în adunarea comitatensă, cari vor avea loc în 9 Nov. c. au ţinut o consfătuire bine cercetată, în care s’au fixat candidaturile în cercuri, luând cu toţii obligământul a lupta pe cale legală, cu toate mijloacele permise, pentru reuşita celor candidaţi şi astfel pentru triumful cauzei naţionale. Români Olteni, inteligenţă şi popor, fiţi la locul vostru şi de astă-dată ! Ascultaţi glasul conducătorilor voştri, cari luptă pentru binele vostru şi împliniţi-vă cu scumpătate datorinţa naţională, datorinţa românească! Pentru orientare şi pentru reuşita mai sigură a luptei, fruntaşii făgărăşeni au dat următorul aviz :l Fraţilor alegători românesc. Acum stăm în preajma unei nouă lupte, tot atât de măreţe şi de înverşunate pentru dreptul şi demnitatea noastră . Alegerea de membri în adunarea comitatului. Mari interese comunale, bisericeşti şi şcolare, apoi afaceri de câmp, de păduri şi private se hotărăsc în aceste adunări, de la cari adunări atârnă în mare parte binele şi înaintarea comunelor şi a şcoalelor şi fericirea şi bunăstarea locuitorilor din acest comitat. Oare nu este dureros şi ruşinos ca în adunarea comitatului Făgăraş, unde Românii sunt 80 (optzeci) de mii, pe lângă 5—6 mii de alte neamuri, Românii să fie în minoritate? — Atârnă deci dela demnitatea şi ţinuta alegătorilor români, ca să fie stăpâni la ei acasă, sau nu? Făgăraş, in 4 Nov. n. 1910. lacob Macaveiu, Dr. Neculae Şerban, Dr. Iancu Meţianu, Neculae Borzea, loan Hamzea, Dr. Pompu German, Dr. Teodor Popescu, Dr. Hariton Pralea, Dr. Octavian Vasu, Dr. Camil Negrea, Dr. Liviu Pandrea Dr. Ioan Neamţu, Dr. Iuliu Decean, Nicolae Stanciu, Victor Vulcan, Aurel Negruţ, Matei Nicoară, Ilie Manecuţă, Trandafir Dragomir, Basiliu Vasu, Maximilian Recean, Nechit Leluţ, Ioan Pop David, Pavel Borzea, George Vasu sen, George Vasu jun, Maxim Motoc, Neculae Mandeal, Şofron Prună, Aiexandru Popa, Iosif Caţavei, Valeriu G. Negrea, Alexandru Şerban, Neculae Aron, Ioan Fulicea, Iosif Opriş, Iacob Popeneciu, George Comaniciu, Mihail Ganea, Ioan Popiţia, Ştefan Halmaghi, George Bărescu, George Sglimbea, Septimiu Popa, David Chiujdea, Ioan Crişan, Dumitru Bărbat, George Boeriu, Ion Fulice, Ion Bârsan Ambrosie Bârsan, Halmaghi Ştefan, Ion Popiţa, Iacob Popenea, Oana Zosim. ■ Acum, Miercuri în 9 Noemvrie 1st. n. a. c. se vor ţinea alegerile de membrii în adunarea comitatensă (comisia municipală). " Avem nădejdea, că fiecare alegător va fi la locul său în această zi, ca să şi facă datorinţa de român, pentru cinstea lui şi a neamului, şi nu se va lăsa nici unul nici înfricat, nici cumpărat. Subscrişii am candidat pentru cercurile electorale pe următorii alegători: Tohanul vechiu : Hamzea loan, protopop, Dr. Hoadrea Hilarie, adv., Brumboiu Moise, preot, Sinea veche, Fulicea Ion, preot, Boer George, econom (Ohaba), Bârsan loan, econ., (Sinea veche) Bărbat Dumitru, preot, Veneţia inferioară Halmaghi Ştefan, preot, Popiţia Ion, preot, Popeneciu lacob, Oana Zosim, i se potriveşte Părău). * 7 ' Iubiţilor alegători! Mărgineni: Dr. Negrea Camil, Dr. Fandrea Liviu, Fulicea Alexandru, Fandrea Nicolae Voica , Şerban Alexandru, preot, Opriş Iosif, preot, Purea Ioan, preot, Vifon Nie, preot, L i ssa: Dr. Manea George, Gaţiaveiu losif, preot, Negrea Vaieriu, preot, Arpaşul inferior : Negruţiu Aurel, sen. Trandafir Dragomir, preot, Manecuţia Ilie. Viştea inferioară: Borzea Nicolae, protopop, Făgărăşenu Solomon, preot, Nicoară Mateiu, Dr. Moldovan George. S c o r e i u : Mandeal Dumitru, preot, Solomon Nicolae, preot, loan Pop David, preot, Vajdarecea: Maximilian Recean, preot, Dejenariu Ioan, comptabil, Prună Sofron, înv., Motoc Maxin, preot. Abia câteva luni ne despart de frumoasa învingere, raportată de domnii și bravii alegători români la alegerile de deputaţi dietali, care învingere a adus cinste Românilor din împrejurări Ţara Oltului, înaintea întregului neam Ionul, şi să votaţi toţi pentru candi-----daţi noştri. Grupaţi-vă deci cu toţii frăţeşte şi cu însufleţire în jurul oamenilor şi conducătorilor voştri! Vă punem la suflet, că în aceste grele să fiţi unul ca REDICŢIUNEA, ***» ’iipoitrafiw ii Aiîmnhiistr»ţiunea BRAŞOV, Piaţa-mare SO. ftotfjROJd »efmincsW na *« iiO«*»dl KsJU'Mmvipte n» *t retrfiaM INSERATE; ■eprimeRC la Administraţiune Braşov şi la birourile următoare : Vinn» 1. M. IM)n ? N.chA, HelDrlek Bchalek. Rndolf Mo*««. — 1« Ba4*p*sgti, la Eckstein îtiUm Leopold, Bloekum 1 preţul ihseratelor . Un șir petit 20 bani pontară o publicare. Publicări moi de*© după tarif?, și învoială. Bo«teme pe pag. a 8-a 1 air 20 bani. ANUL LXXIII Telefon: Nr. 226. „GAZETA* apare ZILNIC. Abonamente pEfltro Austro-Ungar. pe un im .____ 24 cor. pe 6 luni 12 cor. pe trei luni 6 cor. —N-nil de Duminecă : patru cor. pe an. Pentru Romania si străinătate: un an 40 franc», pe s«*e luni *fi franci, pe trei luni 10 jfr«nci. N-r.i de Dumineca 8 fr. an. poate prennrmira la toate oficiile poştale precum și la doii colectori. Abonaiiieimil pentru Brașov: La Admimatatia „GAZETEI“, pn 1 an 20 C. IV 6 Iuni 10 0. pe trei luni5 0. Cu dusul [ aca*a : P* un an 21 Cor. 12 Cor. Pe trei luni fi Cor pl&r 10 bani - Arăt alcât și m»--ertinoile ne piat* s' ••Vini«s/tM Nr. 234 Braşov, Duminecă 24 Octomvrie 18 Noemvrie 1910. d Un nou proces pentru agitaţie- Un nou şi putem zice monstru proces de agitaţie este în curgere in comitatul Târnavei mici. Treizeci şi doi români, locuitori în Sâncei sunt acusaţi pentru agitaţie în contra naţiunii maghiare, comis prin cântarea Deşteaptă-te române« şi prin strigarea cuvintelor „ Români suntem şi chiar să nu învingem şi chiar să ne omoare, ca Români murim, şiJos cu Ungurii, în Târnava cu ei... Faptul s-ar fi întâmplat în 31 Maiu 1910 sara şi noaptea, în momentele plecării alegătorilor români la alegerea de deputat în D-Sân-Mărtin. Contra achdui de acuză, vrednicul advocat din D.-Sân-Martin, d-l Dr. Romul Boilă a înaintat escepţiunile la tribunalul din Ibaşfalău. In urma acesteia se va fixa ziua de pertractare la tribunal. In erau împăcării, aşa ceva tocmai Friguri de organizare. O seamă din preoţii noştri mai tineri, neavând bag seamă lucruri mai importante, eu aruncat un bolovan în apă, bolovanul organizării. Dacă îi întrebi ce vreau, ce scopuri urmăresc? nu sunt în stare să-ţi spună nici un program de lucru folositor pentru ei şi pentru biserică. Biserica noastră ortodoxă cu organizarea ei actuală— zice-se — nu le da destul teren de lucru, şi ei sunt dornici de lucru. Oficiul parohial, postul onorific de director şcolar, membru în comitetul şi sinodul protopopesc, membru în scaunul protopopesc, conducător şi preşedinte natural al sinodului parohial şi al tuturor lucrărilor din parohie—toate aceste „oficii bagatele“ le-au absolvat în an ce mai lucra, deci organizare şi iarăşi organizare. Raţiociniile sunt în regulă, e în regulă arhiva, au publicat deja monografia comunei bisericeşti, au regulat chestia dărilor, a echivalentului, a cărţii funduare, a catastrului şi cludica parochială e plină de evenimente mari, plăsmuite de capul D-lor şi duse la îndeplinire cu o admirabilă tactică. Nu mai sunt certe în popor, parochiile nu mai au nici un imposit neachitat, fondurile cu diferite meniţii sunt plasate bine în hârtii de stat şi în pământuri rentabile, totul e făcut, e dat gata şi a rămas organizarea. Nu ştii să compătimeşti pe iniţiatorii organizărei, ori să ţi se urce sângele în cap de durere şi mâhnire, văzând atâta uşurinţă, atâta nesocotinţă dela nişte oameni relativ tineri şi dela cari biserica ar fi în drept să aştepte alte lucruri mai bune şi mai de folos. Şi pentru ce toate aceste? Pentru că unuia nu-i succede să între în sinoadele diecezane ori la congresul naţional, altuia, că autoritatea bisericească nu poate da în cap protopopului ca să-i încredinţeze lui conducerea, şi altuia, că vezi Doamne, el scriitorul, el iscusitul şi sfătosul, n-a ajuns încă, ca să se orienteze lumea după capul şi vederile lui. Aşa s-au născut frigurile de „organizare“ pe la Timişoara şi au trecut şi la noi in Ardeal, cuprinzând din norocire numai pe câţiva inşi, cărora modestia ar trebui să le dicteze să mai aştepte niţel, deoarece nimeni n-a ajuns imediat după părăsirea băncilor şcolare pe fuştelul deasupra al scării ierarhice. Am avut ocaziune să întreb pe unul din aderenţii mişcării, şi să il ispitesc, ce vrea el şi ortacii lui, prin poreclita organizare, şi drept mărturisind, strâns cu uşa, n-a avut altceva de spus, decât, că la Conzistorii nu merg trebile prea bine, judecăţile nu se dau în grabă, sunt multe impozite şi plata preoţilor e prea mică şi cei de la cârma bisericei nu fac demersuri la guvern, ca să li se dea plată mai bună şi quinquenii ca la învăţători. Prin organizare speră, că ajung la creangă verde. Bătrânul Gavriil dela Unguraş, şi cu tânărul Eugeniu dela Vărd, au să redacteze memorii la guvern, organizarea lor se va face cu statute aprobate de guvern, cu desconsiderarea statutului organic şi vor croi stări nouă, cum n-au mai fost şi nu s-au mai pomenit. Bătrâni şi tineri deopotrivă sunt ridiculi, dacă se hrănesc cu atari nădejdi. Preoţii din tractul Sibiiului şi cei din cel al Săliştei şi al Oşorheiului, cu glas unanim s-au şi ridicat împotriva acestor porniri herostratice, şi sperăm, că vor amuţi toţi Eugenii mărunţi în faţa acestor hotărâri, dar mai ales în faţa advertismentului, ce li s’a dat de cătră forul suprem administrativ, care este consistorul metropolitan. Biserica noastră dă cel mai larg şi cel mai bogat teren slujitorilor săi şi dacă ea nu le poate da şi pâne mai albă, cum ar dori să le dea, vina nu este a conzistoriilor ci şi a împrejurărilor vitrege în care trăim. Archiereii noştri, cum m-am informat, au făcut de mult demersuri, ca să se schimbe situaţia materială a preoţimei noastre muncitoare. Până acum avem numai promisiuni şi daca nu azi, apoi mâne, guvernul va trebui să se achite de promisiunea dată celor mai înalţi dignitari bisericeşti. Să fim deci cu cuvenită răbdare, să caute preoţii noştri să se informeze bine despre paşii făcuţi şi apoi să alunece pe povârnişul păcatului de a lovi în instituţiile noastre cardinale. Dacă sunt greşeli la centrele episcopeşti, să le arete, să ceară sanarea lor prin reprezentanţii lor legali din sinoadele diecezane şi dacă după repetite cereri nu vor afla vindecare, să se adreseze la forul suprem, la Conzistorul metropolitan, de unde de bună seamă se va face totul pentru îndreptarea lucrurilor. Numai cât la aceasta se cere curagiu civic, să spună pe faţă doleanţele şi să dovedească ceea ce spun. In biserica apuseană preoţimea nu are nici pe departe rolul şi terenul de activitate, care îl are preoţimea noastră, dar disciplina şi simţul de ordine le impune cea mai mare reservă. La noi orice băieţandru abia eşti de pe băncile şcoalei, se crede cel mai chemat de a cârmui biserica. Apoi aşa nu merge, domnilor. Preste 5—10 ani voi inşi vă vă veţi căi, că aţi dat cu bâta în baltă şi voind să stropiţi pe alţii cu noroiu, deocamdată noroiul s-a aşezat pe vestmântul vostru. Vedeţi şi îl curăţiţi, ca să nu vie alţii să vi-i cureţe cu aplicarea normelor disciplinare. Argus.