Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1912 (Anul 75, nr. 1-23)

1912-01-01 / nr. 1

­ft nr. 1—1912, conservarea lor sub diferite forme, pre­cum : uscare, compot, marmeladă, dul­ceaţă, şerbet, sirop, licher, vin. 5. Prepararea pâiii, a cozonacilor (colaci) şi a diferitelor prăjituri. 6. Aranjarea meselor, prezentarea bucatelor şi modul de a le servi la di­ferite ocaziuni. 7. Compunerea listei de bucate pentru ocaziuni şi pentru familie, po­trivit cu starea materială, cu anotim­pul, cu starea sanitară, cu etatea şi cu ocupaţiunea membrilor familiei. 8. îngrijirea pasărilor de curte. 9. Curăţirea odăilor şi păstrarea ordinei. 10. Spălatul şi călcatul rufelor­­simple şi al celor întărite; spălatul şi călcatul stofelor de lână şi de mătasă, scoaterea petelor de pe rufe şi haine. 11. Prepararea săpunului. 12. Grădinăritul. Partea teoretică. (Studii) 1. Religiunea. 2. Economia domes­tică (de casă). 3. Chemia alimentară. 4. Noţiuni de grădinărie. 6. Contabilitate menajeră. 6. Igiena (noţiuni de anato­mie de fiziologie şi îngrijirea bolnavilor). 7. Limba şi literatura română. Cursul acestei secţiuni durează cinci luni, dela 1 Septemvrie st. n. până la 1 Februarie, sau dela 16 Februarie până la 15 Iulie st. n. ( Elevele cursului de menaj sunt obligate a trggs^rt timpul liber In sec­ţiunea imndustrială, unde vor lucra in * de cinei luni următoarele rufării: ^cănoase de zi, o păreche de pantaloni, un camisol; lucruri de lux in stil ro­mânesc ; croitorie, o bluză simplă, o păreche de foi (fustă simplă), şi cârpi­­tul rufelor şi al hainelor. Elevele secţiunii de menaj sunt „interne. Se primesc eleve cari au puţin 15 ani, sunt preferite şe civile, sunt de 70 coroane lunar, din care 10 core se socotesc pentru ins­trucţiunea ce o primesc în secţiunea industrială. Taxele se plătesc în mod antici­pativ, fie lunar, fie pe cursul întreg. Afară de această taxă mai e o taxă de înscriere de 5 cor., iar pentru întrebuin­ţarea maşinei de cusut 8 cor. pentru cursul întreg. Secţiunea industrială. Secţiunea industrială cuprinde n curs de 5 luni şi un curs de un an. ursul de 6 luni Începe la 1 Septem­vrie st. n. şi durează până la 1 Febru­arie. In acest curs se lucrează: croito­ria (haine), cârpitul, broderii în diferite stiluri şi ţesutul. In cursul de primăvară, care Începe la 15 Febr. st. n. şi du­rează până la 15 Iulie, se lucrează ru­­fărie, broderii albe şi colorate, cârpitul şi ţesutul. In ambele cursuri se predau şi noţiuni teoretice relative la aceste lucruri. In cursul de un an se Învaţă: cu­sutul rufelor şi al hainelor, precum şi croitul lor, dantele cu ciocănele (Klöp­­pelabert), broderii albe şi colorate, ţe­sutul (tors, urzit, Învelit, ţesutul pânzei In 2 iţe, In 4 iţe, alesături In bumbac, lână şi mătase, ţesătură Smirna); de­semn, pyragravură, pictură aquarelle, montatul diferitelor obiecte, cârpitul ru­felor şi a­ hainelor. Elevele secţiunii industriale pot fi atât interne cât şi externe. Elevele in­terne ale acestei secţiuni plătesc o taxă de 70 cor. lunar, din care 10 cor. se socotesc ca didactru ; taxa de înscriere e de 5 cor., iar pentru întrebuinţarea maşinei de cusut 4 cor. lunar. Elevele sărace, la cererea lor, pot fi dispensate de didactru. Instrucţiunea In ambele secţiuni e în limba română, elevele pot lua lecţi­­uni de limba franceză sau germană, de muzică instrumentală sau vocală, de pictură etc. pe lângă o taxă separată. Şi In cursul acestei secţiuni, tax­­tele se vor plăti anticipativ. Elevele interne ale şcoalei au să aducă cu sine: o saltea, o plapomă, 2­­ perini, 2 schimburi pentru pat, 1/1 du­­zină rufe de corp, o ştergare pentru bucătărie, obiecte de toaletă, precum: piepten, perie de cap, perie de dinţi, şi hainele necesare. Şorţurile pentru bucă­tărie şi uniforma pentru casă şi le vor coase ele înseşi. Afară de aceste cursuri şcoala mai are un curs special de bucătărie fină, care începe la 1 Februarie st. n. şi du­rează până la 30 Aprilie. Taxa lunară de 90 cor. pentru elevele interne, de 75 cor. pentru cele extern, externe nu pot fi însă decât acelea, a căror părinţi locuesc în Sibiiu. Pe lângă instrucţiunea teoretică şi practică, se dă o deosebită atenţiune educaţiunii, şi pe cât permite timpul şi împrejurările, elevelor li­ se va face po­sibilă frecventarea concertelor de seamă, a teatrului, şi îndeosebi a diferitelor manifestări artistice româneşti. Împărţirea oarelor (Secţiunea eco­nomică). Elevele sunt împărţite In două grupuri. Grupul 1. Ora 7 Dejunul. Ora 8—9 Explicarea listei de bucate, reţetei, mâncărilor. Ora 9—12 Prepararea bu­catelor. Ora 12 Prânzul. Ora 1—2 Re­­creaţiune. Ora 2—4 Lucrul de mână. Ora 4—5 Ojina şi recreaţiune. Ora 5—7 Studii. Ora 7 Cina. Ora 7* */,—9 Prepararea lecţiuniilor pentru ziua ur­mătoare. Ora 91/2 Culoarea Grupu 2. Ora 7 Dejunul. Ora 7­2—9 Curăţirea odăilor. Ora 9—12 Lucrul de mână (Linia spălat, Joia căl­catul rufelor). Ora 12 Prânzul. Ora 1—2 Recreaţiune. Ora 2—4 Lucrul de mână (Sâmbăta cârpitul). Ora 4—5 Djina, re­creaţiune. Ora 5—7 Studii. Ora 7 Cina. Ora 71/*—9 Prepararea lecţiunilor pen­tru ziua următoare. Ora 9­2 Culoarea. NB. Vizitele sunt permise numai între parele: 3—5 p. m. Salve România Jună! S’au împlinit 40 de ani, de când tineri academici de-ai noş­tri şi-au creat în cetatea împără­tească a Vienei, în mijocul unei imense mări de străini, o vatră românească, societatea „România- Jună“ In acest restimp îndelungat „România Jună11 şi-a împlinit nobila sa misiune, de-a fi ocro­titoarea tinerimei române de la studiile înalte din Viena, de-a a­­duna la sînul ei ramura tinere­tului nostru, a o povăţui şi în­drepta pe căile culturei româneşti, ţinând treaz în şirurile ei idealul naţional românesc. Serbările, ce le aranjează as­tăzi şi mâne tinerimea şi colonia română din Viena, sunt o doamnă apreciare a muncii naţionale pres­tată de înaintaşi şi o garanţie pentru viitor. La urările de bine şi de pros­­perare, ce se revarsă în aceste zile asupra mândrei noastre so­cietăţi din toate colţurile locuite de Români, ne asociem şi noi din toată inima. Salve »România Jună“! ŞTIR­I. — 31 Decemvrie 1911. Tuturor cetitorilor ziarului nostru le dorim un nou fericit. —x— Jubileul mitropolitului Bucovinei. In zilele sfintelor sărbători ale Naşterii Domnului, fraţii bucovineni au adus prinosul lor de admiraţie şi dragoste I. P. S. Sare Mitropolitului Dr. Vladimir de Repta, care a împlinit şaptezeci de ani. După dorinţa expresă a venerabi­lului Archipăstor, jubileul s-a serbat în toată liniştea, dar a fost cu atât mai înălţător pentru sufletele drept credincioşilor din fosta ţară de sus a Moldovei. —x— Dela «Asociaţiune». Şi-au mai răs­cumpărat felicitările de anul nou 1912, contribuind în scopul înzestrării «Mu­zeului Asociaţiunii», următorii P. T. domni, cu următoarele sume, pentru care le exprimăm sincerile mulţumite ale Comitetului central al «Asociaţiunii»: Dr. Zosim Chirtop, Câmpeni, 20 cor. Galacteon Şagău, Sibiiu. Dr. Eugen Bran, Teaca, câte 10 cor. Dr. Leon Domide, Dej. Sever de Barbu, Reghin. Dr. I. Vescan, Teacă. Dr. Petru Nemeş, adv. Aiud. Atanasiu P. Bologa, Lupeni câte 5 cor. Elena Petraşcu, Sibiiu 6 cor. Andrei Vodă, Ormenişul-de-Câmpie, Dr. Valeriu Seni, Năsâud, Baziliu Hodoş, Icland, Romul Furdui, Câmpeni, I. F. Negruţiu, Blaj, Simion Stoica, Abrud, câte 4 cor. Gavril Precup, Blaj, Dumi­tru Vulcu, Sibiiu, O. Urziceanu, Corbu, câte 3 cor. P. Stoica, Satul-nou 2 cor. Petru Negru, Carol Kiss, Traian Coştea, George Fi­linger, Ioan Gaşpar, Pavel Rudnean, Alexandru Andrei, Tri­­fon Miclea, Traian I. Marcu, Niculae Gaşpar, Ronul Bab­ojan, Dr. Victor Mihailaş, Lazar Ortopan, Romul Pop, toţi din Satul-nou câte 1 cor. Cu totul Cor. 117­—, la care adăugându-se suma contribuirilor de mai înainte de Cor. 2041—, s-a incassat în total Cor. 321­—. Sibiiu, 11 Ianuarie n. 1912. — Bi­roul rAsociţiunii». —x— Necrolog. Cu inima frântă de du­rere, aducem la cunoştinţa rudeniilor şi cunoscuţilor, că mult iubita noastră fiică, soră şi nepoată Olga Drain a în­cetat din vieaţă, în frageda etate de 13 ani. Funeraliile s-au săvârşit azi Sâm­bătă, în 13 ianuarie n. 1912, la 10 oare a. m., în cimiterul bisericii gr.-or din Orăştie. —Sibiiu, 1912. Dr. Enea Draia, tată. Ludmila Draia, bunică. Hortensia Mihaiu, mamă. Zeno Draia, frate. loan Mihaiu, moş. Maria Mihaiu, bunică. —x— (KA­ZETA TRANSILVANIEI. Războiul ruso-româno-turc. Din Bu­cureşti ni se scrie : Prefectura poliţiei Capitalei a oprit reprezentarea filmului «Războiul din 1877—78»,anunţat pentru seara de 29 c., la cinematograful de la Băile Eforiei. Cauza e că acest film a­­tât din punct de vedere al adevărului istoric, cât şi acel artistic, era cu desă­vârşire fals, şi reprezentarea lui părea mai mult o ridiculizare a glorioaselor fapte şi personagii din războiul pentru Independenţă. Se ştie, că subiectul acesta se lu­crează în acest moment cu cea mai mare îngrijire şi sub patronagiul minis­terului de războiu, de către o societate compusă din mai mulţi fruntaşi ai Tea­trului Naţional din Capitală. — x— Cobzarul La 27 Ianuarie se va re­prezenta la Opera din Paris Cobzarul, operă, a cărei muzică e scrisă de d-na Ferrari pe un libret datorit d-rei Văcă­­rescu. «Excelsior» ultimul număr scrie In această privin­ţă următoarele : Desenatorul d. Pinchon, a executat costume de o bogăţie nemai­auzită pen­tru această lucrare. Toate costumele au fost ţesute, brodate, cusute In România, locul unde se petrece acţiunea acestei opere lirice. Haine minunat brodate, rochii în aur, cu culori strălucitoare, vor împodobi pe artişti şi pe figuranţi. Decorurile, datorite penelului d-lui Ro­­chette sunt de un pitoresc seducător. Se prevede un strălucit succes. - x — Cnomilf. D-l Eliad O. Călinescu şi d-şoara Ana V. Vlad îşi vor serba cu­nunia religioasă Duminecă In 8 Ian. st. v. 1912, în biserica Sf. Adormiri din Sa­tulung. D-l Hie V. Mutu şi d-şoara Maria I. Murea îşi vor serba cununia Duminecă în 8 Ian. st. v. 1912, în bise­rica Sf. Nicolae din Bacifalu. —x— încasările căilor ferate române de la 1 Aprilie până la 30 Noemvrie 1911 au fost de 71.675.222 lei (46.543.080 lei de la mărfuri ; 24.247.271 lei dela călători şi 884.871 lei dela bagaje), cu 5655.517 iei şi 2.704.363 lei In plus­ faţă de a­­ceeaşi periodă din anii 1910 şi 1909. —x— Atentat contra reginei Olandei. Se anunţă din Haga, că în faţa palatului regal un poliţist a arestat alaltaeri pe un individ, care a fost fochist pe un vapor. Individul a rugat pe poliţist să-i dea ajutor, da­oare­ce voeşte să comită un atentat contra palatului regal. Se crede că individul a voit să comită a­­tentatul contra reginei Wilhelmina. —x— Vizita împăratului Germaniei la Viena. Ziarul «Times» află din Viena, că îm­păratul Wilhelm va face la primăvară o vizită Împăratului Francisc Iosif la Viena. Împăratul Wilhelm și-a exprimat dorinţa acum câteva săptămâni, că ar dori să vadă pe suveranul nostru. Vi­zita se va iacobin Mai, când împăratul Wilhelm se va duce la Viena cu împă­răteasa. La locul de patinaj va cânta mu­zica mâne de la 3—4 oare după amiazi. Serbarea costumată s-a amânat pe 28 Ianuarie n. —x— Atentatele bandelor bulgare In Ma­cedonia. Din pescuri se anunţă că o pu­ternică bandă bulgară a aruncat la Milcov trei bombe într’o adunare, care fusese convocată spre a discuta asupra situaţiei. 13 persoane au fost omorâte, iar 22 rănite. 6 membrii ai bandei au fost arestaţi. —x— Epidemia de anghina bântue de câteva zile prin Szolnok. Numărul bol­navilor creşte din zi in zi, astfel, că autorităţile s’au văzut silite să închidă şcoalele elementare şi civile. Dacă epi­demia nu va înceta, se vor sista prele­gerile şi in gimnaziu şi şcoala comer­cială superioară. —x— Luptă Intre poliţişti şi un Negru-Un Negru din Catoville, statul New-York, care şi-a asasinat pe tatăl său, fiind urmărit de poliţie si a baricadat în locu­inţa lui, de unde a tras asupra poliţiş­tilor focuri de revolver. Un poliţist a fost rănit mortal, alţi doi au fost uşor răniţi. Toate încercările poliţiei de a lua casa cu asalt au rămas zadarnice. Negrul nu s’a predat de cât după sosi­rea unui pluton de soldaţi, cari fusese­ră trimişi spre a bombarda casa. — x— Ştiri mărunte­ — Ziarele spaniole spun, că curtea supremă a războiului şi marinei a pronunţat şapte pedepse ca­pitale contra revoluţionarilor. Presa re­publicană şi liberală cere graţierea con­damnaţilor. — Rămăşiţele pământeşti ale prin­cipelui Alexandru şi principesei Persida Karageorgevici, după ce au fost ridicate din cripta din Viena, au fost Înmor­mântate alaltaeri cu solemnitate in noua biserică din Topola, în prezenţa familiei regale, membrilor guvernului şi înalţi­lor demnitari ai statului.­­ Alaltaeri noapte a izbucnit în portul Danzig un puternic incendiu, care a consumat complect magazinele căilor ferate. Pagubele trec peste un milion şi jumătate mărci. — La Viena s-a semnat concesia, în baza căreia se înfiinţează un abator provizoriu la Mihăileni, până la termi­narea abatorului, ce se construeşte în Burdujeni. —x— O specialitate austriacă. Pentru cei ce sufer de stomac se recomandă fo­losirea prafurilor veritabilei Seidlitz ale lui Moli, ca o doftorie de casă, probată ce întăreşte stomacul şi promovează mis­tuirea. O cutie 2 cor. se trimite zilnic cu rambursă poştală de farmacistul A. Moli, literantul curţii c. r. Wien I. Tuchlauben 9. In depositele din pro­vincie să se ceară espres prafurile Moli, cu marca de scut şi subscriere. 5. Din Braşov şi Ţara­ Bârsei. Pentru masa studenţilor români din Braşov s’au mai făcut următoarele contribuiri: d-l înv. Savu Luca din Să­­cele 2 cor. D-l Dr. Vasilie Saftu protopop Braşov 10 cor. în loc de^A.'i’n. f. şi din prilejul zilei sale onomastice. D-l Nico­lae Dima în loc de A. n. 1. 20 cor. D-l loan B. de Lemeny din Gorizia 10 cor., întru memoria unchiului său I loan cav. de Puşcariu. Primească mariimoşii donatori sin­cerile noastre mulţămite. — Direcţiunea şcoalelor medii gr. or. rom. din Braşov.­­ o— La fondul «Dr. Petru Şpan» pen­tru ajutorarea revistei «Vatra şcolară» Prea On. Domn protopop Dr. Vasilie Saftu din prilejul zilei sale onomastice şi pentru rescumpărarea felicitărilor de Anul nou a dăruit Cor. 10’­. Primească vii mulţămite. Braşov 31 Decemvrie v. 1911. D. Mareea cassar. De-ale recrutării. Tragerea la sorţi a recruţilor născuţi în anul 1891 aparţinători oraşului Braşov va avea loc în ziua de 16 Ianuarie, la­ orele 9 a. m. în casa sfatului. —o— Avis. Viitoarea repetiţie a mem­brilor reuniune­ de cântări din Braşov are loc Luni seara la orele 6, a doua zi de anul nou. —o— Apollo-Bioscop. Luni şi Marţi în 15 şi 16 Ianuarie. Lucrări pe o moşie modernă, (vedere). Fântâna, (după na­tură). Femeia modernă, (humor). Mai­muţa, (humor). Concurenţa necinstită, (comedie). «Era un ajvis*, (dramă istorică japoneză jucată de artiştii teatrului regal din Tokio). «Nunta de aur», (dra­mă în 2 acte, filmul lung 700 metri). In scurt timp «Punctul negru», (dramă socială în 3 acte filmul lung 1100 metri.) — o— In restaurantul Coroana va con­certa mâne, Duminecă, seara muzică militală, intrarea gratuită. —o— Litere, arte şi ştiinţe. «Poporul rom. din statul ungar». «Românul» scrie următoarele despre cartea cu titlul de mai sus, al cărei cuprins l-am schiţat în «Gazeta»: «Poporul român din­ statul ungar» este titlul unei cărţi ce va apărea în luna lui Maiu 1912, în o extensiune de 32—35 coaie de tipar, format 8° mare şi care va cuprinde cela mai recente date şi informaţii minuţioase şi reale asupra tuturor ramurilor vieţii publice ale poporului român din statul ungar, a vieţei politice, religioase, culturale, sociale şi economice, astfel că ea va fi o adevărată oglindă a vieţei poporului român din statul ungar şi un izvor exact de informaţii fidele pentru toţi, aceia, cari se interesează şi au dato­rinţa să se intereseze, ca fraţi, de acest popor. Autorii acestei lucrări, d. Silves­tru Moldovan şi d. dr. George Proca pun la dispoziţia publicului nostru o carte din cele mai preţioase. Cuprinsul acestei cărţi nu poate decât să intere­seze pe orice român. • Calendarul Asociaţiunii. A apărut »Calendarul Asociaţiunii« pe anul 1912 Întocmit de d-l Oct. C. Tâslăuanu, cu un cuprins bogat şi variat Putem constata, că «Calendarul Asociaţiunii» e cel mai bogat şi mai bun Calendar pentru popor. E şi cel mai ieftin, căci se vinde cu 30 bani deşi cuprinde 200 pagini de tipar. Se poate comanda dela biroul «Asociaţiunii» Sibiiu (Nagyszeben), trimiţându-se bani înainte. Pagina 3: însemnările unui pierde-iaraa. Rescumpărarea felicitărilor de anul nou. Motto: Sine ira ctstadio iii; Fără supărare, fraţilor. Obiceiul frumos de-a se­ rescumpăra felicitării, de tot faliul, a intrat, cu în­ceperea acestui an, şi în viaţa noastră politică. Cu bucurie vestim cetitorilor noştri, că am aflat din sorgintea cea mai „autorizată“, că sora „Tribuna“ in loc să felicite de anul nou pe confra­tele ei iubit „Românul“ din Arad, dă­­rueşte comitetului naţional 100 de co­roane, pentru ca din această sumă, să se aboneze 25 de exemplare din „Po­­porul Român“ (organul poporal al pi­ticului) pe seama „analfabeţilor*­­ Bihor şi Maramureş. Iar „Românul“ , acelaşi „incident* a transpus la mâi Domnului vicepreşedinte ai sindicatul ziariştilor români din Ungaria, tot 10 de coroane, cu­ destinaţiunea, ca acei bani să alimenteze „fondul ziariştilor din care, la o vreme, să se Împărţi­şească şi redactori „năutrujnici« ai sili­lor noastre. Domnul Aurel C. Popovici, In lo de felicitări călduroase adresate Dlui­­ C. lăslăuan, autorul celor „două Cul­turi “i-a dăruit un abedar pe care să-l stu­dieze cu temei,ca să poată continua discu­tuţiunea brusc întreruptă, cu autorul ce­lebrului „Grossoesterreich“. Dl Dr. Alexandru Vaida a trimis cu mare viteză dlui O. Doga la Se­­ghedin, un prea simpatic cadou de anul nou. Este un tânăr mânz originar de pe coastele Vezuvului şi purtând 4 pot­coave oţelite. Dl Vasile Coldiş va surprinde pe iubitul său prieten Sever Bocu cu un suvenir nostim, o broşură voluminoasă cuprinzând toate articolele D-sale şi­ ale Dlui Bocu, sub semnificativul tilu: „Eşti un bocu, sau sânt un goldiş.« Nu mai puţin Interesant va fi ca­­doul, pe care-l va face Cehan lui Vernescu. O cărticică legată în catifea şi cu copcii de aur, numită: „Amintiri din Transil­vania, s’art corespondenţa intimă din­tre marii bărbaţi de atât Cehan şi Ver­­nescu.“ Comitiva directorului jurnalului „Times“ din Iaşi, va fi cam aşa: Scumpe Vernescule! Dacă mă iubeşti şi-ţi mai aduci aminte de poemele dulci şi ima­teriale pe cari le ţemeam la Arad, pri­meşte acest omagiu din partea celui ce în veci nu te va putea uita ... al tău pour toujours: Cehan. P. S. Apropo, trimite-mi guta de franci, pe care ţi-a dat-o Goldis pentru mine. D-nul Oncu va escompta,‘­fără cenzură, cel mai nou cambiu a lui Chendi, la «Victoria». Giorogariu va telegrafia lui Man­­gra: «Saltă şi te veseleşte conliturghi­­sitoriule, căci trebile noastre merg strună. Salută din parte-mi cu drag pe Pista, iar tu primeşte un pop dela smeritul tău amic — Romulus. Iosif, cel cu bun chip, zis Sceopul, dela anul nou va fi şefredactor al «Ro­mânului» cu o leafă de 100 coroane mai mult, de cum avea la «Tribuna». Triteanu va telegrafia lui Ap­­ponyi: Ezer bocsánat kegyelmes Uram és görögkeleti boldogujévet kíván leges­­legalázatosabb­ ülnöke Trityán Lázár. Oszpedáletty jan. 1-én. Advocaţii din Transilvania şi Un­garia, vor da colegului Dr. Niţescu ln schimbul salvării «potrăcărimei române», o peană de gâscă, de aur veritabil. V. G. Osvadă, a flind­că a fos în stare să documenteze, că pe vreme lui Şincai nu existau advocaţi român va fi ales, după anul nou, membru co­respondent al Academiei, — secţia h­torică. Apponyi cătră Goldiş: Ugyan Laczi, mit csináltál? Moi már benne vagyok a szószba ! Máskülönben b. u. é. kiván, hived : Albert. Sorten cătră Cioflec: Tu erai licheluţa..., Romulus ? J. V. Cioflec cătră Soricu : Aşa, Şoriciule-mamă! Şioflete. * Şi deoarece, azi trebue să adei veşti tot ceea ce spui şi scrii, vă rog aşteptaţi câteva săptămâni, până cânu o să-mi procur toate originalele, după cam­ voi aduce facsimile In »Gazeta«. An nou fericit tuturor! Al vostru de bine voitor : Nicolo Disperado, spaniol gr. or. Urbea Şcheilor, 1 Ian. v. Proprietar: Tip A. Mureşianu, Branisce et Comp. Redactor responsabil: Ioan Brd­ea. Aviz! Am onoare a aduce la cunoştinţa onoratului Public românesc, că mi-am deschis cancelaria advocaţială în strada Hirscher Nr. 2, etaj, în casele firmei „Eremias nepoţii“. Dr. Vasile Glăjar advocat.

Next