Gazeta Transilvaniei, decembrie 1911 (Anul 74, nr. 263-286)
1911-12-01 / nr. 263
Apare în fiecare zi de lucru. 1 Redacţia, Abonamentul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe */, an 12 cor., 1 Tipografia şi Administraţia: pe V* ■' 6 cor. Pentru Romania şi străinătate pe an 40 franci, pe */j | BRAŞOV, PIAŢA MARE Nr. 30, an 20 franci., pe '/» *n 20 franci; Număr de Duminecă 8 franci pe an. 11 Telefon: Nr. 226. Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 cor., Fără dus acasă pe an 20 cor. pe */ an 10 cor., pe */, an 6 cor. Un număr 10 bani. Inserate : un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani, Conferenţa partidului naţional român. Cum s-a anunţat, comitetul esecutiv al partidului naţional român l-a Întrunit Luni în conferenţă, în Budapesta, sub prezidiul d-lui George Pop de Băseşti. Au luat parte la întrunire preste 30 de membrii, între cari Dr. T. Mihali, Dr. I. Maniu, V. Damian, Dr. Şt. C. Pop, Dr. A. Vaida, Dr. Vecerdea, Dr. Lucaciu, V. Goldiş, Dr. Şerban, Dr. Lengheru, Dr. Lemenyi, Dr. Grozda, Dr. A. Cosma, Dr. Rozvan, Dr. R. Velici, Dr. C. Iancu, Dr. I. Marşău, Dr. V. Branisce etc. Şedinţa de Luni d. a. a ţinut până la parele 8. S-a discutat situaţia politică şi chestia sufragiului universal. S-a raportat şi despre adunările poporale din vara şi toamna anului curent. A doua şedinţă s-a ţinut ori, Marţi. Despre decursul conferenţei ni se scriu următoarele: Budapesta, 12 Dec. c. Comitetul central al p.t. român întrunit la 11 şi 12 Dec. st. n. în şedinţa sa plenară a luat cu plăcere la cunoştinţă raportul biroului central despre activitatea desfăşurată de la ultima şedinţă a Comitetului şi despre activitatea parlamentară a deputaţilor naţionalişti. In baza acestui raport a constatat, că situaţia politică a poporului român din Ungaria şi Transilvania este neschimbată, şi că actualul sistem de guvernare menţine neschimbată atitudinea sa ostilă faţă de pretenziunile juste ale poporului românesc. In consecinţă Comitetul a accentuat necesitatea continuării luptei neşovăitoare, hotărâte şi solidare pentru combaterea energică a acestei politici de guvernament, păgubitoare pentru adevăratele interese ale Statului. In deosebi a luat act despre numeroasele adunări poporale ţinute aproape In toate părţile locuite de Români şi a luat cu satisfacţiune la cunoştinţă rezoluţiile aduse in aceste adunări poporale. In considerarea timpului de iarnă nepotrivit pentru ţinerea adunărilor poporale Comitetul a decis, că în timpul mai apropiat adunări poporale să se ţină numai acolo, unde Împrejurările locale vor reclama ţinerea lor, amânând continuarea seriei de adunări poporale pentru primăvară. Comitetul a luat la cunoştinţă raportul comisiunei de redactare al ziarelor partidului şi aprobând paşii întreprinşi in scopul acestor ziare, şi-a exprimat deplina Încredere faţă de comisiune, votându-i mulţumită pentru serviciile aduse partidului şi intereselor superioare ale neamului românesc. Totodată a luat măsurile de lipsă pentru răspândirea acestor ziare şi în special pentru răspândirea ziarelor poporale naţionale. In baza raportului prezentat de prezentul dimisionar al clubului comitatens din Arad, comitetul a delegat pe d-nul Dr. Aurel Vlad în scopul reorganizării clubului comitatens al partidului naţional român din comitatul Aradului. FOILETONUL »GAZ. TRANS«. «»cxxxx\\x\xv\\Xx\x^\xxxx\xxxxx\\xx\x\^xxXN\xvx\.*%x\x>xx\^vxvmK,w«\x%>*.x>-.xx'X--?»i.\x'v*^.'*<'* Durerea ne chiamă... Durerea ne chiamă, durerea străbună Şi glasul martirilor noştri de veacuri, E plânset în aer, în cer e furtună Şi sânge pe şesuri, pe mări şi pe lacuri. Alungă-ţi din inimă josnica ură! Zdrobeşte-ţi cu pumnul arama şi aurul ! Duşmanul năvalnic acum vrea să-ţi fură Argintul din suflet, din creştetu-ţi laurul! Nu munţii ne chiamă, nu tulnicul sună, Ne chiamă amarul şi inima ruptă. In numele păcii, daţi mână cu mână, Căci sfântă-i durerea, ce strigă: la luptă ! Cluj, Dec. 1911. Idei. In Croaţia, ca la noi. Alegerile pentru camera Croaţiei sunt iminente. Ele încep Vineri, în 15 Dec. c. şi se termină în câteva zile. Cu cât se apropie aceasta zi, cu atât agitaţiile electorale aruncă valuri mari şi predispun pe alegători pentru luptă, pentru a duce la isbândă fiecare steagul partidului său. A fost agitată cu deosebire ziua de Duminecă, ultima zi de serbătoare înaintea alegerilor. Candidaţii partidelor s-au ivit în cele mai multe cercuri spre a-şi desfăşura programul şi a face ultimele sforţări pentru reuşită. Din Agram se anunţă, că în unele locuri adunările au fost agitate şi aproape de-a trece în excese şi violenţe. Căci in privinţa aceasta în Croaţia stările sunt ca şi la noi. Aceleaş volnicii se repetă cu ocaziunea alegerilor pentru cameră, ca în fericita Ungarie, căci acelaş sistem de guvernare aristocratic-feudal îşi face orgiile politice şi pe plaiurile dincolo de Drava, ca în ţara lui Arpad şi guvernul provincial croat nu se sfiieşte a folosi cele mai volnice măsuri, numai să se poată susţinea la suprafaţă. Croaţii, respective pătura conducătoare a avut de unde se înveţe, căci unele din partidele lor mai însemnate stau în legătură şi cochetează cu partidele şoviniste din camera ungară. Cu ocaziunea campaniei electorale şi-a desvălit din nou fiecare partid credeul său politic şi şi-a mărturisit străduinţele şi scopul la care ţintesc, critic find în termini aspri şi veştejind totodată programul şi atitudinea celorlalte partide. Căci deşi Croaţia-Slavonia e o ţărişoară mică şi numărul cercurilor electorale este numai de 88, Croaţii sunt sfăşuiaţi politiceşte în multe partide, cari se US!A1!Cu“nUHoM? Astfel este partidul ţărănesc, cu înclinaţii mai democratice, care e rău văzut de toate celelalte. Un partid vechiu e partidul dreptului, întemeiat de Starcevici, pe bazele învăţămintelor, ce rezultă din istoria croată şi a cărui ţintă finală este unirea tuturor teritoriilor locuite de Croaţi. In manifestul electoral lansat de partid se zice, că naţiunea croată nu va renunţa nici când la drepturile trezite din strămoşi, de-a vedea unite toate ţările cu locuitori croaţi şi a elupta libertatea tuturor Croaţilor şi anunţă apoi susţinerea cu toată puterea a programului fixat de Starcevici. Partidul dreptului are candidaţi în 51 de cercuri, între cari este şi bătrânul Dr. Frank, un fervent aderent al lui Starcevici, cum şi alţi fruntaşi şi foşti şefi pe vremuri ai partidului. Partidul coaliţionist croat-sârb asemenea şi-a pus mai mulţi candidaţi prin cercuri. „Obzor“, ziarul partidului speră, că coaliţia va reuşi cu candidaţii ei în 25—30 de cercuri, ceea ce însă e problematic. Coaliţia croato-sârbă este în legătură cu opoziţia din Ungaria şi cu acest razim îşi desvoaltă activitatea. Manifestul partidului dreptului o acuză, că ea este de vină pentru incapabilitatea de lucru a camerei disolvate şi acum — zice manifestul — păşeşte cu ajutorul opoziţiei maghiare, contra intereselor Croaţiei. Afară de partidul socialist, cu puţină forţă, este de amintit în fine partidul guvernului provincial, partidul Bănulat, partidul unionist sau, cum se numeşte pe sine mai cu plăcere, partidul „progresului naţional*. El stă pe baza prieteniei maghiarocroate şi are toată încrederea în simţul de dreptate şi în cavalerismul Maghiarilor (ceteşte: aristocraţi-feudali). Intre candidaţii acestui partid este, natural, banul Tomaşici, în un 88MA a&T'raniMd prezidentul clubului deputaţilor croaţi în camera ungară, candidat în Yucova şi. Acesta şi-a desfăşurat programul Duminecă, declarând, că e cel mai mare aderent al uniunii cu Ungaria şi că Croaţii pot să aibă cea mai mare încredere în primministrul Khuen. Zilele aceste se va da lupta decizivă între partide. Unioniştii cred, că vor triumfa, ceea ce nu ar fi mirare, ştiind, că ei lucră cu aceleaş mijloace în Croaţia, cu care a lucrat Jeszenszky în numele lui Khuen la alegerile din Ungaria. Desigur, că Croaţiei nimenea nu-i strică mai mult, decât acele partide, cari cochetează cu partidele din Ungaria şi îşi pun încrederea în simţul de dreptate şi cavalerismul mişcarea pedagogică literară la Români în anul şcolar 1910/11. — Dare de samă de ing. Pompiliu Dan. — (Urmare). Apelează mai departe şi la trimiterea de ajutoare în bani pentru cumpărarea mijloacelor de intuiţie din cele mai perfecte. In seria bogată de bune îndemnuri şi îndrumări a vieţii şcolare venite din partea Conzistoarelor bisericeşti relevăm cu deosebire cerculara Conzistoriului arhidiecezan gr. or. din 25 Nov. 1910, referitoare la instituirea unui hram sau patron pentru fiecare şcoală confesională şi serbarea aceluia în fiecare an, apoi cerculara aceluiaşi Conzistor din 14 Aprilie 1911, referitoare la aranjarea în fiecare primăvară a unei sărbători a pasărilor şi pomilor. In fine relevez nobila întreprindere a d-lui profesor seminarial Dr. Vasile Stan de a înfiinţa cu concursul învăţătorilor ca membrii fondatori ai ei o »Bibliotecă a şcolarilor buni« cu scopul de a promova printre micuţii noştri dragostea de carte şi prin ea dragostea de literatura noastră şi de neamul din care facem parte. Dată fiind necesitatea arzătoare a acestei lucrări de importanţă educativă necontestată, credem, că toţi învăţătorii vor sări într’ajutorul ei, ca ideia norocoasă cât mai curând să se întrupeze. Destul de bogat în idei şi fapte înveselitoare, anul pedagogic 1910/11 ne-a lâsat în urmă şi o pagină de doliu. Năpraznica secure a morţii a culcat la pământ pe unul din cei mai roditori pomi din modesta grădină a ştiinţei şi literaturei pedagogice româneşti. In ziua de 1/14 Martie 1911 a trecut la vieaţa de veci profesorul de pedagogie al seminariului andreian, Dr. Petru Ipan. Activitatea lui ne este tuturora destul de bine cunoscută. Dăm la acest loc portretul sufletului său zugrăvit de unul din cei mai preţioşi prieteni şi tovarăşi de muncă, care este Învăţătorul Traian Şuteu. »Acestui om de şcoală — scrie dânsul in Nr. 8 al rev. »F. Şc.* — totdeauna i-am păstrat un deosebit respect. Inima sinceră şi deschisă, te câştiga de la prima întâlnire. Cu o dragoste nefăţărită se purta faţă de toţi cei ce îi inspirau ceva nădejdi. In modestia sa atât era de simplu, încât pe ■ine nu se socotia niciodată mai mult decât cel mai simplu gregoriu. Cu curtoazia mergea aşa de departe, încât oricui făcea toate serviciile posibile. — Dispunea de o cultură ştiinţifică superioară. Convingerile sale erau firme. Nimic nu-l putea abate de la hotărârile ce lua. Piedecile cele mai mari le ştia delătura, şi, în butul tuturor rivalilor, făcea să triumfeze gândurile, ce-l stăpâniau. Cu sfatul ajuta pe om şi cine, şi povaţa sa te scotea la mal. Fire scrutătoare, ochiu ager şi pătrunzător, deja la prima ochire te cunoştea, de ce poţi fi capabil. Ca psiholog de frunte, tot momentul îl înţelegea şi-l ştia folosi. Cunoscător perfect al şcolii herbartzilleriane, nici o clipită nu s’a abătut dela principiile sănătoase ale acestei direcţiuni filozofice. însuşi întră în ceata propagatorilor acestui curent sănătos, reprezentându-ne şi pe Românii în şirul bărbaţilor, ce redactează analele acestei şcoli. Munca sa cu vorba şi cu condeiul e foarte laborioasă. Pe terenul pedagogic a fost întru toate original şi renovator. Dr. Petru Şpan a murit, dar în vieaţă cât a fost şi-a făcut un nume, care va rămânea In istoria noastră culturală. Dăm mai departe şi aprecierea sin-