Gazeta Transilvaniei, mai 1912 (Anul 75, nr. 95-118)

1912-05-01 / nr. 95

Nr. 95.—1912. GAZETA TRANSILVANIEI. toţi toţi de ideia : »uniţi in cuget, uniţi în simţiri«. Baza unei naţiuni îl formează mul­­ţimea, care nu se distinge nici prin avere, nici prin ştiinţă, cei legaţi de glie: clasa de jos poporul de rând. Pierderea poporului e identică cu moar­tea naţiunei Să constatăm că naţiunea română din punct de vedere economic repre­zintă sau nu o unitate, fie şi în înţe­les relativ al cuvântului? Tabloul cel mai trist dintre ţările cu suflare românească ni-l ofere Basa­rabia. Bucată cu bucată ni se rupe din terenul limbei româneşti, unica legă­tură, care mai susţinea instinctiv unita­tea naţională. Clasa medie românească în Basarabia nu există, clasa înaltă — onoare glorioaselor escepţiune — »urlă cu lupii«. in Serbia situaţia identică cu unica deosebire, că în Sârbia nu a existat nici când o clasă înaltă românească. In mica grădină lui Ştefan un po­por cu un trecut glorios, dar cu un prezent puţin măgulitor, e condus de o clasă înaltă românească Intru câtva, dar desbinată şi certăreaţă. Poporul ro­mânesc din Bucovina nu a fost in stare să producă o clasă medie şi de-acolo desordinea în organizmul fiinţei româ­neşti în Bucovina. Trecem la România. Situaţia ho­tărât nesatisfăcătoare în Moldova e ne­măsurat de jalnică. In contrarietate cu fertilul pământ al României te izbeşte contrastul deca­denţei materiale al clasei de jos, care în aşa stare se află încât nu poate să formeze din prisosul ei o clasă medie de mici negustori şi industriaşi. O clasă medie formată din pământeni aproape lipseşte cu totul, in clasă înaltă — de origine streină, neaclimatizată încă — lipseşte adevăratul patriotism, lipseşte spiritul de întreprindere, lip­seşte ambiţia de espansiune economică, asemănându-se cu drept în multe cu clasa înaltă ungurească. Intre popor şi între aristocraţie să face tot mai gros stratul jido­vesc al clasei medii, care desparte clasa de jos de cea de sus, face să se vază tot mai rar, iar relaţiunile reciproce devin astfel mai reci şi mai duşmănoase (răscoalele ţărăneşti). Guvernul ţării însă sprijinit de noul curent democratic-naţional de vre-o 4—5 ani, puternic şi cu efect începe a ridica nivelul material şi moral al ţă­rănime!. Clasa medie românească în România nu putem zice, că e formată în Moldova — spre ruşinea noastră fie zis — ea dispare cu totul. O escepţiune face întru câtva Ol­tenia, unde capitalul, industria şi co­­merciul In parte Însemnată se află în mânile Românilor. Tot aşa şi în Do­­brogea. Meritul de a fi pus o bază solidă clasei româneşti medii în special privi­tor la mica industrie şi media proprie­tate i­ se revine fără îndoială Ardea­lului. Urmând chemarea şi spiritul vre­mii am ajuns pe acest teren aşa de departe încât în unele părţi Ardelene şi ale Bănatului, cu deosebire însă pe­­fundus regius* al Saşilor sun­tem reprezentaţi aproape în măsură proporţională cu neamurile streine con­locuitoare nu numai ca număr ci şi privitor la calitate. Viitorul ne suride pe acest teren şi mai măgulitor. (Va urma), deja în contact cu prezidiul, «Solida­rităţii». Adunarea se va ţinea în 9 iu­nie st. n. — Cu ocaziunea acestei adu­nări se proiectează o excursiune înTeu­­sul Caransebeşului şi o conferenţă în beneficiul fondului ziariştilor români cu concursul binevoitor al Reuniunei ro­mâne de cântări din Caransebeş. Pentru internatul studenţesc din Budapesta d-nul advocat Dr. Andrei Pop din Huredin a contribuit cu suma de 500 cor , solvind deja 100 cor., iar resti­l obligându se a-i plăti în 4 rate anuale de câte 100 cor. Censorii şi acţionarii români ai «Băncii Austro Ungara»- Banca Austro- Ungară de emisiune, precum se ştie, are la toate filialele şi agenţile sale co­legii de censori, chemaţi a censura ma­terialul de cambii, ce se prezintă Băncii spre escontare. Dintre Români aflăm între censorii «Băncii Austro-Ungare», cari sunt funcţii de onoare pe următo­rii : Alexandru cavaler de Grigorcea şi Dr. Alexandru baron de Hormuzaki ambii la filiala din Cernăuţ; Ioan Du­­şoiu la filiala din Braşov; Vasile Jurca şi Ladislau Mihalca ambii la filiala din Sighetul Marmaţiei şi Dr. Ilie Beu, la filiala din Sibiiu, în total deci 6 censori români. Români aflăm intre acţionarii «Băncii Austro-Ungare» numai insti­tutele: «Bihoreana», Oradea-mare şi «Victoria», Arad. Noi advocaţi români. Din Târgul- Mureşului ni se scrie: Vineri în 10­­. c. au depus cu succes cenzura de advo­cat înaintea comisiei din Târgul-Mure­­şului Dr. Victor Suciu din Căpuşul de Câmpie şi Dr. Simeon Nemeş din Co­­jocna. — Felicitări. Arestarea fraţilor Filipovici. După multe cercetări prin toate părţile Ro­mâniei, ba chiar şi la Braşov, fraţii Ni­cu şi Iorgu Fi­li­po­vi­ci, cari după m­fiorătoa­rea sinucidere a familiei lor au dispă­rut fără urmă, au fost găsiţi la mănăs­tirea Putna din Bucovina. Imprudenţa lor i-a adus în mânile poliţiei. Ajunşi în Bucovina, ei au adresat prietinului lor Boncescu o scrisoare în limba en­gleză, care cuprindea cam următoarele: «Suntem de câteva zile la mănăs­tirea Putna (Bucovina). Aci petrecem in mod ideal. Te rog trimete de urgenţă o sută lei. Orice întârziere a prim­ir­ii banilor poate să ne atragă neplăceri. Suma o vei trimite pe adresa: Măgură mănăstirea Putna» — Clouse. Ajungând această scrisoare în mâna autorităţilor şi ştiindu-se că d-l Bou­­cescu avea intime legături cu fraţii Fi­­lipovici, şeful siguranţei Bucureştilor a plecat imediat la mănăstirea Putna pen­tru a stabili identitatea fraţilor «Mă­gură». In urma acestor demersuri s’a aflat, că fraţii «Măgură» erau Nicu şi Iorgu Filipovici, cari au fost imediat arestaţi de cătră parchetul bucovinean. Astăzi vor fi aduşi la Bucureşti, unde în urma multelor sale datorii Nicu Fi­lipovici e urmărit ca falit fraudulos iar Iorgu Filipovici ca dezertor din ar­mată, de­oarece dispăruse fără concediu. Contesa de Noailles nu e descen­denta a Basarabilor sau a Brancovenilor. »Adevărul« publică următoarea scri­soare a d-lui I. Tanoviceanu, cunoscu­tul profesor univ. şi cercetător istoric: »Vă plângeţi— şi cu drept cuvânt — vorbind de contesa de Noan­les, de puţinul patriotism al femeilor române mai ales din clasa de sus. Dar dacă aveţi dreptate în principiu asupra aces­tui lucru, faceţi însă greşeală când cre­deţi că d-na Noat­les ar fi descendentă a Basarabilor sau a Brâncovenilor. D-sa nu e nici Brâncoveancă, cu atât mai puţin coborâtoare din Basarabi. Banul Grigore Brâncoveanu ultimul Brâncovean, nu a avut copii, ci a adop­tat o nepoată a soţiei sale, Zoe, năs­cută Mavrocordat, pe care a căsătorit-o cu Bibescu, devenit în urmă Domnitor. Prin urmare, d-na de Noan­les nu este Brâncoveancă, ci pur şi simplu Bibească după tată, fiind fiica lui Gri­gore, fiiul primogenit al lui Grigore Bibescu şi al fetei lui Musurus Paşa. Cu atât mai puţin este dânsa o cobo­râtoare din Basarabi, fiind­că nici chiar Brâncovenii nu erau Basarabi decât prin femei. Regret dar împreună cu d-v. gestul d-nei de Noan­les, însă să fie bine constatat, că dânsa nu e descen­dentă din Brâncoveni ori din Basarabi.« Un cadou misterios a primit săp­tămâna trecută şeful staţiei din Varşo­via. Intr-o ladă mare, espediată din Kiev, fără nici o indicaţiune asupra persoanei trimiţătorului, cineva i-a tri­mes trei cadavre omeneşti tăiate în bucăţi. Toate bucăţile erau învălite în vată. Ancheta a stabilit, că bucăţile fac parte din corpurile unui bărbat, unei femei şi al unui copil de 5 ani. Se pare, că e vorba de asasinarea unei întregi familii, ai cărei membrii au fost otrăviţi şi apoi tăiaţi în bucăţi. Până acum lipseşte orice indiciu asupra ori­­ginei acestui dar misterios. S-a consta­tat doar atât, că lada poartă marca unui mare magazin de pielărie din Pe­tersburg. Inventarierea averei Sitei Mano­lescu Săptămâna trecută s-a făcut in­ventarierea averei rămase după asasi­nata bătrână Sita Manolescu. S-au gă­sit următoarele valori: 1.407.000 lei în efecte, 26.680 iei în bancnote și aur, 16 000 lei cupoane de bonuri neachitate. Apoi sunt 29.000 lei consemnaţi la d. judecător de instrucţie Negrea şi cinci imobile în valoare de un milion. In legătură cu aceasta amintim că ucigaşul Siţei Manolescu e pe cale de a fi prins. In urma indiciilor de care dispune poliţia, ucigaşul — care pare a fi un om de o bună condiţie socială — deja în cursul arestei săptămâni va fi arestat. Enver bey a murit ziarul italian «Tribuna» află din Cairo, că cu toate dezminţirile turceşti, ştirea despre moar­tea lui Enver bey este adevărată. Enver bey a murit pe drum când mergea de la Derna la Mah­ut. Succesorul lui este colonelul Ersub Sabri bey, care este în drum spre Tripolitan, însoţit de alţi 10 ofiţeri turci. Apaşii francezi. Din Paris se a­­nunţă, că In­suburbia­ Colombe poliţia a surprins pe doi apaşi Metae şi Gou­jon, în momentul când aceştia au ata­cat pe o damă bătrână, care eşia deja o bancă şi i-au furat geanta. La stri­gătele damei, mai mulţi poliţişti s-au luat după hoţi, cari cu toată Împotri­virea şi împuşcăturile lor, au fost ares­taţi. — Alaltă noapte s-a prezentat la poliţie o fată tânără de 18 ani, anume Margareta Torgasser şi a declarat că a fugit de la un hotel, unde locuia cu amantul ei Leon Renaud. Acesta i-a spus că este amicul banditului Garnier şi a voit să o forţeze şi pe dânsă să între în banda lor. Poliţia descinzând la acel hotel, a arestat pe Renaud. Regele Angliei va zbura cu aero­planul. Din Londra se anunţă, că regele George şi-a exprimat dorinţa de-a face un zbor deasupra mărei, ca pasager al hidroplanului aviatorului Graham White. Cu toate inzistenţele anturajului său de-a renunţa la acest zbor, regele e ho­tărât să şi execute planul. O sângeroasă ciocnire a avut loc între lucrătorii băilor de antracit din Potviile (Anglia). Trei mii de lucrători grevişti au încercat să împiedece în lucru pe muncitorii neorganizaţi, cari nu voiră să se alăture la grevă. Inter­venind poliţia pentru restabilirea ordi­­nei, s-a născut o sângeroasă încăerare, în urma căreia patru muncitori au fost ucişi, trei greu răniţi iar alţii mulţi mai uşor. ştiri mărunte Din Asabad se a­­nunţă, că în instalaţiunile petrolifere de pe ţărmul Mărei-Negre, a izbucnit un mare incendiu, căruia i-au căzut jertfe mai multe vieţi omeneşti. — Vărsatul negru a luat propor­ţii colosale in Polonia rusească. Mai multe mii de persoane sunt contagiate de această boală. In ultimele patru zile — după cum se anunţă din Lodz — peste o m­nie trei sute de vieţi omeneşti au fost stime de această epidemie. In­ cancelaria domnului Dr. Ioan Hămbăşian, advocat în Câmpeni află imediat aplicare un cancelist, care a mai fost în cancelarie advocaţială şi se pricepe şi la cartea funduară. Oferte să se trimită direct ŞTIRI. — 30 Aprilie 1912. Centenarul răpirii Basarabiei începem în anul de azi publica­rea unei serii de articole intere­sanţi asupra răpirii Basarabiei, scrişi de savantul nostru istoric, dl A. D. Xenopol. Articolii au a­­părut în unul cel mai nou al „Vieţii Româneşti“ din Iaşi, de unde au fost reproduşi în broşură. Atragem atenţia cetitorilor noştri asupra acestor articoli. Antvaarsa generală a «Solidarităţii» se va ţinea anul acesta — la dorinţa membrilor Solidarităţii din părţile bă­năţene — probabil la Caransebeş. Cele două bănci ale noastre din acest oraş, «Banca Poporală» şi «Sebeşana», am­bele membre ale «Solidarităţii» în comună Înţelegere, au întrat In privinţa aceasta Din Braşov şi Ţara­ Bârsei. p®­“ Bilete pentru concertul reuniunei noastre de cântări, care va avea loc Miercuri seara în sala Redutei, se află de vânzare înce­pând de azi, Luni, la librăria A. Mureşianu. Logodnă. D-şoara Efrosina Ţuţu­­ianu din Satulung şi d­e Vasile Şerbă­­nescu, comerciant din Buzău — logo­diţi. Satulung 29 Aprilie st. v. — Expoziţia regnicolară de vite din Braşov, care, precum am anunţat, se va deschide Joi în 16 Mai n., promite o reuşită deosebită In urma marelui nu­măr de oaspeţi, cari şi-au anunţat so­sirea. Joi dimineaţa la oarele 9 va fi primit la gară cu banderiu ministrul agriculturei sau în cazul când Exce­lenţa Sa va fi împiedecat a veni la Braşov, reprezentantul acestuia. La 11 oare în aceiaşi zi se va deschide ex­poziţia de vite, iar la 121/2 expoziţia de industrie de casă din sala de la Gewerbe­­verein. Precum aflăm la expoziţie va fi reprezentat şi guvernul României. Expoziţia industriei de casă românească­ Cu ocaziunea expozi­ţiei de vite regnicolară, ce va avea loc în Braşov în zilele de 16, 17, 18 Mai st. n., aflăm, că va avea loc şi o expoziţie de industrie de casă în sala de la Gewerbeverein. Aceasta expoziţie va reprezenta totodată şi câte o cameră ţără­nească cu mobiliarul său şi este aranjată de Reuniunile femeilor celor trei naţiuni conlocuitoare. Reuniunea femeilor române a luat asupra sa aranjarea ca­merei ţărăneşti române împreună cu lucrări de industrie casnică. Atragem atenţiunea publicului nos­tru asupra acestei expoziţii. Necrolog. Subscrisa cu adâncă du­rere aduc la cunoştinţa tuturor rude­niilor, prietinilor şi cunoscuţilor, că scumpul, mult iubitul şi neuitatul meu soţ Ioan Burcuţa, în etate de 52 de ani, după lungă şi grea suferinţă, şi-a dat bunul şi nobilul său suflet în mâ­nile Creatorului, Sâmbătă spre Dumi­necă la 2 oare. Rămăşiţele pământeşti ale mult iubitului meu soţ se vor ri­dica din spitalul militar şi se vor a­­şeza spre vecinică odihnă Marţi, în 14 Mai st. n. 1912, la 3 oare p. m. în ci­­miteriul bisericei Sfântului Nicolae din Prund, Braşov, în 13 Marti 1912. Fie-i ţărâna uşoară şi memora binecuvântată­­ Alexandrina Burcuta, ca soţie, precum şi numeroas rudenii. Cooperativă în Braşov. »Rev. Econ.« dă ştirea după ziarul nostru, că mai mulţi fruntaşi din jurul Braşovu­lui au hotărât să înfiinţeze în Braşov o cooperativă centrală, cu două filiale: în Săcele şi Stupini. Dând amănunte asupra acestei co­operative, »Rev. Econ.« zice urmă­toarele : »Iată o pornire bună, care nu poate avea, decât aprobarea tuturor oamenilor da bine, indicându-se prin ea calea cea adevărată, pe care ar trebui să se desvoarte la noi — în urma îm­prejurărilor date — acţiunea coopera­tivă«. Pentru masa studenţilor români din Braşov s-au mai făcut următoarele contribuiri: d-l Simion Teodor comer­ciant în Braşov cotizaţie anuală de 10 coroane. Primească mărinimosul donator sinceri­e noastre mulţumite. — Direcţ. şcoalelor medii gr. or. rom. din Braşov. Apollo Bioscop, închiderea sezo­nului în Linia Rusaliilor. Marţi şi Mier­curi în 14 şi 15 Mai . Număr afară din program: »Şearpele fals« (dramă so­cială în 2 acte, filmul lung 1000 metri). Match de Pasce Intre F. T. C. şi En­glezi (actualitate). Catania (vedere). Buchetul (humoristic). Profesoara nouă (humoristic, filmul lung 500 metri). O sensaţiune colosală. »Vaporul de moarte« (film de artă sensaţional In 2 acte, 1200 metri lung. In pregătire: »Amorul peste mor­mânt« (dramă socială în 2 acte, filmul lung de artă 1000 metri). Joi şi Vineri program nou. Joi şi Vineri se dau câte 4 reprezentaţiuni. Curs de muzică pentru dirigenţi de cor. Oficiul protopresbiteral român gr. or. din Lugoj, în conţelegere cu domnul I. Vidu învăţător din joc, cu începere dela 1/14 iulie 1912 deschide «Curs de muzică» pentru dirigenţii de cor. Acei domni, cari voiesc a lua parte la acest urs, sunt invitaţi a lua la cu­noştinţă următoarele : I. 1. Profesor propunător va fi învă­ţătorul din Lugoj d-l I Vidu. 2. Prelegerile se vor începe la 1 (14) Iulie 1912, şi vor ţine până la 31 Iulie st. v. (13 Aug. st. n.) a. c., — va să zică o lună. 3. Orele de prelegere se vor ţinea în fiecare zi dela orele 9—11 a. m. (a­­fară de Dumineci şi sărbători). Timpul de după ameaz e rezervat pentru de­prinderi în studiu. II.­­ 4. Fiecare participant este anunțat că la sosire să fie prevăzut cu o vio­­lină. Aceia, cari au practicat până acuma flautul, se pot lipsi de violină,­­ inlo­­cuind-o cu aceasta. 5. La finea cursului fiecare parti- 1 ci­par­­t va primi un atestat oficios, cu calcul, estradat din partea oficiului pro­topresbiteral român gr. or. din Lugoj, subscris şi sigilat din partea şefului a­­cestui oficiu şi de profesorul propună­tor I. Vidu. Dorim prin aceasta, ca domnii participatori să-şi poată atesta participarea la acest curs şi capacita­tea în studiul muzicei. III. 6. Taxa de curs e de 20 coroane (douăzeci coroane), care are să fie tri­misă la adresa d-lui I. Vidu învăţător în Lugoj (Krassó-Szörény­i) cel mult până la 15 iunie st. v. a. c. Această taxă va servi tot­odată ca aviz de in­seriere. 7. La caz dacă până la 15 iunie st. v. nu se vor anunţa cel puţin 10 p­articipanţi. — atunci cursul nu se va ţinea­­ despre ceea ce respectivii domni anunţaţi până la acest termin vor fi a­­vizaţi, şi li­ se va retrimite taxa de curs. Pagina 5­ 8. Participanţii vor avea cuartir gratuit la internatul de aici. Viptul îl vor primi tot în acest internat pe lângă o taxa de 40 cor. (patruzeci cor.) — plătită anticipative pe întreg timpul cur­sului. Aceia, cari eventual î­şi vor avea cuartirul şi viptul pe la rudenii ori cu­noscuţi, — au să avizeze aceasta deo­dată cu trimiterea taxei de curs. 9. Interniştii au să-şi aducă cu sine: o perină, un cearceaf (lepedeu) şi o acoperitoare. Lugoj, la 16/29 Aprilie 1912. Dr. G. Popovici, I. Vidu, protopresbiter, învăţător Litere, arte şi ştiinţe. Adâncimile mărilor. Munţii submarini. Catastrofa vaporului ce s-a is­­bit de un colos de ghiaţă şi sub impre­­siunea căreia stă încă toată lumea, ne îndreaptă atenţia spre adâncimile mări­lor. Toată lumea ştie, că mările sunt adânci, dar nu toţi îşi fac o ideie jus­tă în privinţa aceasta, dovadă că unii prin presă şi-au pus întrebarea : dacă nu s-ar putea scoate Titanicul­ui supra­faţa apei ? O astfel de întrebare însem­nează a nu cunoaşte configuraţia fun­dului mărilor şi oceanelor. Oceanul Atlantic, care se întinde de o parte între ţările Lumei Nouă şi de alta parte intre Africa şi Europa, nu e o mare unitară, adecă de o adâncime proporţională, ce să crească de la coas­tă spre mijloc, ci are un fund brăzdat de înalte platouri şi lanţuri de munţi, ce se ridică până aproape de luciul a­­pei, ba in unele locuri es chiar afară din apă, ca insule ridicate, şi dintre care cel mai important e grupul insu­lelor Azore. Intre munţii submarini şi continente sunt trei imense basene, din­tre care cel dela răsărit se întinde de-a lungul coastei apusene a Africei, cel de sud-vest se întinde la răsărit de-a lungul America­ de sud și cel de nord­­vest e situat între Azore și America de nord. Basenele aceste se afundă de­parte în ocean. S’a constatat că cea mai mare adâncime a oceanului Atlan­tic e de 7086 metri și se găsește în afundătura de nord-vest de la insula in­diană de apus St. Thomas. Ceva mai spre nord, în hasonul acesta, zace acum pentru vecii vecilor vasul Titanic, la o adâncime de 3300 metri (adâncimea maximă a mărei Negre e numai de 800 metri). O întunecime de nepătruns şi o tăcere mormântalâ domnesc la acea adâncime. Ori câte încercări s’au făcut pen­tru a constata până la ce adâncime s’ar mai putea da de urme de lumină, fie ele cât de slabe nu s’a putut obţine de cât unicul rezultat, care este­ ulti­­mite urme de lumină, şi acelea aproape imperceptibile, merg numai până la 500 de metri de adâncime. Mai încolo de 500 de metri, nici cele mai sensi­bile plăci fotografice, de care dispune ştiinţa modernă, nu mai înregistrează absolut nici o urmă de lumină. Sunt unii savanţi insă, cari susţin că lumina verde străbate şi mai departe de 500 metri adâncime în apa. Dar că la 3300 de metri ar mai fi vre­o urmă de lu­mină, n’o poate susţine nimeni. Că pre­siunea unei coloane de apă de 3000 de metri trebue să represinte o povară formidabilă, e evident pentru toată lu­mea. Pentru a ne face o idee exactă despre presiunea aceasta, trebue să calculăm pe zece centrimetri pătraţi o greutate de peste 20.000 de kilograme. Din presiunea aceasta putem deduce ce aspect trebue să aibă lucrurile de pe »Titanic«. Toate dulapurile, uşile, mobilele şi ori­ce obiect construit din lemn s’au comprimat şi s’au redus cu cadavrele din lăuntru vaporului la o simplă su­prafaţă. In faţa unei astfel de stări de lucruri se mai poate cineva gândi oare ca să scoată ceva din »Titanic« ? Un exemplu despre formidabila presiune a apei asupra unui obiect, l’avem in dopul de plută întrebuinţat pentru mă­surătoarea adâncimilor în mare. El e atât de comprimat la scoatere în cât are consistenţa unui lemn tare, — şi aceasta nu tocmai ia o mare adâncime. Ne putem închipui deci ce s’a putut în­tâmpla cu nenorocitul »Titanic«, tia. Proprietar: Tip. A. Mureşianu: Branisce & Comp. Redactor responsabil: Ioan Brotea. Flori proaspete se află în bogat asortiment în Hala de flori Wilhelm Fink, Strada "V a, m e i 3©. Palatul Czell, vis-à-vis de cafeneau Tran­­­­silvania. — Telefon Nr. 88. : Recomand grădinăritul tehnic pentru aranjarea de grădini moderne la case

Next