Gazeta Transilvaniei, februarie 1912 (Anul 75, nr. 24-47)
1912-02-01 / nr. 24
Nr. 24.—1912 membrii ai acestei societăţi ajunge dacă voi cita pe: Doctorul Karl von Amira din München, profesorul Max Apt, prof. von Golker, veneratul profesor Wilhelm Foerster, directorul băncei germane Artur von Goiner jurisconsultulBabană ,Strasburg, marele istorician Lamprecht, Lipsea, profesor Karl v.Lilienthal, Heidelberg, profesorul cunoscut Frantz v. Liszt, Berlin, Fr. v. Pager, președintele camerei din Wirtenberg. Unul nu e care să nu fi adus prin scrisul, studiile sau activitatea sa servicii reale Germaniei. Dau o parte remarcabilă din expozeul, care explică înfiinţarea societăţii: «Evenimentele ultimelor luni au aprobat cu preciziune teribilă cât de puţin satisfăcătoare e starea prezentă a vieţii internaţionale. Uniunea tuturor oamenilor paşnici şi de judecată a devenit necesitate imperativă să se prevină reîntoarcerea evenimentelor cari au obvenit în negocierile marocane. Deci nu e imposibil, ca pentru apărarea independenţei sale, şi a onoarei saie patria noastră va trebui într’o zi să prindă spada. Dar sunt persoane competente cari trebuie să judece asupra aţâţărilor nesocotite, respingându-le şi să-şi impună hotărârea cu gravitatea de lipsă în împrejurările date». «E timpul suprem, acum când atâţi cugetători cuminţi se unesc pentru aplanarea terenului politicei internaţionale, ca astfel de evenimente să nu mai apară tulburătoare. Societatea care a înfiinţate să ţine pe platformă reală; ea nu urmăreşte decât scopuri uşor de-ajuns. Nizuinţele noastre însă n’o să poată aduce fructe, numai dacă popoarele vor fi însufleţite pentru o înţelegere reciprocă, — societatea însă nu urmăreşte un acord cu tot preţul şi recunoaşte că în anumite cazuri se impune reserva faţă de guvernare». Recunosc, că într’un caz dat, când s’ar produce conflictul, o astfel de societate nu ar însemna mult, şi toţi aceşti patrioţi umanitari ar fi condamnaţi la inactivitate, din motivul că în ei se neutralizează două forţe de sens contrar. Cu toate acestea, autoritatea oamenilor acestora mi se pare un contrabalans puternic faţă de imperialiştii fanatici, iar tendinţele lor ar fi cu atât mai hotărâtoare, cu cât programul lor aşa cuminte alcătuit ar putea prea bine să poarte signatura Împăratului. * Societatea academică a tinerilor români, cari urmează cursurile la universitatea de aici a serbat Marţa trecută prin o şedinţă festivă împlinirea celor 53 de ani de la Unirea Principatelor. In programul înbogăţit mult prin contribuirea artiştilor români Vom Petrescu, în vioară şi Papazoglu în violoncello, artişti cunoscuţi deja aici şi bine apreciaţi am avut şi de data asta fericirea să auzim pe dl preşedinte al societăţii prof. V. Bogrea, conferenţiar azi vară la Vălenii de munte, ţinând o conferinţă bogată în idei frumoase şi înălţătoare. Tineri români, din toate provinciile locuite de noi, întâlniţi aici la Berlin, într’un cuget au serbat împreună cu înfăptuirea României de azi şi unitatea culturală a tuturor Românilor, ai cărei luptători însufleţiţi trebuie să-i fim! Mi se pare, e întâiul an, că la societatea academică românească, iau parte şi tineri ardeleni în număr mai frumuşel. Miercuri la 12 ore, între solemnităţile obicinuite, împăratul înconjurat de prinţi şi demnitari civili şi militari ai imperiului a deschis noua sesiune legislativă a „Reichstagului". Vorbirea de tron, aşteptată cu încordare nu numai în Germania, ci şi în străinătate, pe lângă amintirea reformelor interne şi economice are pasaje de mare greutate cu privire la politica externă a ţării. „Pe lângă păstrarea legăturilor noastre cu Austro-Ungaria şi Italia, politica mea tinde să ţină legături prietineşti cu toate puterile, pe baza înţelegerii înprumutate şi a bunei voinţe". Că in inprejurările de-acuma, se aminteşte aşa răspicat despre menţinerea Trnerei alianţe, sigur nu va rămâne fără efect în străinătate, date fiind informaţile despre slăbirea legăturilor dintre cele trei sate. Natural vorbirea de tron, vede în întărirea pe uscat şi pe mare a ţării o „problemă înaltă“ şi sigur, parlamentul va aprecia favorabil aceasta dar totuş inpresia generală e, că politica imperiului în privinţa relaţiilor cu celelalte ţări va fi condusă în spirit de pace, şi asta sigur corăspunde voinţei majorităţii covârşitoare a poporului german, şi sigur se va resimţi şi în politica celoralalte state. Parlamentul îşi alege preşedinte în zilele acestea.*) conbinaţia e: preşedinte un liberal, întâiul vicepreşedinte un socialist al doilea unul din „centru", dacă partidul socialist, care e mai bine reprezentat nu-ş va pretinde cu inzistenţă scaunul presidenţial pentru sine. Coresp Din România. Ori în 80 Ian. nv, maestrul Caragiale, marele nostru scriitor, a împlinit vârsta de 60 ani în deplină sănătate şi pace. Petrecând actual în Berlin, cercurile scriitorilor şi numeroşilor săi amici din România, Ardeal, Ungaria şi Bucovina au trebuit să abştea de la sărbătorirea maestrului şi astfel serbarea aniversării a 60-a a naşterii sale a decurs fără zgomot şi fără cuvântări. In schimb însă număroase telegrame şi scrisori i-au tălmăcit maestrului la Berlin admiraţia României din toate colţurile locuite de Români, iar ziarele şi revistele noastre au adus elogii sărbătoritului apreciindu-i importanta activitate literară cu deosebire pe terenul literaturei noastre teatrale. Revista „Facla” va închina unul ei din 4 Febr în întregime serbătoritului nostru scriitor. * D . M. Botez, mare industriaş, a trimis ziarelor o scrisoare, în care pledează pentru organizarea unei expoziţii regionale în Bucureşti în anul 1912 cu diferite concursuri, a industriilor, agriculturei şi meseriilor. * GAZETA TRANSILVANIEI. După cum spun ziarele din România, Sâmbătă In 4 Febr. v. va fi convocat marele colegiu pentru alegerea celor doi episcopi de Roman şi Argeş. După informaţiileoficiale, până acum sunt 4 candidaţi: pentru episcopia de Argeş: P. S. Arhiereul Meletie Constănţeanul şi P. S. Arhiereul Calist Botoşaneanul, iar pentru episcopia de Roman : P. S. Arhiereul Nicodim Băcăoanul şi P. S. Arhiereul Theodosie Ploeşteanul. * In vederea facerii recenzământului populaţiei, d. I. Lahovary, ministru de domenii, a trimis o circulară tuturor primarilor din ţară cu rugămintea de a înainta serviciului statistic planurile amănunţite ale comunelor. Pe baza acestor planuri se va face împărţirea comunelor în diferite regiuni, pentru ca recensământul să se poată face cu înlesnire în una şi aceiaşi zi. La facerea recensământului populaţiei vor fi întrebuinţaţi un număr de 15 mii de agenţi. ifi La şezătoarea literară de la palat, care a avut loc Sâmbătă Sa 6 oare seara, pe lângă M. S. Regina, Principesa Elisabeta, şi prinţul Carol, au mai luat parte mai mulţi scriitori şi scriitoare. M. S. Regina a citit o scrisoare adresată «Felibrilor» pentru rev. »La Cigaie«,prin care le trimite o salutare din partea scriitorilor români. St. O. losif a cetit actul I din trad. piesei «Marioara» a M. S. Reginei, care se va reprezenta la T.Naţional. Sadoveanu nuvela «Casa amintirii», Minulescu : »De vorbă cu mine însumi», Pavelescu poezia «întâia răzvrătire» şi Eftimiu câteva fragmente din «Cocoşul Negru». Şezătoarea s’a terminat la orele 8 seara. * Palatul Cotroceni devenind neîncăpător pentru Familia Princiară română, s’au luat dispoziţii ca să fie mărit. In acest scop, în curând se va începe construirea unei noui aripe în partea stângă a palatului. Lucrările vor fi executate de cătră ministerul domeniilor şi vor costa suma de 500.000 lei. * Lipsa unui hotel mare, modern şi confortabil se simte foarte mult în Bucureşti. Aflăm, că un grup de capitalişti au luat iniţiativa de a complecta această lipsă şi a da Capitalei un hotel, care va fi o adevărată podoabă pentru oraş. In scopul acesta au cumpărat marele imobil din Calea Victoriei, colţ cu str. E*) Preşedinte a fost ales deputatul partidului centrului Dr. Spahn, iar de prim vicepreşedinte a fost ales deputatul socialist Seidemann. Preşedintele Dr. Spahn şi-a prezentat demisia pe motiv, că nu vrea să facă parte dintr’un birou, în care funcţiunea primului vicepresident o deţine un socialist Prin urmare se va face o nouă alegere şi scaunul de preşedinte se va oferi unui deputat din partidul naţional liberal. Not. Red.piscopiei. Pe locul acelui imobil se va clădi marele hotel, întreaga întreprindere costă şease milioane. Externe. Acordul franco-german în chestia Marocului a fost adoptat alartaeri de Senatul francez cu 222 voturi în contra 48. Înainte de a vota acordul primul ministru Foincarré a rostit un discurs mai lung, din care reținem următoarele : Acest tratat nu e perfect, dar e mai bun decăt cel din Algesiras şi cel din 1909. Dacă s’ar respinge această înţelegere, Franţa ar pierde protectoratul asupra Marocului. Am luat angajamente faţă de Europa, trebue să le ţinem. Respingerea acestui tratat, şi chiar adoptarea lui cu o majoritate nesuficientă ar micşora prestigiul Franţei şi ar păgubi alianţele sale. In urma tratatului din 2 Noemvrie trecut, Germania nu va mai discuta acţiunea noastră militară şi va recunoaşte în mod definitiv, dreptul nostru diplomatic. Să lăsăm acestă convenţie să facă opera sa şi protectoratul asupra Marocului să complecteze imperiul nostru mahomedan. Franţa e absolut paşnică, dar să nu uităm că garanţia cea mai mare de pace e în menţinerea puterei sale militare, navale şi financiare. —p— Misiunea ministrului englez Haldane in Germania. Ministrul de războiu al Angliei, Haldane, care a petrecut, câteva zile în Berlin, s’a reîntors ori în Anglia. înaintea plecării sale împăratul Wilhelm i-a remis bustul său în bronz, însoţit de o scrisoare măgulitoare. Vizita lui Haldane este viu comentată de pressa germană. Klägliche Rundschau» scrie între altele: Scopul vizitei lui Haldane este de a se studia situaţia şi a afla asupra căror chestiuni voeşte Germania să înceapă tratativele cu Anglia, pentru a face ca relaţiile dintre cele două state să devină mai durabile. ȘTIRI. — 31 ianuarie 1912. Să contribuim la fondul ziariştilor români din Ungaria! Orice dar este a se trimite la adresa Institutului de credit şi economii „Ardeleana“ în Orăştie — Szászváros. —x— Gum S8 va numi noul vas de războiu austro-unpr. Maj. Sa Monarhul a dat ordin, ca noul vas de răsboiu No. V. care se construeşte acum, să fie numit „Tegetthoff“ şi punerea sa pe apă să aibă loc In ziua de 21 Martie viitor. — x— Logodnă- Marioara Orian şi Dr. Iustin Pop finanţaţi. Cizer — Deva. —x — Acuzaţii ateu pază la vieaţa judecătorilor Din Cernăuţi se anunţă : Vineri s’au terminat desbaterile în procesul fraţilor Chotek, acuzaţi de omor şi furt. Când, târziu seara, preşedintele a anunţat că fratele mai mare, Grigorie, a fost osândit la moarte prin ştreang, iar cel mai mic la 15 ani închisoare, fratele mai mare zmulse baioneta gardianului, care sta în apropierea sa şi vru să înjunghie pe gardian. Acesta avu însă timp să sară la o parte şi să scape de înjunghiare. In acel moment cei doi fraţi se repeziră spre uşe, dar fură opriţi de lumea adunată în coridor şi împinşi din nou în sala de dezbateri, unde criminalii se îndreptară împotriva judecătorilor. Cel mai mare din fraţi puse mâna pe un scaun şi se repezi asupra preşedintelui. El fu însă trântit jos da un gardian înainta de a putea săvârşi atentatul. Fratele cel mai tânăr se repezi asupra unui consilier, îl trânti jos şi începu să-l sugrume. Şi acesta putu fi, in cele din urmă, oprit deja săvârşirea faptei sale. —x— 65 minori îngropaţi de vii. in Amador (statul California) au fost îngropaţi de vii 65 înme.'i. în urma prăbuşirei unei galerii în mina de cărbuni Bunkervilie. —x- Atentat contra unui tren expres. Din Mukden se telegrafiază, că în staţiunea Tanke, la trei mile departe de Shangai, s’a aruncat o bombă asupra trenului expres din Peking Explozia a pricinuit pustiiri îngrozitoare. Numeroși călători au murit. Atentatorul a dispărut. —x— Explozie de dinamită. După o telegramă din Montreal, în gara Reni Lacke s’a întâmplat alaltaeri o groaznică explozie de dinamită. 12 lucrători, în mare parte austriaci, au fost omorâţi. Numărul răniţilor este şi mai mare. —x— Un nou record în aviaţiune. Locotenentul Babrens cel mai iscusit pilot militar german, care a plecat cu un aeroplan „Etricht" de la Döberlitz la Hamburg, s-a întors înapoi tot în zbor. Babrens a bătut un nou record în aviaţie, zburând cu o viteză de 120 km. pe oră. Babrens a luat un pasager în aeroplan şi pe sublocotenentul Solmiz. Aviatorul a plecat de la Hamburg la orele 10.55 a. m. şi la orele 4.20 p. m. a sosit la Döberlitz, făcând un singur popas. Distanţa a fost de 500 kilometri — x— Inundaţiile în Portugalia. Din Lisabona se anunţă că uraganul de Sâmbătă a nimicit cu totul portul Opporto. Zăgazurile s’au surpat şi valurile mării au trecut pe uscat, inundând oraşul. Mai multe vapoare s’au scufundat. O mulţime de cadavre plutesc deasupra valurilor. Vasele de râzboiu nu se mai pot retrage în port. —x— Numărul telefoanelor din toată lumea- In toată Europa, pe la începutul anului 1911, existau 2848000 telefoane, iar în Asia 170.000, dintre cari cele mai multe în Japonia, Ost-India şi relativ foarte puţine în China. Numărul telefoanelor la Statele Unite trece la 8 milioane, în Canada e de 240.000, în Argentina 40.000, în Brasilia 15.000 iar în Australia 122.000. —x— Moarte din cauza desperării. Comerciantul Rosenthal din Berlin, ajungând la desperare în urma falimentului prăvăliei sale, a încercat Sâmbătă noaptea să-şi stingă întreagă familia. Culcându-se toţi membrii familiei, el s-a sculat fără, să fie simţit, şi după ce a încuiat toate uşile, a dat drumul gazului aerian. Târziu, când vecinii au pătruns în odaie, femeia dimpreună cu o fetiţă de 13 ani au fost aliate moarte, iar soţul cu o altă fetiţă luptându-se cu moartea. —x— Atelierul lui Iosif din Nazaret. Ziarul »Pali Mali Gazette« anunţă, că o societate engleză, în decursul unor săpături arheologice, a dat de atelierul lui Iosif din Nazaret. Se ştie, că pe acest loc împărăteasa Elena ridicase o biserică, care însă mai târziu a fost distrusă de un cutremur de pământ. Biserica a fost desgropată întreagă de această societate şi au fost găsite în ea mai multe obiecte rituale de ale vechilor creştini, între cari mai multe lampe şi sfeşnice. —x— AViZ. Comuna bisericească gr. or. din Sălciua de jos (Alsó Szolcsva) vinde cu preţul de 150 cor. biserica veche din lemn, vre-unei comune sărace bisericeşti, cu terminul de 1 Martie v. 1912. — Comitetul parohial gr. or. —x— Caut un scriitor pentru cancelaria mea advocaţială. —■ Dr. Traian Pop, advocat. (Braşov). Din Braşov şi Ţara-Bârsai. Convenirea meseriaşilor noştri. Vechea noastră „Asociaţiune pentru sprijinirea învăţăceilor şi sodaţilor români din Braşov» aranjează, — precum am anunţat — mâne, Marcuri, seara o «convenire» în sala Redutei oraşului, la mese întinse. Un program drăguţ, compus din cântece şi o piesă teatrală, va distra publicul. Stând în ajunul acestei conveniri, apelăm la intelectualii şi fruntaşii poporului nostru, să participe în număr cât mai mare la această convenire, ca şi în modul acesta să arătăm interesul şi sprijinul nostru faţă de cercul vrednicilor noştri meseriaşi. La revedere deci mâne seara în sala Redutei! —o— Casina română din Braşov şi-a ţinut Duminecă adunarea generală, sub presidiul d-lui Dr. N. Vecerdea, preşedintele casinei. In faţa unui număr mare de membrii comitetul şi-a făcut darea de samă asupra activităţii sale, iar adunarea generală, aprobând toate demersurile comitetului, i-a dat absolut omul, exprimându i în acelaşi timp mulţumite pentru conducerea corectă şi inescepţionabilă a agendelor casinei. Actul alegerei noului comitet s-a făcut sub conducerea d-lui protopop Dr. V. Saftu, realegându-se cu unanimitate aproape întreg comitetul vechiu sub conducerea d-lui Dr. N. Vecerdea ca preşedinte şi a d-lui jude P. Pop ca vicepreşedinte. Numărul membrilor noui înscrişi până la adunarea generală a fost de aproape 80 şi sunt speranţe, că peste câteva zile numărul celor ce se vor mai înscrie, va trece cu mult suta de membri. De încheiere mai amintim, că din lista ziarelor de abonat pe anul acesta, stabilită de comitet, cetită şi votată de adunarea generală, a fost eliminat ziarul *.Tribunal fără discuţie. — Rip. —o— Reprezentanţa oraşului Braşov îşi va ţinea mâne Miercuri în 14, respective Joi în 15 Februar, şedinţa generală ordinară In casa sfatului. începutul în fiecare zi la 3 oare p. m. La ordinea zilei sunt 32 puncte. — o— Cununie. Frosinica Vlaicu şi Didi Muştea căsătoriţi. Braşov, Ianuarie 1912. Felicitări! Feldiorenii pentru Caraţiale. Din prilejul aniversării a 60-a a maestrului I. L. Caragiale, feldiorenii au reprezentat pe scena lor comedia în două acte „Năpasta“, care a ţinut în continuă ilaritate întreg publicul, care de mult n-a gustat o prestaţiune mai amuzantă. E păcat că n-a asistat Însuşi maestrul, ca să-şi vadă odată opera asta într-o ediţie feldioreană. — Rap. Michiduţă. — O — Apollo-Bioscop. Marţi şi Mercuri în 13 şi 14 Februarie va avea următorul program: Număr afară din program: Fotografia monopolizată, «Răzbunarea», dramă socială senzaţională, filmul lung 1200 metri. — Grădina zoologică din Filadephia (vedere). — Surorile Derksen artiste pe ghiaţă pe lacul din Budapesta (sport). — Kunigunda bate covoare (humoristic). — Mătuşa mioapă (humoristic). — Răpirea unei fete cu aeroplanul (dramă). — «Nihiliştii»,dramă socială rusă în 2 acte, filmul lung 700 metri. Artiştii sunt societari ai teatrului regal danez. In curând: «Victima jocului de baccarat» (dramă socială), filmul lung 1000 metri. Joi şi Vineri program nou. —o— Elit-proiectograf în hotel Europa. Mercuri şi Joi seara se va reprezenta următorul program: Jos cu bărbaţii (comic). — Mireasa indiană (dramă americană). — Radiografia şi aplicarea ei (instructiv). — In semnul valului de căldură (comic). — Fost ca simulant. — Vina tatălui (dramă fam. emoţionantă). — Cascadela Mira (după natură). — Little Hans ca vânător de animale rapace (humor). Vineri şi Sâmbătă program nou. Pagina S. Din despart „Asociaţiunii*. — înfiinţarea unui nou despărţ. în Tinea. — Subscrisul în calitate de delegat al comitetului central al »Asociaţiunii« pentru literatura română şi cultura poporului român convoc adunarea constituantă a despărţământului Ţinea pe 2/15 Februarie 1912 la ora 4 p. m. în localul filialei „Bihoreana“ din Ţinea. La noul despărţământ vor aparţinea cercurile administrative: Ţinea, Beliu şi Salonta-mare. Rog pe toţi Românii de bine, care se interesează de înaintarea în cultură a poporului român şi de literatura română, să binevoiască a se prezenta la adunare şi a şi da concursul la înfiinţarea noului despărţământ. Ţinea, 6 Februarie 1912 st. n. — Dr. Andrei Iile, advocat. Teatru, concerte şi petreceri. Reuniunea meseriaşilor din Sălişte va preda Joi, la 2/15 Februarie 1912 la întâmpinarea Domnului, în sala festivă a şcoalei din Sălişte: «Nunta ţigănească», de Emanuil Suciu şi «Vlăduţul mamei», comedie într’un act de Lupescu.* Corul bisericei din Băsești învită la petrecerea de lăsatul secului, care se va aranja Joi în 2/15 i. c. în sala școalei confesionale din loc în favorul corului local, seara la 7 oare. * Tinerimea română din Caransebeș aranjază în favorul «cantinei școlare» Joi la 2/15 Februarie 1912, în sala hotelului «Pomul verde» (Lohtenneckert), concert şi teatru împreunat cu dans. Oradea^mare, 13 Febr. Episcopul Lt. Radu, sosind aici Sâmbătă, a iniţiat tratative cu rectoratul seminarului în chestia teologilor eliminaţi, dar fără rezultat. Teologii au plecat acasă. La gară ţăranii români le-au făcut ovaţii. Proprietar: Tip. A. Mureşianu: Branisce el Comp. Redactor responsabil: loan Brotea.