Gazeta Transilvaniei, septembrie 1911 (Anul 74, nr. 191-214)

1911-09-01 / nr. 191

Pagina 2 aceasta a fost ideia fundamentală, care ca un fir roş a trecut prin toate discursurile rostite. Noi ştim însă, căci realitatea ne dovedeşte, că sunt şi alte culturi în ţară, afară de cea maghiară. Sunt şi vor exista! Senatul de acuză al tribunalului din BraŞoV va pertracta în 28 i. e. n. excepţiile prezentate de d-l dep. Şerban şi goţii, în contra cunoscutului proces de agitaţie, intentat pentru cântarea imnului nostru „Deşteaptă-te române“ după terminarea celebrei congregaţiuni comitatente din Mai, anul trecut. Un omagiu Maj. Sale Monarhului. Maj. Sa Monarhul a primit alaltăeri în audienţă pe lord-majorul Londrei, care i-a exprimat admiraţia pentru glorioasa domnie închinată păcii şi progresului omenirei. Maj. Sa a răspuns exprimându-şi bucuria de vizita lord-mijorului şi relevând raporturile bune între Anglia şi Austro-Ungaria şi între cele două case domnitoare. Budgetul pe 1912. Un ziar guvernamental din Bresta e informat, că ministrul Lukács va prezenta în cameră proiectul de budget pe 1912, la sfârşitul acestei luni sau la începutul lui Octomvrie. Numitul ziar spune, că budgetul nu se va încheia cu deficit, ci va fi activ, deşi cu o sumă mică. In cameră se continuă votările nominale. Eri, spre variaţie, s’a admis hoşutistului Paizs Gyula să vorbească contra proiectelor reformelor militare. Din şedinţa de ori mai relevăm comunicatul preşedintelui camerei, că de la două adunări poporale, ţinute în Budapesta, au intrat petiţii în chestia asigurării libertăţii de pressă. Camerele provinciale austriace. Prin o patentă împărătească, publicată în „Wiener Ztg.“ sunt convocate în sesiune ordinară camerele provinciale austriace ale Boemiei şi Austriei de jos pe 20 1. c. iar camerele din Voralberg şi Triest pe 25 1. c. Negocierile franco-germane în jurul Chestiei marocane. Din Paris se anunţă că contra-proiectul german relativ la Maroc, alaltăeri a sosit la Paris. S’a aflat că el ridică anumite chestiuni de principiu, cari vor cere un serios şi minuţios examen. Ministrul de externe d. De Selves şi primul-ministru d. Caillaux le vor studia şi vor supune consiliului de miniştri observaţiunile Franţei. Ziarul „Matin“ scrie că guvernul francez va fixa răspunsul la contra-proiec„Brazii să-i despoaie Paltinii sa ’ndoaie Munţii să răstoarne“... Domnul iar îi ascultă ruga lui Manole. Partea aceasta este compusă de măestrul Mureşianu cu o pricepere, care îţi reaminteşte pe compositori mari mondiali, cum e d. e. Richard Wagner, care în uvertura de la prea frumoasa sa operă »Die Walküre«, cu o puternică coloratură muzicală ne descrie frumseţea şi pompa îngrozitoare a unei furtune grozave, în care trăsneşte şi fulgeră, de crezi, că a sosit ziua de apoi. Fulgerul e descris acolo prin o figură muzicală capricioasă, căreia în tot momentul îi răspund timpanele şi motivul trăsnetului (Donner-Ruf) din opera »Comoara Rinului« tot de Wagner. Aceste reminiscenţe muzicale câştigate în opera din Viena, mi le-a reîmprospătat în memorie partea aceasta a creaţiunei muzicale a maestrului Mureşianu, care descrie atât de viu furtuna, ce s-a iscat în urma rugăciunei lui Manole. Corul întră cu vehemenţă In tempo foarte accelerat, orchestra imitează vântul şi vijelia, încât tabloul unei furtuni îţi stă viu înaintea ochilor, dacă urmăreşti cu atenţiune desfăşurarea dramei. La cuvintele, cu cari încheie corul versurile: „Şi amar de ea Iată c’ajungea!“ furtuna încetează, se face o linişte, în care auditorul e stăpânit de o adâncă emoţiune, din care numai recitativul naratorului îl trezesc, care ne anunţă, că In butul întregei mânii a naturei şi spre bucuria făţişe a celor 9 meşteri, Ana totuşi a sosit. Durerea adâncă a lui Manole e exprimată prin muzică in romanţa : * „Stai mândruţa mea nu te spăria“... când acompaniat numai de o violină, ca astfel efectul să fie mai mare, se preface că glumeşte şi începe a-şi pecetlui soartea sa şi a soţiei sale iubite, zidindu-o pe aceasta in zid. In partea ce urmează dup’aceasta, când corul ne onorează atitudinea Anei In faţa glumei prefăcute a bărbatului ei, muzica ne prezintă părţi de-o coloratură muzicală de tot frumoasă, când merge crescând tot mai tare în tărie şi ’n iuţeală şi îşi ajunge culmea la cuvintele de încheere a corului : „Iar ea, vai de ea ! Nici că mai râdea“... Stilul wagnerian la această parte lasă mai bine la iveală. Autorul deja de eu vreme lasă să între sopranul Anei cu B-ul cel de sus în cor, ca astfel auditorul să fie pregătit la momentele tragice ce se petrec cu ocaziunea zidire! Anei. Orchestra desvoaltă cea mai mare putere, iar corul asemenea îngânându-se cu orchestra necontenit îţi, face impresia, ca şi cum s’ar rostogoli un snop de voci de cor şi orchestră, cari la urmă toate se calmează şi se sfârşesc lin, ca şi o undă de valuri de ale mării, ce se pierde în oceanul imens... Toată descrierea aceasta muzicală esprimă foarte potrivit desfăşurarea acţiunei dramatice din piesă. Urmează apoi solo Anei : „Manole, Manole Meştere Manole“. . . cu scadenţă în semitonuri, ce iarăş ne reaminteşte pe marele R. Wagner. După corul „Ana se ’ncredea“ urmează duetul Anei şi al lui Manole, cari deodată îşi cântă fiecare melodiile lor, cari cadrează foarte bine din punct de vedere armonic, astfel că duetul acesta întreg formează o ţesătură fină muzicală. După duet urmează un ansamblu frumos, in care Ana începe: „Manole, Manole, Meştere Manole“, şi imediat întră Manole cu: „Stai mândruţa mea, nu te spăria“, şi corul cu: „Zidul de suia Şi o cuprindea Pân’ la buzişoare Pân’ la ochişori încât, vai de ea, Nu se mai vedea !.“ Aici se unesc toate puterile vocale , orchestra pentru de a putea produce efectul dorit din piesă, care aci e la culmea dramatică. Măestrului Mureşianu i-a şi succes să producă acest efect. Cu câtă măiestrie sunt întreţesute ţipetele desperate şi pl. de groază ale Anei în versurile: „Zidul râu mă strânge Viaţa mi se stinge“, când Ana de opt ori dup’olaltă scoate pe »C« cel de sus, pe care la fine îl ţine îjtică 2 tacte. Corul şi orchestra cu un final grandios şi plin de efect încheie tragedia !zidire! cu cuvintele: „încât vai de ea Nu se mai vedea !“... Cu acestea se termină partea a de lui a baladei, care — după cum am accentuat şi la început — este cea mai reuşită dintre toate. Prin aceasta măestrul Mureşianu ne-a dat o puternică dovadă despre talentul d-sale creator şi adânca sa pricepere muzicală. S-a mai afirmat măestrrul Mureşianu şi ca un astfel de manuator al muzicei noastre poporale, care avat prima şi cea mai puternică brazdă scrie ridicarea ei la nivelul muzicei clasice, fără Insă de a-i altera caracterul ei poporan. O singură şi modestă observare aşi avea, ca şi un neînsemnat «muncitor de GAZETA TRANSILVANIEI Mr. 191.—191! tul german probabil in consiliul de miniştri, ce se va ţine la Elizeu azi, iar joi se va redacta definitiv, de către consiliul de miniştri, răspunsul Franţei. Acest răspuns va fi redactat în acelaş spirit vast de reconciliare şi în dorinţa foarte sinceră de a se parveni la un acord, spirit ce a caracterizat atitudinea Franţei In ultimul timp. După cercetarea minuţioasă a contra-propunerilor germane, va fi poate cu putinţă a se admite punctul de vedere german privitor la cutare sau cu cutare amănunt dar esenţa contra-proectului este, spre părere de rău — zice ,Le Matin“ — absolut inacceptabilă. De la ordinea zilei. — EMKE şi poporul. — Minciună şi îngâmfare. — Khuen ameninţă. .— E clair despre Români şi guvern. — Am scris ieri, că la adunarea EMKE-i din Cluj a fost foarte puţin popor. Acum vine «Ujsâg» din Cluj şi nu numai confirmă afirmaţia aceasta, dar o complectează, spunând, că și clasa de mijloc a fost slab reprezentată in Cluj. «Putem zice — scrie «Ujsâg» — că şi clasa de mijloc a fost reprezentată în număr disparent la serbări, iar pe popor — afară de membrii corului poporal — ochii noștri l-au căutat în zadar, nu l-am văzut nicăieri.* Iată deci ce fără temeiu solid sunt adunările şi serbările maghiare, aranjate de feudali şi de oficialitate. Parade goale, cu «diszmagyar» şi discursuri umflate... * Tot de la EMKE. La congresul regnicolar din Cluj al reuniunilor «culturale», renumitul şovinist Rákosi Jenő a ţinut un mic discurs final. Intre altele el a zis următoarele: «Acum, când reprivim la decursul acestei adunări, constatăm unanim, că noi nu voim să răpim nimărui limba, nici religiunea, ci ne-o apărăm pe a noastră». Acestea au fost rostite imediat după vorbirea lui Falussy ! Vorbind despre limba maghiară, Rákosi a zis mai departe: «Rămăşiţele culturei de trei-patrucinci mii de ani nu se pot tălmăci fără limba maghiară. Astfel şi din punct de vedere ştiinţific este de lipsă a se păstra limba maghiară». Rákosi face aici aluzie la faptul ridicol, că savanţi unguri au «descoperit» o afinitate între limba maghiară şi limba sumită (Azia) şi etruscă. Şi minciună şi ingâmfare fără nici o bază. * «Polit. Korr.» din Viena publică un comunicat mai lung, privitor la situaţie şi probabil inspirat din cercurile lui Khuen. In acest comunicat se zice, că primministrul Khuen nu şi-a perdut nici acum răbdarea şi nu ar voi să se folosească de forţă faţă de obstrucţie. Dar dacă obstrucţia nu va desarma la timp, atunci Khuen, pe lângă toată pacienţa sa, va trebui să ţie cont de o împrejurare, care poate fi foarte periculoasă pentru opoziţie. Trebue să se remarce, că municipiile din ţară în adresele lor cer tot mai înteţitor nu numai încetarea obstrucţiei, ci şi schimbarea de urgenţă a regulamentului camerei... ...In cele din urmă guvernul şi partidul muncii au ajuns la marginea răbdării şi Khuen nu poate să nu ia în considerare mult timp asemenea simptoame. Evenimentele precipitează rezolvirea şi opoziţia să-şi tragă seama cu împrejurarea, că exhauriaza de tot răbdarea majorităţii... Cu alte cuvinte opoziţia sa încete cu lupta ei obstrucţionistă, căci altcum urmează schimbarea regulamentului camerei.... * Ziarul Eclair din Paris se ocupă în un articol mai lung cu serbările iubilare din Blaj şi în legătură cu situaţia politică a Românilor din Ungaria. Eclair constată, că serbările au decurs în cea mai bună ordine şi cu mare însufleţire. Nu s-a simţit de loc urma vreunei opresiuni din partea guvernului. Văzând şi de astădată atitudinea conciliantă a guvernului Khuen faţă de naţionalităţi, autorul articolului — probabil din Ungaria — se întreabă, că oare cabinetul Khuen tratând astfel naţionalităţile, nu lucrează contra intereselor maghiare? La rândul nostru întrebăm şi noi pe autor, că oare interesele maghiare pot fi ocrotite numai prin opresiunea popoarelor nemaghiare ? Serbările Ligei Culturale. Bucureşti 30 Aug. v. 1911. In decursul zilei de eri aceeaşi îmbulzeală şi aglomeraţie de lume, cu toate că un număr mare din cei sosiţi Sâmbătă şi Duminecă au luat trenurile spre casă. Programul serbărilor de eri a fost esecutat în toate amănuntele spre deplina satisfacere a vizitatorilor. In deosebi a fost foarte mult vizitat cabaretul artistic, unde artiştii Teatrului Naţional a delectat publicul. Waterchut-ul a funcţionat conţinu ; bărcile lunecau în vale în mijlocul gălăgiei şi ţipetelor generale. La Arenele Romane s-a desfăşurat din nou spectacolul »Povestea Neamului«. Expoziţia istorică aranjată de d-nu Iorga la Palatul Artelor a fost cercetată şi eri ca şi in prima zi de toţi vizitatorii serbărilor. Nenumăratele documente din timpul voevozilor, erau privite cu sfinţenie. In mijlocul sătenilor, d-1 N. Iorga cerea documentele la cererea sătenilor şi le dădea toate explicaţiunile. Biblii, fragmente de documente, vederile din ţară ale localităţilor istorice, tot ceea ce vorbeşte de trecutul nostru, era privit cu evlavie de oaspeţi. Palatul artelor şi în deosebi terasa din faţa acestui palat prezenta un aspect cu totul deosebit. Tot publicul, cu varietatea infinită a coloritului costumelor naţionale, se afla adunat aci şi privea cu admiraţie vederea panoramei Bucureştilor. Pe lac bărcile flotilei militare, conduse de marinari, lunecau încărcate de vizitatori pe luciul apei. Intr’una din sălile Pavilionului regal d-1 N. Iorga a ţinut la oarele 8 seara o conferinţă în faţa unei azistenţe număroase. In aceiaşi sală de la 9 a avut loc balul popular în mijlocul unei animaţii, care a durat până târziu. La Cabaretul artistic sala a continuat a fi plină până noaptea târziu şi artiştii au fost călduros aplaudaţi. De altfel schimbarea în bine a timpului în decursul serei a contribuit la atragerea lumei şi desigur, că publicul ar fi fost neînchipuit de număros, dacă era puţin mai cald. Şi aceiaşi animaţie din parc, mai accentuată chiar a continuat până spre ziuă în toată Capitala şi pe la toate localurile de petrecere. Cer. 1 TIRI. — 31 August v. Sborul lui Vlaicu la Braşov. D-l ingner Negruţ esaminând ori după amiazirenul din faţa stupinei d-lui Diamandiriu, l-a aflat pe deplin corăspunzător pentru sborul aviatorului nostru Vlaicu. Teritoriul designat, proprietatea d-lui Stferiu, cuprinde un loc de peste 20 000 storajeni pătraţi şi e încungiurat de pomi şi clădiri economice. Cu trenul de ori seara d-l ingineri Negruţ a plecat spre Sibiiu, pentru a raporta d-lui Vlaicu despre cele văzute şi întreprinse. Aeroplanul d nului Vlaicu Va sosi Marţi săptămâna viitoare la Braşov şi va fi espus timp de trei zile spre vedere generală în sala cea mare a hotelului Europa. Alte amănunte vom da număr de număr. Ştiri şcolare. Înscrierile la gimnazii nostru şi la şcoala comercială sup. română se Încep mâne, joi, dimineaţă şi durează trei zile. In caz de timp favorabil escursin etect şcoalelor noastre în Poiană va aveajoc Luni în 18 Sept .. Examenul oral de corigentă şi supletor de maturitate la gimnaziul român din Braşov va avea loc Sâmbătă in 23 Septemvrie.