Gazeta Transilvaniei, iunie 1912 (Anul 75, nr. 119-143)
1912-06-01 / nr. 119
Nr. 119.—1912. GAZETA TRANSILVANIEI, de culte, voi reproduce câteva pasaje din un articol publicat în nr. 21 cu titlul: Referințele propunerei limbei maghiare cu succes. Articolul este un răsunet la Insinuările amintite ale renegatului Borşescu Traian din nr. 10, subscris de Felix Endre, la început articolul constată necesitatea de a se face maghiarizarea repede, apoi continuă astfel: «Noi, cari servim în ţinuturi de naţionalităţi, vedem, că nu este iertat a întârzia cu fapta, pentru câ întârziarea şi până aci a cauzat pagube nemăsurate. «Oare nu e o stare de desperare aceea, că aci în «Ungaria» trebue să privim cu mânile in sîn cum anumite familii, ba comune întregi cu o pripă de necrezut să valachisază? Să nu ți se urce sângele la om în cap, când aci în «Ungaria» un Varga Peter, un Jozsef Sándor, își bate pieptul, că el deja e valah? Apoi constatând, că încă n-au găsit metodul cel mai bun pentru a putea maghiariza repede, adaugă: «In rândul primare drept redacţiunea acestui ziar, că lucrul principal este statificarea preparandiilor. Maghiarizarea şcoalei, resp. a elevilor atârnă dela învăţător, apoi nici cel mai mic gând de a maghiariza nu îl au învăţătorii eşiţi din preparandiile confesionale valahe. Cine iar şi însufleţi spre aşa ceva? Ba, precum arată faptele, trebue să presupunem, că învăţătorimea e fanatizată în contra iubirei de patrie maghiare. Documentează acest lucru împrejurarea, că ori câte şcoale cu limbă valahă, nici în cl. a VI-a nu ştiu elevii nici un cuvânt ungureşte. Nu pentru că nu ar putea învăţa, ci pentru că nu vreau să-i înveţe». Şi apoi superiorităţile instrucţiunei maghiare cât sunt de blânde şi tot naţionalităţile îs pline de tânguiri. Să vedeţi în România, acolo in şcoala cu limba de propunere maghiară, unde pe învăţătorul limbei române îl plătesc cu bani ungureşti şi unde umblă numai fii cetăţenilor statului maghiar, în 1909 au suspendat pe învăţătorul limbei române, pentru că unul şi altul din elevii cl. a II-a nu au ştiut perfect româneşte. Pagubă a nu urma acest exemplu şi în «Ungaria». Apoi după ce afirmă, că în România copii cetăţenilor Români sunt îndatoraţi a cerceta numai şcoale române, pe când în unele cazuri in Ungaria elevii cu limba maghiară sânt îndatoraţi a cerceta şcoale cu limbă valahă, spre a se valabiza, continuă astfel : «In interesul idelei naţionale primul şi principalul lucru ar fi a statifica fiecare institut de învăţământ poporal şi a face limba maghiară obligatoare. Nu zic, că în anumite oare să nu înveţe şi limba respectivului, dar din aceste numai cotitul şi scrisul şi nu istoria unei naţiuni străine, geografia ei, după care de graniţele României le spală apa Tisei etc . Acum trece la defectele ce le au învăţătorii şi inspectorii în examinarea şcoalelor de stat, apoi continuă astfel : Aceea nu e suficient, ca elevii să-şi însuşească limba maghiară, ci trebue ca aceia să se şi maghiarizeze«. Spre acest scop recomand cuvintele lui Lang Mihály »fiecare copil ce nu e de neam maghiar va fi, dacă i se va umplea sufletul cu dulceaţa şi cu iubirea limbei maghiare, de gânduri şi idei de neam maghiar, şi aceste se statornicim în inimă, pătrunzându-o până în adâncul ei«. După aceea trecând la defectele manualelor ajunge la chestiunea, cum s-ar putea face, ca elevii să vorbească limba maghiară şi după eşirea din şcoală. Apoi continuă astfel: »Cum am putea face, ca elevii şi după eşirea din şcoală să vorbească limba ungurească, depinde de la hărnicia învăţătorului. A desvolta iubirea de patrie în societăţi, coruri, a treia liga maghiară, în care membrii să se oblige a conversa totdeauna în limba maghiară. Predarea bucăţilor patriotice, cântările patriotice sunt cele mai acomodate mijloace spre a sprijini simţul patriotic. Desvoltarea culturii poporului maghiar şi ideia de stat s-ar putea mai bine valora la miliţie. Fie serviciul de 2, fie de 3 ani, spre instruirea la acele formalităţi tot de un şablon, până la greaţă e destul timpul dinainte de amiazi de la 5 — 10. Pentru ce nu s-ar putea folosi timpul de după amiazi spre aceea, ca fii poporului să-şi însuşească acolo aceea de ce în vieaţă au lipsă şi prin care în »Ungaria« ar putea înainta în cultura generală ? ...Cu cât ar merge mai uşor votarea poverilor militare şi oferirea recruţilor, dacă la miliţie analfabetul ar învăţa a scrie şi ceti, geografie şi lucruri aparţinătoare de vieaţă«. Am citat aceste pasaje, ca să vadă cetitorii cum aceasta foaie un loc de literatură pedagogică, face cea mai înverşunată politică de maghiarizare. Cum agită la ură, prin cele mai grosolane minciuni asupra preparandiilor, şcoalelor şi învăţătorilor noştri. Pentru că să vadă lumea, cum acel ministru, care în faţa lumii, în camera deputaţilor neagă intenţia de maghiarizare, în ziarul oficios al său dă îndemn organelor subalterne la cea mai aprigă maghiarizare. Şi întreb, că oare nu a sosit timpul, ca învăţătorii noştri să se adreseze de-a dreptul redacţiei acelei foi şi să o întrebe serios, când şi unde s-a propus acel manual, în care se zice, că »România« se mărgineşte cu rîul Tisa şi dacă nu a esistat, cum se publică în o foaie serioasă minciuni aşa de cornurate? Aceasta ar trebui să o facă învăţătorii în adunările lor. • ŞTIRI. 31 Mai 1912. Pentru fraţii năpăstuiţi prin potop am mai primit următoarele ajutoare: dela d-1 1. Ciurcu, librar, 15 cor. pentru fraţii din comitatul Timişului şi 15 cor. pentru fraţii din Torontal, laolaltă 30 cor. De la »patru oameni de inimă« 5 coroane. In mul trecut s-a publicat, că Valeriu Pană elev in şcoala primară din Zârneşti a contribuit 3 cor. în loc de d-l Valeriu Pană, învăţător. Regina României bolnavă După cum se anunţă din Bucureşti, regina Elisabeta a României e suferindă. Examenele scripturistice de maturitate la gimnaziul superior fundaţional din NâSăUd S-au început în 22 Mai şi s-au finit în 25; examenul verbal s-a început în 4 Iunie, s-a finit în 7 Iunie cu următorul rezultat: maturi cu eminenţă: Tit Malaiu şi Simion Pop ; maturi cu bine: Augustin Bud, Valeriu Chibulcuţean, Osias Engelberg, Petru Beneşan, Iacob Oncu, Iacob Petri şi Grigoriu Ursace; maturi : Ioan Artene, Ioan Bărbos, Ioan Buzila, Aurel Butean, George Coşbuc, Emil Cotuţiu, Cornel P. Cotuţiu, Pavel Galan, Grigoriu Manu, Ioan Marşeu, Augustin Mureşan, Ioan Pop, Ioan Sodor, Victor Dragan şi Alexandru C. Cătinaş. O puternică rupere de nori — după cum se anunţă din Alba regală — a avut loc Duminecă după prânz asupra comunei Moor, care, repetându-se şi în ziua următoare, a cauzat pagube enorme, distrugând mai ales viile. Apa a dus o mulţime de stoboare şi porţi. In casele mai jos situate apa a pătruns pe ferestrii, pivniţile sunt pline toate de apă. Nenumărate vite, porci şi galiţe au fost duse de apă şi omorâte, prăbuşindu-se coperişele pe eie în urma greutăţii prea marei cantităţi de apă. O asemenea catastrofă se anunţă şi din comuna Bajmocziaz, care a fost aproape total nimicită. Un ţăran român ucis de o şrapnetă Din Giurgiu se anunţă: Alaltăieri după amiazi o mare nenorocire s-a întâmplat in tabăra Dacilor, un sătean a fost omorât de explozia unei şrapnele, iar altul a fost rănit, lată împrejurările, în cari s-a petrecut nenorocirea . In apropierea taberei Mihai-Bravu se află izlazul comunei Mihai-Bravu. Pe acest izlaz au venit cu oile mai mulţi săteni, ca să le pască. Deoarece zona de tragere a tirului artileriei e în apropiere de locul, unde veniseră sătenii cu oile, soldaţii au gonit pe aceştia pentru a evita vreo nenorocire şi i-au îndemnat sa se ducă mai departe. Săteanul Eremia Preda Lazăr, împreună cu alţi trei săteni n-au voit să înţeleagă sfatul ce Ie dăduse soldaţii şi în momentul când se trăgea tirul, ei s-au adăpostit lângă un post telefonic. Când s-a tras primul foc, sătenii speriaţi au fugit în spre pădure. Eremia Preda Lazar lasă s-a îndreptat spre o căsuţă din apropierea postului telefonic. Al doilea foc tras, a produs o explozie şi un proiectil din şrapnele l-a lovit pe săteanul Eremia Preda Lazăr în cap, omorându-l. Săteanul Stoica Popa, care se afla lângă el, a fost numai rănit la piciorul stâng. După ajutorarea celor rămaşi după victimele echipagiului Titanicului s-a colectat până acum — după cum a raportat primăria din Southampton — suma de 5 milioane şi jumătate coroane. Din aceşti bani trebuesc ajutaţi numai în Southampton 227 văduve, 363 copii mici, 75 copii trecuţi de 14 ani şi 212 alte rudenii ale celor înecaţi. Din alte părţi s au mai înştiinţat încă 163 persoane — rămaşi după personalul înecat al Titanicului — cari încă trebuesc ajutate. Despre starea deputatului Kovács Gyula se mai anunţă următoarele: In urma continuelor interogatorii ce i s’au luat, Kovács e foarte slăbit. Acum cere linişte. Chiar prezenţa mamei sale, care l-a vizitat de două ori pe câteva minute, l-a enervat foarte mult. Deşi rana i se vindecă tot mai mult, medicii au declarat că încă are lipsă de cea mai conştienţioasă îngrijire. Faţă de starea lui se simte un deosebit interes. O mulţime de vizite, întrebări la telefon, telegrame de felicitare şi buchete de flori primeşte din toate părţile. Din Gyoma — cercul care-l reprezintă deputatul Kovács — au sosit în Budapesta o mulţime de deputaţiuni ca să-l salute. O deputaţiune care a sosit alaltaeri, fiind oprită de familia bolnavului ca să-i facă vizită în sanatoriu, — a cumpărat un frumos buchet de flori, pe care i-a trimes deputatului lor bolnav, asigurându-i că de s’ar întâmpla ori şi ce, până trăeşte Kovács, cercul Gyoma nu va avea alt reprezentant decât pe el. Gatra seară starea bolnavului s’a agravat, apucându-i nişte chinuri grozave. O nenorocire de automobil a avut loc alaltăieri în drumul Korneuburg— Spillern în Austria. Pe când directorul de fabrică Deceiîts făcea o călătorie prin locul amintit mai sus, a zărit în fundul unei văi un automobil în flăcări, sub care zăceau fără conştiinţă două persoane. Erau contele Fedor Nicofici şi şoferul, cari se prăvăliseră cu automobilul in vale şi în urma rănilor primite şi-au pierdut conştiinţa. După ce au fost scoşi de sub automobil, şi-au revenit în fire. A murit căpitanul din Köpenick- o telegramă din Londra ne aduce vestea despre moartea pantofarului Wilhelm Voigt, celebrul »căpitan din Köpenick«. Era în luna octomvrie a anului 1906, când într-o zi şusterul Voigt, îmbrăcat în uniformă de căpitan, s-a prezentat pe locul de eserciţii din Doberlitz şi luând sub comanda sa 7 soldaţi şi un sergent, a plecat cu ei în apropiatul orăşel Köpenick, ca să jefuiască cassa oraşului. Păşirea lui a fost atât de marţiala şi impunătoare, încât primarul din Köpenick i-a predat fără opunere cele 4000 mărci din cassa oraşului şi, fără a se opune, s-a lăsat arestat şi transportat in odaia de serviciu a gărzii principale din Berlin. După săvârşirea acestei fapte aproape de necrezut, Voigt a dirais soldaţii şi s-a făcut camfor. La câteva zile a fost apoi prins şi de atunci i-a mers vestea prin toată lumea, devenind un erou şi creând o nouă tagmă de bandiţi. Pentru fapta sa a fost condamnat la 4 ani închisoare, din cari a împlinit însă numai 20 luni, fiind agraţiat. In închisoare s a îmbolnăvit de tuberculoză, care i-a pus capăt vieţii alaltăieri. Exploziile tre la Wellersdorf. Atattäsearä a fost arestat în Wienerneustadt un tânăr, care pare a fi fost autorul atentatelor de la depourile de pulberărie din Wollersdorf. Acest necunoscut a devenit suspect la urma faptului, că alaltaeri pe când muncitorimea de la fabrica de praf de puşcă se întoarceau acasă, a cercat să afle dela femei, care magazin conţine mai multă pulbere. Femeile au anunţat cazul poliţiei, care apoi imediat a şi arestat pe acest individ suspect. Asupra lui a fost un document, din care — dacă nu-i falsificat — rezultă că respectivul e un oficiant privat fără ocupaţie. In buzunar n’avea decât 1 cor. 22 fii. Autorităţile militare făcând alaltaeri o inspecţie în jurul depourilor de praf dela Mittel, Brumau şi Wöllersdorf au dat de urmele unui nou plan de atentare. A fost aflat un fitil de vreo câţiva metrii, care era în legătura cu păreţii depoului dela Mittel. Atentatul din Avram. Alaitănoapte atentatorul Gyukics Lucas a fost ascultat de mai multe ori. A declarat, că făcând o escursiune cu mai mulţi studenţi universitari din Agram la Belgrad, aici a ajuns în înţelegere cu comitetul revoluţionar «Narodne Ohrane». In convorbirile ce le-a avut cu studenţii sârbi, a venit vorba de starea anormală din Croaţia şi s-au mirat cu toţii că nu se află nime care să scape de tirănie această ţară. De atunci s-a născut in el ideea, ca să omoare pe comisarul regesc, banul Curaj, şi acest gând l-a împărtăşit şi celorlalţi studenţi. Nu-i mai trebuia alta decât să pună mâna pe o armă, din care cauză s-a mai întors încă odată la Belgrad, unde a cerut de la membrii soc. «Narodne Ohrane» bombe, ca să poată făptui mai uşor atentatul contra lui Cuvaj. Aceia nu i-au împlinit cererea că i-au dat numai un revolver browning. Cu acesta s-a întors apoi acasă, hotărât fiind ca să împuşte pe Cuvaj în ziua de Joia verde. Până acum jandarmeria a arestat 60 studenţi bosniaci, presupuşi fiind ca complici ai atentatului. Focuri de revolver Intr-o şcoală UB Stat. In comuna Zsablya din comitatul Torontal un individ necunoscut a tras mai multe focuri de revolver pe fereastră în sala de învăţământ a şcoalei de stat. Deoarece era tocmai în timpul prânzului, nu se afla nime în acel moment în sală, astfel că n-a putut face nici o victimă. Cu toate cercetările ce s-au pornit, făptuitorul n-a putut fi încă eroat. Catastrofe aviatice. Din Paris se anunţă: Aviatorul Guayancour făcând alaltaeri o ascenziune pe un monoplan, la Etienne și rupându-i-se cârma de echilibrare, a căzut la pământ. Esploadând rezervorul de benzină, aparatul a fost cuprins de flăcări, iar aviatorul — suferind arsuri grozave — a fost transportat la spital. — La aerodromul Buc de lângă Versailles a avut loc o altă catastrofă. Aviatorul Hatte a căzut cu un aparat Farmaa de la o mare înălţime. Aeroplanul s-a rupt la bucăţi iar nenorocitul aviator a fost grav rănit. Doarme de Sâmbătă. Din Fiume se anunţă: Ina acestei luni a sosit aici un oficiant al societăţii de navigaţie «Lloydul Austriac». II chiamă Carol Okrein şi e în etate de 23 ani. Alaltaeri după amiazi a fost aflat în stare de inconştienţă la domiciliul său. S-a constatat că încă de Sâmbătă după prânz luase un medicament ca să adoarmă, şi de atunci doarme dus. Până acum n-a putut fi readus la conştiinţă. Un triumf al socialiştilor bulgari. Din Sofia se anunţă următoarele : Alaltaeri capitala bulgară avea de ales un deputat în locul primului ministru Gieşov. Două partide opoziţioniste îşi disputau locul: liberalii (radoslavişti) şi socialiştii liberali (socialiştii conservatori nu lucrează în comun cu aceştia). După o agitaţie foarte vie, din care n-au lipsit demonstraţiile cu torţe şi masalale, lupta s-a terminat cu triumful socialiştilor. Candidatul lor, Iancu Sacazof, a fost ales. Faptul se produce pentru prima oară în capitala bulgară şi e foarte semnificativ şi instructiv în ce priveşte curentul politic din Bulgaria. Poate că liberalii radoslavişti ar fi învins, dacă nu erau lipsiţi de tactică. La Sofia, e întotdeauna sigur că acei cari decid asupra rezultatelor alegerilor sunt alegătorii originari din Macedonia. De vreo câtva timp, însă, oamenii cei mai apropiaţi de şeful partidului liberal şi chiar rudele sale manifestă sentimente de o macedonofobie, care a exasperat pe agitatorii şi pe intelectualii macedoneni, cari de astadată s-au abţinut să facă agitaţie în favoarea partidului. Cât despre socialişti, succesul lor se explică prin neîncrederea pe care populaţia o nutreşte pentru partidele cari guvernează acuma şi prin dorinţa acestei populaţii de-a face o demonstraţie faţă de regele Ferdinand pentru dispreţul ce arată intereselor şi aspiraţiunilor naţionaliste. Tot aşa a fost şi vara trecută, când în vechea capitală Târnova, unde se ţineau şedinţele Marei Adunări, au ales deputaţi zişi »agricoli«, cari în adevăr sunt esenţial revoluţionari. Împotmolirea unui vapor francez. — Vaporul francez «Ispahan» al companiilor de mesagerii maritime, plecat din Constantinopol alaltaeri seara și având pe bord și italieni, s’a împotmolt pe un banc de nisip lângă Harmankaya, pe coasta europeană înainte de intrarea Dardanelelor. Accidentul acesta a dat loc la zvonul de închidere a Dardaneielor, ceea ce nu este întemeiat. După câteva ore vaporul a fost despotmolit. Omor înfiorător. Pe hotarul comunei Călineşti din Sătmar, o patrulă de jandarmi a dat alaltaeri peste cadavrul arendaşului Iacob David. Pe cap avea nişte răni grozave, pieptul îi era sfredelit de 18 străpungeri de cuţit, iar braţul drept, care era tăiat de la umăr, zăcea la câţiva paşi lângă cadavrul nenorocitului. Faţa îi era atât de ciângurită încât nu putea fi recunoscut. Portofelul cu bani şi ceasul dimpreună cu lanţul de aur dispăruseră, in urma faptului că nenorocitul obicinuia să facă în fiecare zi câte o preumblare mai mare, neînsoţit de nimenea — ucigaşii s-au folosit de acest prilej, deoarece tocmai în ziua precedentă omorului arendaşul primise o sumă mai mare de bani. Jandarmeria presupune ca făptuitori ai crimei sau pe servitorii victimei sau pe ţiganii vagabonzi. Până acum au fost deţinute două persoane, car însă neaga tot. Cercetările continuă. Aviz. Ni se comunică următoarele: Pentru ocuparea postului sistemaizat din nou de subnotar în comuna Calvasar, aparţinătoare cercului pretorial Mediaş comit. Târnava-mare, s’a escris concurs cu termin d de 23 a. c. n. Ar fi de dorit să competeze şi un român. Alegerea ar fi la 24 a. i. c. Pagina 3. Din Braşov şi Ţara-Bârsei. Tinerimea română din Şcheiu- Braşov a aranjat o petrecere poporală cu cântări şi teatru, împreunată cu dans, Sâmbătă seara în 26 Maiu. In sala cea mare a «Redoutei», care a avut o bună reuşită. Programul a fost compus din următoarele bucăţi corale: «Luna Maiu», «Faurul» şi «Hora ploaea» sub dirigenţa harnicului cantor Gheorghe Menheşan. Corurile au fost viu aplaudate, mai ales căutarea «Hora pîoaea», care a fost bizată. Ca punct ultim a fost piesa teatrală «Oraie căsniciei», comedie în 3 acte de Th. D. Speranţă, jucată cu ban succes de dilentanţi, domnişoarele: Ec. Pricu, El. Bureţea, M. Bumbea, Paras. Muntean, M. Pricu şi domnii: Tr. Purcărea, Petr. Urzică, R. Ţinţ, G. Gal, D. Saftu, V. Neguş. Venitul curat al acestei petreceri a fost destinat pentru renovarea Sftei Cruci din Pajiştea cea mare. O horă mândră şi voioasă a deschis apoi şirul jocurilor, cari au durat până în zori de zi. Maialul pompierilor din Braşov se va ţinea Duminecă în pădurea de la Honterus. Avis. Subsemnatul am onoare a aduce la cunoştinţa On. public din Braşov şi jur, că am luat în întreprindere birtul numit Finica din Piaţa Prundului Nr. 14 Braşov. Stau la dispoziţia On. public românesc cu mâncări calde, mezeluri. Benturi curate, procurate de mine. Biliard şi popicărie de vară şi iarnă. Grădină frumoasă cu arbori. Rog On, public a-mi da tot sprijinul.— Iancu Axente, fost comerciant în Arpătac. Din desp. „Asociaţiunii*. Despărţământul Murăş-Oşorheiu al Asociaţiunei pentru literatura română şi cultura poporului român va ţinea la 16 iunie c. căi. nou prelegeri poporale în următoarele comune: Pogăceana, Sânmărtinul de pe Câmpie, Bozed, Bandul de pe Câmpie dimineaţa la 10 oare, în Moişa dimineaţa la 11 oare, în Lechinţa la 1 oară, în Mădăraş (la Fechete), Oroiu, Milaşel Şamşud, şi Bala la 3 oare după amiazi. La prelegeri sunt invitaţi toţi, cari doresc înaintarea poporului nostru. Nicolae Vulcu director, Dr. Bucur Bara secretar. Cărţi şi reviste. * * A apărut Odrasle de Dumbrăviţă, Poezii de N. O. Dalberiu. Preţul unui exemplar 2 Lei.* In Editura librăriei Ioan I. Ciurcu, (Braşov) a apărut Imat şi Ignat povestire poporală de Demetriu Roşca. De vânzare la toate librăriile din patrie. Preţul 70 fii. ULTIME ŞTIRI. Viena, 13 Iunie. In cercurile diplomatice se vorbeşte că China se află în ajunul unor evenimente grave. Creşte mereu curentul contra-revoluţionar urmărind reintroducerea monarchiei şi proclamarea ca împărat al unui urmaş al dinastiei Tsing, detronată în veacul al 18-lea. Constartimopol, 13 iunie. Poarta a comunicat puterilor mari, că va închide din nou Dardanelele în cazul când Italienii ar ocupa insula Mytilene. Constantinopol, 13 Iunie. Mai multe familii turcești, cari au trecut prin Dardanele, povestesc că Sâmbătă au zărit la intrarea Dardanelelor vre-o 11 vase de război italiane. Măsurile de apărare ale Dardanelelor au fost îndoite. TamboW, 13 iunie. Pe proprietatea contelui Davidow, 59 lucrători, cari dormeau într’o uscătorie de grâu au fost arşi, fără a se cunoaşte cauza incendiului. Proprietar: Tip. A. Mureşianu, Branisce & Comp. Redactor responzabil: Ioan Brotea. Flori proaspete sa află în bogat asortiment în Hala sie flori W il h e i m F i n k. Strada "V a, m. e i 36. Palatul Czell, vis-â-vis de cafeneau Transilvania. — Telefon Nr. 83. : Recomand grădinăritul tehnic pentru aranjarea de grădini moderne la case