Gazeta Transilvaniei, februarie 1912 (Anul 75, nr. 24-47)

1912-02-01 / nr. 24

Nr. 24.—1912 membrii ai acestei societăţi ajunge dacă voi cita pe: Do­ctorul Karl von Amira din München, profesorul Max Apt, prof. von Golker, veneratul profe­sor Wilhelm Foerster, directorul băncei germane Artur von Goiner jurisconsultul­­Babană ,Stras­burg, marele istorician Lamprecht, Lipsea, profesor Karl v.Lilien­­thal, Heidelberg, profesorul cunoscut Frantz v. Liszt, Berlin, Fr. v. Pager, pre­ședintele camerei din Wi­rtenberg. Unul nu e care să nu fi adus prin scri­sul, studiile sau activitatea sa servicii reale Germaniei. Dau o parte remarca­bilă din expozeul, care explică înfiinţa­rea societăţii: «Evenimentele ultimelor luni au a­­probat cu preciziune teribilă cât de puţin satisfăcătoare e starea prezentă a vieţii internaţionale. Uniunea tuturor oamenilor paşnici şi de judecată a de­venit necesitate imperativă să se pre­vină reîntoarcerea evenimentelor cari au obvenit în negocierile marocane. Deci nu e imposibil, ca pentru apăra­rea independenţei sale, şi a onoarei saie patria noastră va trebui într’o zi să prindă spada. Dar sunt persoane competente cari trebuie să judece asupra aţâţărilor nesocotite, respingându-le şi să-şi impună hotărârea cu gravitatea de lipsă în împrejurările date». «E timpul suprem, acum când atâţi cugetători cuminţi se unesc pentru a­­planarea terenului politicei internaţio­nale, ca astfel de evenimente să nu mai apară tulburătoare. Societatea care a înfiinţate să ţine pe platformă reală; ea nu urmăreşte decât scopuri uşor de-ajuns. Nizuinţele noastre însă n’o să poată aduce fructe, numai dacă popoa­rele vor fi însufleţite pentru o înţele­­gere reciprocă, — societatea însă nu urmăreşte un acord cu tot preţul şi recunoaşte că în anumite cazuri se im­pune reserva faţă de guvernare». Recunosc, că într’un caz dat, când s’ar produce conflictul, o astfel de so­cietate nu ar însemna mult, şi toţi a­­ceşti patrioţi umanitari ar fi condam­naţi la inactivitate, din motivul că în ei se neutralizează două forţe de sens contrar. Cu toate acestea, autoritatea oamenilor acestora mi se pare un con­­trabalans puternic faţă de imperialiştii fanatici, iar tendinţele lor ar fi cu atât mai hotărâtoare, cu cât programul lor aşa cuminte alcătuit ar putea prea bine să poarte signatura Împăratului. * Societatea academică a tinerilor români, cari urmează cursurile la univer­sitatea de aici a serbat Marţa trecută prin o şedinţă festivă împlinirea celor 53 de ani de la Unirea Principatelor. In programul înbogăţit mult prin contri­­buirea artiştilor români Vo­m Petrescu, în vioară şi Papazoglu în violoncello, artişti cunoscuţi deja aici şi bine apre­ciaţi am avut şi de data asta fericirea să auzim pe dl preşedinte al societăţii prof. V. Bogrea, conferenţiar azi vară la Vălenii de munte, ţinând o conferinţă bogată în idei frumoase şi înălţătoare. Tineri români, din toate provinciile lo­cuite de noi, întâlniţi aici la Berlin, în­tr’un cuget au serbat împreună cu în­făptuirea României de azi şi unitatea culturală a tuturor Românilor, ai cărei luptători însufleţiţi trebuie să-i fim! Mi se pare, e întâiul an, că la so­cietatea academică românească, iau parte şi tineri ardeleni în număr mai frumuşel. Miercuri la 12 ore, între solemni­tăţile obicinuite, împăratul înconjurat de prinţi şi demnitari civili şi militari ai imperiului a deschis noua sesiune le­gislativă a „Reichstagului". Vorbirea de tron, aşteptată cu încordare nu nu­mai în Germania, ci şi în străinătate, pe lângă amintirea reformelor interne şi economice are pasaje de mare greutate cu privire la politica externă a ţării. „Pe lângă păstrarea legăturilor noastre cu Austro-Ungaria şi Italia, po­litica mea tinde să ţină legături prie­­tineşti cu toate puterile, pe baza înţe­legerii înprumutate şi a bunei voinţe". Că in inprejurările de-acuma, se aminteşte aşa răspicat despre menţi­nerea Trnerei alianţe, sigur nu va ră­mâne fără efect în străinătate, date fiind informaţile despre slăbirea legăturilor dintre cele trei sate. Natural vorbirea de tron, vede în întărirea pe uscat şi pe mare a ţării o „problemă înaltă“ şi sigur, parlamentul va aprecia favorabil aceasta dar totuş inpresia generală e, că politica imperiului în privinţa relaţiilor cu cele­lalte ţări va fi condusă în spirit de pace, şi asta sigur corăspunde voinţei majo­rităţii covârşitoare a poporului german, şi sigur se va resimţi şi în politica ce­­loralalte state. Parlamentul îşi alege preşedinte în zilele acestea.*) conbinaţia e: preşe­dinte un liberal, întâiul vicepreşedinte un socialist al doilea unul din „centru", dacă partidul socialist, care e mai bine repre­zentat nu-ş va pretinde cu inzistenţă scaunul presidenţial pentru sine. Coresp Din România. Ori în 80 Ian. nv, maestrul Caragiale, marele nostru scriitor, a împlinit vârsta de 60 ani în de­plină sănătate şi pace. Petrecând actual în Berlin, cercurile scriitorilor şi numeroşilor săi amici din România, Ardeal, Ungaria şi Bucovina au trebuit să abştea de la sărbătorirea maestru­lui şi astfel serbarea aniversării a 60-a a naşterii sale a­ decurs fără zgomot şi fără cuvântări. In schimb însă număroase telegrame şi scrisori i-au tălmăcit maestru­lui la Berlin admiraţia Români­­­ei din toate colţurile locuite de Români, iar ziarele şi revistele noastre au adus elogii sărbători­tului apreciindu-i importanta ac­tivitate literară cu deosebire pe terenul literaturei noastre teatrale. Revista „Facla” va închina unul ei din 4 Febr în întregime serbătoritului nostru scriitor. * D . M. Botez, mare industriaş, a trimis ziarelor o scrisoare, în care ple­dează pentru organizarea unei expoziţii regionale în Bucureşti în anul 191­2 cu diferite concursuri, a industriilor, agri­­culturei şi meseriilor. * GAZETA TRANSILVANIEI. După cum spun ziarele din Româ­nia, Sâmbătă In 4 Febr. v. va fi convo­cat marele colegiu pentru alegerea celor doi episcopi de Roman şi Argeş. După informaţiile­­oficiale, până acum sunt 4 candidaţi: pentru episcopia de Argeş: P. S. Arhiereul Meletie Constănţeanul şi P. S. Arhiereul Calist Botoşaneanul, iar pentru episcopia de Roman : P. S. Arhiereul Nicodim Băcăoanul şi P. S. Arhiereul Theodosie Ploeşteanul. * In vederea facerii recenzământului populaţiei, d. I. Lahovary, ministru de domenii, a trimis o circulară tuturor primarilor din ţară cu rugămintea de a înainta serviciului statistic planurile a­­mănunţite ale comunelor. Pe baza aces­tor planuri se va face împărţirea co­munelor în diferite regiuni, pentru ca recensământul să se poată face cu în­lesnire în una şi aceiaşi zi. La facerea recensământului populaţiei vor fi între­buinţaţi un număr de 15 mii de agenţi. ifi La şezătoarea literară de la palat, care a avut loc Sâmbătă Sa 6 oare seara, pe lângă M. S. Regina, Principesa Eli­­sabeta, şi prinţul Carol, au mai luat parte mai mulţi scriitori şi scriitoare. M. S. Regina a citit o scrisoare adresată «Felibrilor» pentru rev. »La Ci­­gaie«,­prin care le trimite o salutare din partea scriitorilor români. St. O. losif a cetit actul I din trad. piesei «Mari­­oara» a M. S. Reginei, care se va re­prezenta la T.­Naţional. Sadoveanu nu­vela «Casa amintirii», Minulescu : »De vorbă cu mine însu­mi», Pavelescu poe­zia «întâia răzvrătire» şi Eftimiu câteva fragmente din «Cocoşul Negru». Şeză­toarea s’a terminat la orele 8 seara. * Palatul Cotroceni devenind neîn­­căpător pentru Familia Princiară ro­mână, s’au luat dispoziţii ca să fie mărit. In acest scop, în curând se va începe construirea unei noui aripe în partea stângă a palatului. Lucrările vor fi exe­cutate de cătră ministerul domeniilor şi vor costa suma de 500.000 lei. * Lipsa unui hotel mare, modern şi confortabil se simte foarte mult în Bu­cureşti. Aflăm, că un grup de capitalişti au luat iniţiativa de a complecta această lipsă şi a da Capitalei un hotel, care va fi o adevărată podoabă pentru oraş. In scopul acesta au cumpărat marele imo­bil din Calea Victoriei, colţ cu str. E­*) Preşedinte a fost ales deputatul par­tidului centrului Dr. Spahn, iar de prim vicepreşedinte a fost ales deputatul socialist Seidemann. Preşedintele Dr. Spahn şi-a prezentat demisia pe motiv, că nu vrea să facă parte dintr’un birou, în care funcţiunea primului vicepresident o deţine un socialist Prin urmare se va face o nouă alegere şi scau­nul de preşedinte se va oferi unui deputat din partidul naţional liberal. Not. Red.­piscopiei. Pe locul acelui imobil se va clădi marele hotel, întreaga întreprin­dere costă şease milioane. Externe. Acordul franco-german în ches­tia Marocului a fost adoptat alar­­taeri de Senatul francez cu 222 voturi în contra 48. Înainte de­ a vota acordul primul ministru Foincarré a rostit un discurs mai lung, din care reținem următoa­rele : Acest tratat nu e perfect, dar e mai bun decăt cel din Algesiras şi cel din 1909. Dacă s’ar respin­ge această înţelegere, Franţa ar pierde protectoratul asupra Maro­cului. Am luat angajamente faţă de Europa, trebue să le ţinem. Respingerea acestui tratat, şi chiar adoptarea lui cu o majoritate ne­suficientă ar micşora prestigiul Franţei şi ar păgubi alianţele sale. In urma tratatului din 2 Noemvrie trecut, Germania nu va mai discuta acţiunea noastră mi­litară şi va recunoaşte în mod definitiv, dreptul nostru diploma­tic. Să lăsăm acestă convenţie să facă opera sa şi protectoratul a­­supra Marocului să complecteze imperiul nostru mahomedan. Franţa e absolut paşnică, dar să nu uităm că garanţia cea mai mare de pace e în menţinerea pu­te­r­ei sale militare, navale şi fi­nanciare. —p— Misiunea ministrului englez Hal­dane in Germania. Ministrul de răz­­boiu al Angliei, Haldane, care a petre­cut, câteva zile în Berlin, s’a reîntors ori în Anglia. înaintea plecării sale împăratul Wilhelm i-a remis bustul său în bronz, însoţit de o scrisoare mă­gulitoare. Vizita lui Haldane este viu comentată de pressa germană. Klägliche Rundschau» scrie între altele: Scopul vizitei lui Haldane este de a se studia situaţia şi a afla asupra căror chestiuni voeşte Germania să în­­ceapă tratativele cu Anglia, pentru a face ca relaţiile dintre cele două state să devină mai durabile. ȘTIRI. — 31 ianuarie 1912. Să contribuim la fondul zia­riştilor români din Ungaria! Orice dar este a se trimite la adresa Ins­titutului de credit şi economii „Ar­deleana“ în Orăştie — Szászváros. —x— Gum S8 va numi noul vas de răz­­boiu austro-unpr. Maj. Sa Monarhul a dat ordin, ca noul vas de răsboiu No. V. care se construeşte acum, să fie nu­mit „Tegetthoff“ şi punerea sa pe apă să aibă loc In ziua de 21 Martie viitor. — x— Logodnă- Marioara Orian şi Dr. Iustin Pop finanţaţi. Cizer — Deva. —x — Acuzaţii ateu pază la vieaţa judecă­torilor Din Cernăuţi se anunţă : Vineri s’au terminat desbaterile în procesul fraţilor Chotek, acuzaţi de omor şi furt. Când, târziu seara, preşedintele a anunţat că fratele mai mare, Grigorie, a fost osândit la moarte prin ştreang, iar cel mai mic la 15 ani închisoare, fratele mai mare zmulse baioneta gar­dianului, care sta în apropierea sa şi vru să înjunghie pe gardian. Acesta avu însă timp să sară la o parte şi să scape de înjunghiare. In acel moment cei doi fraţi se repeziră spre uşe, dar fură opriţi de lumea adunată în coridor şi împinşi din nou în sala de dezbateri, unde criminalii se îndreptară împotriva judecătorilor. Cel mai mare din fraţi puse mâna pe un scaun şi se repezi asupra preşedintelui. El fu însă trântit jos da un gardian înainta de a putea săvârşi atentatul. Fratele cel mai tânăr se repezi asupra unui consilier, îl trânti jos şi începu să-l sugrume. Şi acesta putu fi, in cele din urmă, oprit deja săvârşirea faptei sale. —x— 65 minori îngropaţi de vii. in Amador (statul California) au fost în­gropaţi de vii 65 înme.'i. în urma pră­­buşirei unei galerii în mina de cărbuni Bunkervilie. —x- Atentat contra unui tren expres. Din Mukden se telegrafiază, că în sta­ţiunea Tanke, la trei mile departe de Shangai, s’a aruncat o bombă asupra trenului expres din Peking Explozia a pricinuit pustiiri îngrozitoare. Numeroși călători au murit. Atentatorul a dis­părut. —x— Explozie de dinamită. După o te­legramă din Montreal, în gara Reni Lacke s’a întâmplat alaltaeri o groaz­nică explozie de dinamită. 12 lucrători, în mare parte austriaci, au fost omorâţi. Numărul răniţilor este şi mai mare. —x— Un nou record în aviaţiune. Loco­tenentul Babrens cel mai iscusit pilot militar german, care a plecat cu un aeroplan „Etricht" de la Döberlitz la Ham­burg, s-a întors înapoi tot în zbor. Ba­brens a bătut un nou record în aviaţie, zburând cu o viteză de 120 km. pe oră. Babrens a luat un pasager în ae­roplan şi pe sublocotenentul Solmiz. Aviatorul a plecat de la Hamburg la orele 10.55 a. m. şi la orele 4.20 p. m. a sosit la Döberlitz, făcând un singur popas. Distanţa a fost de 500 kilometri — x— Inundaţiile în Portugalia. Din Lisa­bona se anunţă că uraganul de Sâm­bătă a nimicit cu totul portul Opporto. Zăgazurile s’au surpat şi valurile mării au trecut pe uscat, inundând oraşul. Mai multe vapoare s’au scufundat. O mulţime de cadavre plutesc deasupra valurilor. Vasele de râzboiu nu se mai pot retrage în port. —x— Numărul telefoanelor din toată lu­mea- In toată Europa, pe la începutul anului 1911, existau 2848000 telefoane, iar în Asia 170.000, dintre cari cele mai multe în Japonia, Ost-India şi relativ foarte puţine în China. Numărul tele­foanelor la Statele­ Unite trece la 8 mi­lioane, în Canada e de 240.000, în Ar­gentina 40.000, în Brasilia 15.000 iar în Australia 122.000. —x— Moarte din cauza desperării. Co­merciantul Rosenthal din Berlin, ajun­gând la desperare în urma falimentului prăvăliei sale, a încercat Sâmbătă noap­tea să-şi stingă întreagă familia. Cul­­cându-se toţi membrii familiei, el s-a sculat fără, să fie simţit, şi după ce a încuiat toate uşile, a dat drumul gazu­lui aerian. Târziu, când vecinii au pă­truns în odaie, femeia dimpreună cu o fetiţă de 13 ani au fost aliate moarte, iar soţul cu o altă fetiţă luptându-se cu moartea. —x— Atelierul lui Iosif din Nazaret. Zia­rul »Pali Mali Gazette« anunţă, că o societate engleză, în decursul unor să­pături arheologice, a dat de atelierul lui Iosif din Nazaret. Se ştie, că pe a­­cest loc împărăteasa Elena ridicase o biserică, care însă mai târziu a fost distrusă de un cutremur de pământ. Biserica a fost desgropată întreagă de această societate şi au fost găsite în ea mai multe obiecte rituale de ale vechi­lor creştini, între cari mai multe lampe şi sfeşnice. —x— AViZ. Comuna bisericească gr. or. din Sălciua de jos (Alsó Szolcsva) vinde cu preţul de 150 cor. biserica veche din lemn, vre-unei comune sărace bisericeşti, cu terminul de 1 Martie v. 1912. — Comitetul parohial gr. or. —x— Caut un scriitor pentru cancelaria mea advocaţială. —■ Dr. Traian Pop, advocat. (Braşov). Din Braşov şi Ţara-Bârsai. Convenirea meseriaşilor noştri. Vechea noastră „Asociaţiune pentru sprijinirea învăţăceilor şi soda­ţilor ro­mâni din Braşov» aranjează, — pre­cum am anunţat — mâne, Marcuri, seara o «convenire» în sala Redutei oraşului, la mese întinse. Un program drăguţ, compus din cântece şi o piesă teatrală, va distra publicul. Stând în ajunul acestei conveniri, apelăm la intelectualii şi fruntaşii po­porului nostru, să participe în număr cât mai mare la această convenire, ca şi în modul acesta să arătăm interesul şi sprijinul nostru faţă de cercul vred­nicilor noştri meseriaşi. La revedere deci mâne seara în sala Redutei! —o— Casina română din Braşov şi-a ţinut Duminecă adunarea generală, sub presidiul d-lui Dr. N. Vecerdea, preşe­dintele casinei. In faţa unui număr mare de membrii comitetul şi-a făcut darea de samă asupra activităţii sale, iar adunarea generală, aprobând toate demersurile comitetului, i-a dat absolu­t om­ul, exprimându i în acelaşi timp mul­ţumite pentru conducerea corectă şi inescepţionabilă a agendelor casinei. Actul alegerei noului comitet s-a făcut sub conducerea d-lui protopop Dr. V. Saftu, realegându-se cu unani­mitate aproape întreg comitetul vechiu sub conducerea d-lui Dr. N. Vecerdea ca preşedinte şi a d-lui jude P. Pop ca vicepreşedinte. Numărul membrilor noui înscrişi până la adunarea generală a fost de aproape 80 şi sunt speranţe, că peste câteva zile numărul celor ce se vor mai înscrie, va trece cu mult suta de membri. De încheiere mai amintim, că din lista ziarelor de abonat pe anul acesta, stabilită de comitet, cetită şi votată de adunarea generală, a fost eliminat zi­arul *.Tribunal fără discuţie. — Rip. —o— Reprezentanţa oraşului Braşov îşi va ţinea mâne Miercuri în 14, respec­tive Joi în 15 Februar, şedinţa gene­rală ordinară In casa sfatului. începu­tul în fiecare zi la 3 oare p. m. La or­dinea zilei sunt 32 puncte. — o— Cununie. Frosinica Vlaicu şi Didi Muştea căsătoriţi. Braşov, Ianuarie 1912. Felicitări! Feldiorenii pentru Caraţiale. Din prilejul aniversării a 60-a a maestrului I. L. Caragiale, feldiorenii au reprezentat pe scena lor comedia în două acte „Năpasta“, care a ţinut în continuă ilaritate întreg publi­cul, care de mult n-a gustat o prestaţiune mai amuzantă. E păcat că n-a asistat Însuşi ma­estrul, ca să-şi vadă odată opera asta într-o ediţie feldioreană. — Rap. Michiduţă. — O — Apollo-Bioscop. Marţi şi Mercuri în 13 şi 14 Februarie va avea următo­rul program: Număr afară din program: Fotografia monopolizată, «Răzbunarea», dramă socială senzaţională, filmul lung 1200 metri. — Grădina zoologică din Filadephia (vedere). — Surorile Derk­­sen artiste pe ghiaţă pe lacul din Bu­dapesta (sport). — Kunigunda bate co­voare (humoristic). — Mătuşa mioapă (humoristic). — Răpirea unei fete cu aeroplanul (dramă). — «Nihiliştii»,­­dra­mă socială rusă în 2 acte, filmul lung 700 metri. Artiştii sunt societari ai tea­trului regal danez. In curând: «Victima jocului de baccarat» (dramă socială), filmul lung 1000 metri. Joi şi Vineri program nou. —o— Elit-proiectograf în hotel Europa. Mercuri şi Joi seara se va reprezenta următorul program: Jos cu bărbaţii (comic). — Mireasa indiană (dramă americană). — Radiografia şi aplicarea ei (instructiv). — In semnul valului de căldură (comic). — Fost ca simulant. — Vina tatălui (dramă fam. emoţionantă). — Cascadela Mira (după natură). — Little Hans ca vânător de animale ra­pace (humor). Vineri şi Sâmbătă program nou. Pagina S. Din despart „Asociaţiunii*. — înfiinţarea unui nou despărţ. în Tinea. — Subscrisul în calitate de delegat al comitetului central al »Asociaţiunii« pentru literatura română şi cultura poporului român convoc adunarea cons­tituantă a despărţământului Ţinea pe 2/15 Februarie 1912 la ora 4 p. m. în localul filialei „Bihoreana“ din Ţinea. La noul despărţământ vor aparţinea cercurile administrative: Ţinea, Beliu şi Salonta-mare. Rog pe toţi Românii de bine, care se interesează de înain­tarea în cultură a poporului român şi de literatura română, să binevoiască a se prezenta la adunare şi a şi da con­cursul la înfiinţarea noului despăr­ţământ. Ţinea, 6 Februarie 1912 st. n. — Dr. Andrei Iile, advocat. Teatru, concerte şi petreceri. Reuniunea meseriaşilor din Sălişte va preda Joi, la 2/15 Februarie 1912 la întâmpinarea Domnului, în sala festivă a şcoalei din Sălişte: «Nunta ţigănească», de Emanuil Suciu şi «Vlă­duţul mamei», comedie într’un act de Lupescu.* Corul bisericei din Băsești în­vită la petrecerea de lăsatul secului, care se va aranja Joi în 2/15 i. c. în sala școalei confesionale din loc în favorul corului local, seara la 7 oare. * Tinerimea română din Caranse­beș aranjază în favorul «cantinei șco­lare» Joi la 2/15 Februarie 1912, în sala hotelului «Pomul verde» (Lohten­­neckert), concert şi teatru împreunat cu dans. Oradea^m­are, 13 Febr. Epis­copul Lt. Radu, sosind aici Sâm­bătă, a iniţiat tratative cu recto­ratul seminarului în chestia teolo­gilor eliminaţi, dar fără rezultat. Teologii au plecat acasă. La gară ţăranii români le-au făcut ovaţii. Proprietar: Tip. A. Mureşianu: Branisce el Comp. Redactor responsabil: loan Brotea.

Next