Gazeta Transilvaniei, iulie 1911 (Anul 74, nr. 142-167)
1911-07-01 / nr. 142
Nr. 142,—1911 cântări, contribuind şi cu acest prilej la buna dispoziţie a publicului. Intre oaspeţii nebraşoveni, veniţi la anchet, am remarcat cu plăcere pe drof. de univ. Dr. Sextil Puşcariu, pagnii avocaţi din Lugoj Dr. G. Bobrin şi Dr. Izidor Pop, şi pe mai mulţi reprezentanţi ai agenturilor desp. Braşov al Asociaţiunei, între cari pe preoţii Z. Popovici, Nan, I. Ludu, pe înv. Boldor, Farcaş, Crivăţ etc. In decursul sălii s-a dat cetire mai multor telegrame de salutare, ce-au sosit. ♦ Banchetul s-a servit în elegantul restaurant de la »Transilvania«. Mâncările bune oferite și serviciul prompt fac toată onoarea proprietarului restaurantului d-lui G. Rotenbăcher. ȘTIRI. — 30 Iunie v. încheierea anului la şcoateie noastre medii şi superioare s’a făcut ori cu o deosebită solemnitate. După oficiarea serviciului divin în biserica Sf. Nicolae, la care au participat elevii gimnaziului şi ai şcoalei com. sup., in frunte cu corpul profesoral, elevii, profesorii şi un distins public sau întrunit în sala festivă a gimnaziului, unde serbarea s’a inaugurat printr’o frumoasă rugăciune executată de corul mixt al şcoalelor sub conducerea măiestrului Dima. Directorul liceului d-1 Virgil Oniţiu a rostit apoi un magistral discurs festiv, pe care din lipsă de spaţiu 11 vom publica noulBine al »Gazetei«. Terminând d-l director între aplauzele generale ale publicului, a luat cuvântul părintele protopop Dr. Vasile Saftu, esprimând directorilor şi profesorilor recunoştinţa forurilor şcolare administrative pentru munca frumoasa depusă în anul şcolar espirat. Părintele protopop a ţinut să aducă din acest prilegiu elogii d-lui prof. A. Bârseanu, care — precum ştim — va lua în curând în primire conducerea Asociaţiunei noastre, mutându-se la Sibiiu. Publicul a făcut d-lui Bârseanu călduroase şi îndelungate manifestaţiuni de simpatie. Serbarea s’a Încheiat cu două coruri admirabile, unul mixt, celălalt de bărbaţi, executate cu o deosebită măestrie de corul elevilor sub conducerea d-lui Dima. La insistentele aplauze ale publicului corul admirabil »In crâng« a fost repetat. Măiestrului Dima îi sau făcut mari ovaţiuni. A urmat apoi premiarea elevilor distinşi. In public am observat între oaspeţii veniţi din România între alţii pe d-1 Paul, inspectorul general al învăţământului secundar din România, pe d-1 căpitan Brăiloiu cu d-na din Târgu-Jiu, pe marele comerciant Nicolau din Bucureşti cu d-na etc. Adunarea generală a desp- „Zeroneşti“ se va ţinea acum Dumineca în 3/16 iulie în comuna Zerneşti la ora 1 p. m. Pe lângă programul obicinuit la adunare se va ceti o disertaţie, care va cuprinde istoricul acestui despărţământ, iar după adunare se vor ţinea prelegeri poporale cu proiecţiuni de schiopticon. Seara va fi masa comună la hotelul comunal. Espoziţia de copii, ce se proiectase a se aranja cu această ocaziune, s’a amânat din cauză de boală între copii. — Precum suntem informaţi adunarea va fi foarte bine cercetată. Examenul Internatului «Reuniunii femeilor române din Braşov» s-a ţinut Sâmbătă în 25 Iulie v. la 3 oare p. m. în sala gimnaziului rom. din loc, sub prezidenţa P. C. D. Dr. V. Saftu. Sala cea mare a gimnaziului era tixită de public ales din Braşov şi părinţi de-ai elevelor, veniţi din toate părţile ţării. Examenul teoretic s-a început — după cursuri — cu studiul religiunei, sub conducerea d-nei profesoare Maria Popescu, terminându-se cu chimia culinară, higiena şi creşterea copiilor. Ne-au mirat răspunsurile clare şi frumoase ale fetiţelor, la cari din an un an se poate remarca un progres tot mai mare, mulţămită d-nei profesoare l Popescu. D-şoara directoare Ana Biroescu a examinat apoi din croitorie, iar doara Marioara Bussu din menaj. Atât la croitorie cât şi la menaj, ţi-era mai mare dragul să asculţi răspunsurile elevelor. Au urmat apoi trei declamaţiuni: «Regina Ostrogoţilor» de Coşbuc, deci, de eleva V. Iihighinia, «Legenda tămăiţei» de Ec. Pitiş, deci, de el. Dorica Oneţ, şi anecdota de Speranţă «Dulceaţa» deci, de el. Vet. Paşca. Toate declamaţiunile au fost cu sentiment şi drăguţ predate. Examenul s-a terminat cu trei cântări frumoase: «Cântări de veselie», «Dâmboviţă apă dulce» şi «un fund pe cer albastru», executate de eleve sub conducerea abilă a d-lui învăţător Nie. Stoicovici. Terminându-se examenul, a luat cuvântul d-nul Dr. V. Saftu, arătându-se foarte mulţămit atât cu examenul teoretic cât şi cu cel practic, ceea ce e meritul profesoarelor şi al d-lui Nic. Stoicovici şi felicitând pe prezidenta d-na Maria B. Baiulescu şi membrele comitetului pentru inovaţia uniformei nouă, cămăşuţe româneşti. După aceasta cei cari nu vizitaseră până atunci expoziţia, au vizitat-o, ramanând încântaţi de frumoasele ţesături şi cusături expuse, apoi au vizitat localul internatului, unde au gustat din prăjiturile şi dulceţurile pregătite cu mult gust de elevele internatului. O Şăcătoare culturală aranjează despărţământul Nochrich al Asociaţiunei, Duminecă în 23 Iulie n. în comuna Sisăuş, la oarele 11 a. m., cu prilejul acesta d-nul Aurel Cosciuc va ţinea o conferenţă despre albinărit. Comitetul invită prin aceasta pe d-nii prezidenţi ai agenturilor despărţământului a participa la întrunire cu cât mai mulţi fruntaşi din comunele d-lor. Comunele aparţinătoare sunt: Alţina, Bendorf, Chirpăr, Cornăţel, Fofeldea, Cichindeal, Ghijeasa inf., Ghijeasa sup., Hozman, Ilimbav, Marpod, Nochrich, Nucet, Răvaşe, Săsăuş şi Vurpăr. Comitetul societăţii noastre teatrale este întrunit astăzi în Braşov. La ordinea zilei sunt chestiuni curente, desbaterea programului de activitate şi organizare pe viitor şi dispoziţii privitor la adunarea generală din Blaj. La şedinţe iau parte dintre membrii externi d-nii Dr. G. Dobrin şi Dr. V. Branisce din Lugoj. Examen de canto- Zilele trecute am avut plăcerea să asistăm la un examen de canto, ţinut In cerc mai strins, cu elevii, cari au urmat un curs de canto sub conducerea d-nei şi d-lui G. Dima. S-au produs elevii d-nei Dima d-şoara Margareta Duşoiu şi d-nul G. Mercheşan şi eleva d-lui G. Dima d-şoara Lelia Popoviciu. Examenul a avut un succes frumos. Atât d-şoarele cât şi d-l Mercheşan ne-au dat dovezi despre remarcabile progrese realizate în arta cântării sub conducerea d-nei şi d-lui Dima. Cu deosebire ne-a surprins plăcut frumoasa voce de sopran a d-şoarei Lelia Popovici, fiica regretatului prof. de muzică N. Popovici, care, continuându-şi cu sârguinţă studiile, va putea să ajungă cu timpul o cântăreaţă apreciată de concerte. întâlnire Ne permitem a convoca pe toţi iubiţii noştri conşcolari, cu cari am absolvat deodată cursul al IlI-lea preparandial, la institutul pedagogic gr. cat. din Blaj în anul 1886, la o convenire colegială, din incidentul înplinirei alor 25 ani, de la despărţirea noastră din Blaj, a ne reînoi cuvenirile din tinereţă şi a ne aduce aminte de dragostea ce am avut-o atunci, să ne vedem iarăşi acolo. Convenirea se va ţinea în ziua adunărei comitetului central, va să zică înainte de adunarea Reuniunei noastre învăţătoreşti cu o zi, aşa că in ziua următoare să rămânem la adunarea generală, care se va ţine la toamnă în Blaj. Dîn consfătuirea ţinută în Oşorheiu la 19 Iunie, 1911. Cu dragoste frăţească : Teofil Moldovan, înv în lernut; Ioan Suciu, înv. în Căcuciu ; Ştefan Nilca, înv. pensionat. Cununii. Angela Danit şi Dr. Constantin Lucea ne fac cunoscută căsătoria lor, care se va celebra Duminecă în 3 (16) Iulie 1911, la 4 ore d. a. în biserica Sf Adormiri din Cetatea Braşovului. Felicitările se primesc în biserică. — D-şoara Ecaterina C. Darie Pastia şi d-nul loan K. Neguţ ne anunţă cununia lor religioasă, care se va oficia Duminecă în 3 Iulie v. 1911, în biserica catedrală Sf. loan din Focşani. Felicitări. FOC. In Zârneşti&acs — precum ni se scrie — Luni dimineaţa 10 Iulie d. moara bisericei de acolo. Paguba este de 6000 cor. Moara a fost asigurată la Consistoriul Arhidiecezan. In aceeaşi zi după amiazi a avut loc tot în Zârneşti alt foc provocat din joc de copii, care a prefăcut în cenuşă casa şi şora ţăranului Nicolae Voiculeţiu, om cinstit, dar sărac şi cu familie număroasă. Bietul ţăran n’a fost nici asigurat şi astfel a ajuns la mila şi ajutorul consătenilor. De la corul bisericesc din Braşovulvechiu primim spre publicare următoarele rânduri : «Corul bisericei Sfintei Adormiri din Braşovul vechiu» a proclamat cu multă bucurie de membră binefăcătoare a corului pe mult stimata d-nă Elena I. Săbădeanu cu taxa de coroane 6. Faptele nobile şi jertfele Însemnate ale binefăcătoarei noastre aduse pe altarul instituţiunilor noastre româneşti se laudă de sine. Braşovul-vechiu, din şedinţa comitetului Soc. corului bis., ţinută în 3 iulie st. n. a. c. Dumitru N. Căpăţină, preş. D. Jaliu, secr. Rectificare. In «rarea de samă şi mulţămită publică» a corului bisericesc din Braşovul-vechiu, publicată în numărul trecut, s-a strecurat o greşală de tipar, publicându-se în lista contribuenţilor greşit în loc de I. Debu, numele părintelui capelan, P. Dubu, ceea ce prin aceasta se rectifică. Mutare de cancelarie. D-nul advocat Dr. Vasile Meşter face cunoscut, că şi-a mutat cancelaria advocaţială din Sascamontană la Văr şef. Atragem atenţia publicului nostru din acele părţi asupra acestei schimbări. Avis In farmacia din Sălişte (Szenstye, Szeben m.) e de ocupat postul de practicant. Absolvenţii de VI sau Vili cl. gimn., cari reflectează la acest post să se adreseze farmacistului V. pop. Muzica Orăşenească, va cânta mâne. Vineri, la 5l/2 oare pe promenada de jos. Muzica militară va cânta astă-seară la 8 oare în cafeneaua Transilvania. Local de Întâlnire pentru Românii din BraşoV este restaurantul Suciu, aflător în cel mai frumos loc al Braşovului, pe promenada de jos, lângă staţiunea tramvaiului. Aviz Românilor călători prin Braşov. Restaurantul Suciu are o bucătărie excelentă şi beuturile cele mai bune şi cu preţuri ieftine. — Sfârşind vorba — părăseşte Pe tâlhar — dar zăvoreşte Uşa mănăstirei bine — Şi luând cheia cu sine Pleacă, merge să’nplinească Porunca Dumnezeiască. Şi cheia mănăstirii Drept în adâncul mării O aruncă! Apoi el Condus de-al său ingerel In acea pustietate De mare nu prea departe — intr’o peşteră s’aşază. XI. O s’avem şi noi o pază Cum avură el aci, Cât de fericiţi am fi!... — Şi’n acea pustietate Cât a stat, o jumătate De veac chiar s’a strecurat... Când iată ce s’a-ntâmplat: — Intr’o zi la el soseşte Un străin şi-i dă un peşte Semn de stimă, ca un dar, Şi străinul piere iar. — — Siminic de joc se pune — Povestea precum ne spune — Peştele să’l curăţască, Ca de prânz să’l pregătească, Tăind peştele, ce vede ! . . . Stă uimit... nu-i vine-a crede: Cheia mănăstirii care A fost aruncat’o ’n mare, Era ’n pântece la peşte! — Siminic stă, se gândeşte . . . Pricepând el ce-i şi cum Se şi porneşte la drum . . . Şi se duce cu grăbire Drept la sfânta mănăstire. Deschie uşa frumos . . . — Aliman sărmanul jos. (Pe cum el l’a fost lăsat întocmai l’a şi aliat) In genunţi şi ’n coate sta! Părul faţâ-i ’astupa Sprâncenele tot aşa, Şi în şoaptă tot mereu Se ruga lui Dumnezeu ! . . . — Moş Alimane de azi »De iad, de munci, de năcaz »Eşti scăpat, eşti izbăvit, »Credinţa te-a mântuit! — Şi de loc lângă altar Moare iertatul tâlhar, Şi-al lui suflet cu mândrie — Ca şi fumul de tămâie, Se ridică printre nori Drept în raiul cel cu flori (Iată cum putu să-şi spele Acel făcător de rele Prin canon îndelungat, Prin Siminic şi-alui sfat - Al său suflet de păcat). XII. Dar să nu las din poveste Să v’o spun câtă mai este: — Siminic acuma el Se pune şi frumuşel, »Cadavrul tâlharului Din faţa altarului Spre vecinica pomenire — II astupă ’n mănăstire! Astfel mulţămit în sine C’a făcut şi acesta bine, Cruce-şi face, iese afară Şi la drum porneşte iară . . . — Dar acum făptura-i altă Nu-i la chip ca altă dată, Căci cum ştim şi cum văzum E de mult şi el acum; De ani nu-i preste măsură, Insă la căutătură Şi la mersu-i cătinel, Un moşneag se pare el! — Şi cum merge, cum str’ăbate Tainica singurătate Trecând codrii, trecând munţi Cu arbori bătrâni, cărunţi — înaintea lui de-odată Un plaiu verde i s’arată. — Plaiu așa — nu-i de crezut Cineva să fi văzut Pân’ atunci. — Că ce voiu spune Era frumos de minune: Jos prin iarba gata ’n floare, Mii de flori mirositoare . . . Răspândind în jurul lor Un miros adormitor! . . . — Dar minune: Fiecare Floare mică, floare mare, Printre firele de iarbă Stau mirate şi se ’ntreabă: »Cine-ar fi, din care raiu Basnele sosit pe plaiu«. — Ştiind că ’n alor cetate Altul nu poate străbate Decât om fără păcat, Om cu sufletul curat. — — Şi pe când ele ’ntre ele Frumoasele floricele GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3. Bibliografie. A apărut ediţia a II-a din caietul: „Cântece şi plângeri“, 6 compoziţii poporale rom. pentru voce şi pian de Dr. I. Cl. Juga. Se poate procura de la librăria „Gazetei“ şi de la toate librăriile româneşti, preţul redus la 2 cor. -1- 10 fill. porto. Şopotesc Şi povestesc Despre noul călător Rătăcit pe plaiul lor, — — Siminic pe mândrul plaiu Doarme dus fără de graiu. — — Iar Dumnezeu cel ce toate Le ştie şi care poate Să facă minuni, i-a zis Siminicului în vis: »Faptele tale să şti, din veci se vor pomeni, »Iară tu fiind curat, »Iată vei fi înschimbat »Intr’o floare, dar ceresc »Purtând nume omenesc; »Vei trăi prin iarbă verde »Dar din nume nu vei perde »Chiar nimic, ci tot aşa : »Siminic«, te vei chema! — Şi pe loc atunci îndat’ Siminic fu înschimbat Intr’o floare, cum anume, Alta nu mai este ’n lume. — Şi de-atuncia până azi Pe plaiuri şi printre brazi Se vede Prin iarba verde O floare, căreia-i zic Muritorii: »Siminic«. Urvişul de Beiuș, la 18 Iunie n. 1911. Isaila Marele.