Gazeta Transilvaniei, iunie 1912 (Anul 75, nr. 119-143)

1912-06-01 / nr. 119

Nr. 119.—1912. GAZETA TRANSILVANIEI, de culte, voi reproduce câteva pasaje din un articol publicat în nr. 21 cu titlul: Referințele propunerei limbei ma­ghiare cu succes. Articolul este un răsunet la Insi­nuările amintite ale renegatului Bo­rşescu Traian din nr. 10, subscris de Felix Endre, l­a început articolul constată ne­cesitatea de a se face maghiarizarea repede, apoi continuă astfel: «Noi, cari servim în ţinuturi de naţionalităţi, ve­dem, că nu este iertat a întârzia cu fapta, pentru­ câ întârziarea şi până aci a cauzat pagube nemăsurate. «Oare nu e o stare de desperare aceea, că aci în «Ungaria» trebue să privim cu mânile in sîn cum anumite familii, ba comune întregi cu o pripă de necrezut să valachisază? Să nu ți se urce sângele la om în cap, când aci în «Ungaria» un Varga Peter, un Jo­­zsef Sándor, își bate pieptul, că el deja e valah? Apoi constatând, că încă n-au gă­sit metodul cel mai bun pentru a pu­tea maghiariza repede, adaugă: «In rândul prim­are drept redacţiunea a­­cestui ziar, că lucrul principal este sta­­tificarea preparandiilor. Maghiarizarea şcoalei, resp. a ele­vilor atârnă dela învăţător, apoi nici cel mai mic gând de a maghiariza nu îl au învăţătorii eşiţi din preparandiile confesionale valahe. Cine iar şi însufleţi spre aşa ceva? Ba, precum arată fap­tele, trebue să presupunem, că învăţă­­torimea e fanatizată în contra iubirei de patrie maghiare. Documentează a­­cest lucru împrejurarea, că ori câte şcoale cu limbă valahă, nici în cl. a VI-a nu ştiu elevii nici un cuvânt ungureşte. Nu pentru că nu ar putea învăţa, ci pentru că nu vreau să-i înveţe». Şi apoi superiorităţile instrucţiu­nei maghiare cât sunt de blânde şi tot naţionalităţile îs pline de tânguiri. Să vedeţi în România, acolo in şcoala cu limba de propunere maghiară, unde pe învăţătorul limbei române îl plătesc cu bani ungureşti şi unde umblă numai fii cetăţenilor statului maghiar, în 1909 au suspendat pe învăţătorul limbei ro­mâne, pentru că unul şi altul din elevii cl. a II-a nu au ştiut perfect ro­mâ­­neşte. Pagubă a nu urma acest exem­plu şi în «Ungaria». Apoi după­ ce afirmă, că în Româ­nia copii cetăţenilor Români sunt înda­toraţi a cerceta numai şcoale române, pe când în unele cazuri in Ungaria elevii cu limba maghiară sânt îndato­raţi a cerceta şcoale cu limbă valahă, spre a se valabiza, continuă astfel : «In interesul idelei naţionale pri­mul şi principalul lucru ar fi a stati­­fica fiecare institut de învăţământ po­poral şi a face limba maghiară obliga­toare. Nu zic, că în anumite oare să nu înveţe şi limba respectivului, dar din aceste numai cotitul şi scrisul şi nu istoria unei naţiuni străine, geogra­fia ei, după care d­­e­ graniţele Româ­niei le spală apa Tisei etc . Acum trece la defectele ce le au învăţătorii şi inspectorii în examinarea şcoalelor de stat, apoi continuă astfel : Aceea nu e suficient, ca elevii să-şi în­suşească limba maghiară, ci trebue ca aceia să se şi maghiarizeze«. Spre acest scop recomand cuvintele lui Lang Mi­hály »fiecare copil ce nu e de neam maghiar va fi, dacă i­ se va umplea su­fletul cu dulceaţa şi cu iubirea limbei ma­ghiare, de gânduri şi idei de neam ma­ghiar, şi aceste se statornicim în inimă, pătrunzându-o până în adâncul ei«. După aceea trecând la defectele manualelor ajunge la chestiunea, cum s-ar putea face, ca elevii să vorbească limba maghiară şi după eşirea din şcoală. Apoi continuă astfel: »Cum am putea face, ca elevii şi după eşirea din şcoală să vorbească limba ungurească, depinde de la hărnicia învăţătorului. A desvolta iubirea de patrie în societăţi, coruri, a treia liga maghiară, în care membrii să se oblige a conversa totdeauna în limba maghiară. Predarea bucăţilor patriotice, cântările patriotice sunt cele mai aco­modate mijloace spre a sprijini simţul patriotic­. Desvoltarea culturii poporului ma­ghiar şi ideia de stat s-ar putea mai bine valora la miliţie. Fie serviciul de 2, fie de 3 ani, spre instruirea la acele formalităţi tot de un şablon, până la greaţă e destul timpul dinainte de a­­miazi de la 5 — 10. Pentru ce nu s-ar putea folosi tim­pul de după amiazi spre aceea, ca fii poporului să-şi însuşească acolo aceea de ce în vieaţă au lipsă şi prin care în »Ungaria« ar putea înainta în cultura generală ? ...Cu cât ar merge mai uşor vo­tarea poverilor militare şi oferirea re­cruţilor, dacă la miliţie analfabetul ar învăţa a scrie şi ceti, geografie şi lu­cruri aparţinătoare de vieaţă«. Am citat aceste pasaje, ca să vadă cetitorii cum aceasta foaie un loc de li­teratură pedagogică, face cea mai în­verşunată politică de maghiarizare. Cum agită la ură, prin cele mai grosolane minciuni asupra preparandiilor, şcoale­lor şi învăţătorilor noştri. Pentru că să vadă lumea, cum acel ministru, care în faţa lumii, în camera deputaţilor neagă intenţia de maghiarizare, în ziarul ofi­cios al său dă îndemn organelor sub­alterne la cea mai aprigă maghiarizare. Şi întreb, că oare nu a sosit timpul, ca învăţătorii noştri să se adreseze de-a dreptul redacţiei acelei foi şi să o în­trebe serios, când şi unde s-a propus acel manual, în care se zice, că »Ro­mânia« se mărgineşte cu rîul Tisa şi dacă nu a esistat, cum se publică în o foaie serioasă minciuni aşa de cornu­­rate? Aceasta ar trebui să o facă învă­ţătorii în adunările lor.­ ­• ŞTIRI.­ ­ 31 Mai 1912. Pentru fraţii năpăstuiţi prin potop am mai primit următoarele ajutoare: dela d-1 1. Ciurcu, librar, 15 cor. pen­tru fraţii din comitatul Timişului şi 15 cor. pentru fraţii din Torontal, laolaltă 30 cor. De la »patru oameni de inimă« 5 coroane. In m­ul trecut s-a publicat, că Va­leriu Pană elev in şcoala primară din Zârneşti a contribuit 3 cor. în loc de d-l Valeriu Pană, învăţător. Regina României bolnavă­ După cum se anunţă din Bucureşti, regina Elisabeta a României e suferindă. Examenele scripturistice de matu­ritate la gimnaziul superior fundaţional din NâSăUd S-au început în 22 Mai şi s-au finit în 25; examenul verbal s-a început în 4 Iunie, s-a finit în 7 Iunie cu următorul rezultat: maturi cu emi­nenţă: Tit Malaiu şi Simion Pop ; ma­turi cu bine: Augustin Bud, Valeriu Chibulcuţean, Osias Engelberg, Petru B­eneşan, Iacob Oncu, Iacob Petri şi Grigoriu Ursace; maturi : Ioan Artene, Ioan Bărbos, Ioan Buzila, Aurel Butean, George Coşbuc, Emil Cotuţiu, Cornel P. Cotuţiu, Pavel Galan, Grigoriu Manu, Ioan Marşeu, Augustin Mureşan, Ioan Pop, Ioan Sodor, Victor Dragan şi Ale­xandru C. Cătinaş. O puternică rupere de nori — du­pă cum se anunţă din Alba regală — a avut loc Duminecă după prânz asupra comunei Moor, care, repetându-se şi în ziua următoare, a cauzat pagube enorme, distrugând mai ales viile. Apa a dus o mulţime de stoboare şi porţi. In casele mai jos situate apa a pătruns pe feres­­trii, pivniţile sunt pline toate de apă. Nenumărate vite, porci şi galiţe au fost duse de apă şi omorâte, prăbuşindu-se coperişele pe eie în urma greutăţii prea mar­ei cantităţi de apă. O aseme­nea catastrofă se anunţă şi din comuna Bajmocziaz, care a fost aproape total nimicită. Un ţăran român ucis de o şrap­netă­ Din Giurgiu se anunţă: Alaltăieri după amiazi o mare nenorocire s-a în­tâmplat in tabăra Dacilor, un sătean a fost omorât de explozia unei şrap­­nele, iar altul a fost rănit, lată împre­jurările, în cari s-a petrecut nenoro­cirea . In apropierea taberei Mihai-Bravu se află izlazul comunei Mihai-Bravu. Pe acest izlaz au venit cu oile mai mulţi săteni, ca să le pască. Deoarece zona de tragere a tirului artileriei e în apro­piere de locul, unde veniseră sătenii cu oile, soldaţii­­ au gonit pe aceştia pen­tru a evita vreo nenorocire şi i-au în­demnat sa se ducă mai departe. Sătea­nul Erem­ia Preda Lazăr, împreună cu alţi trei săteni n-au voit să înţeleagă sfatul ce Ie dăduse soldaţii şi în mo­mentul când se trăgea tirul, ei s-au a­­dăpostit lângă un post telefonic. Când s-a tras primul foc, sătenii speriaţi au fugit în spre pădure. Eremia Preda La­zar la­să s-a îndreptat spre o căsuţă din apropierea postului telefonic. Al doilea foc tras, a produs o explozie şi un proiectil din şrapnele l-a lovit pe săteanul Eremia Preda Lazăr în cap, omorându-l. Săteanul Stoica Popa, care se afla lângă el, a fost numai rănit la piciorul stâng. După ajutorarea celor rămaşi după victimele echipagiului Titanicului s-a co­lectat până acum — după cum a ra­portat primăria din Southampton — suma de 5 milioane şi jumătate co­roane. Din aceşti bani trebuesc ajutaţi numai în Southampton 227 văduve, 363 copii mici, 75 copii trecuţi de 14 ani şi 212 alte rudenii ale celor înecaţi. Din alte părţi s au mai înştiinţat încă 163 persoane — rămaşi după persona­lul înecat al Titanicului — cari încă trebuesc ajutate. Despre starea deputatului Kovács Gyula se mai anunţă următoarele: In urma continuelor interogatorii ce i s’au luat, Kovács e foarte slăbit. Acum cere linişte. Chiar prezenţa mamei sale, care l-a vizitat de două ori pe câteva minute, l-a enervat foarte mult. Deşi rana i se vindecă tot mai mult, medicii au de­clarat că încă are lipsă de cea mai conş­­tienţioasă îngrijire. Faţă de starea lui se simte un deosebit interes. O mulţime de vizite, întrebări la telefon, telegrame de felicitare şi buchete de flori primeşte din toate părţile. Din Gyoma — cercul care-l reprezintă deputatul Kovács — au sosit în Budapesta o mulţime de deputaţiuni ca să-l salute. O deputaţiune care a sosit alaltaeri, fiind oprită de familia bolnavului ca să-i facă vizită în sanatoriu, — a cumpărat un frumos buchet de flori, pe care i-a trimes de­putatului lor bolnav, asigurându-i că de s’ar întâmpla ori şi ce, până trăeşte Kovács, cercul Gyoma nu va avea alt reprezentant decât pe el. Gatra seară starea bolnavului s’a agravat, apucându-i nişte chinuri grozave. O nenorocire de automobil a avut loc alaltăieri în drumul Korneuburg— Spillern în Austria. Pe când directorul de fabrică Deceiîts făcea o călătorie prin locul amintit mai sus, a zărit în fundul unei văi un automobil în flăcări, sub care zăceau fără conştiinţă două persoane. Erau contele Fedor Nicofici şi şoferul, cari se prăvăliseră cu auto­mobilul in vale şi în urma rănilor pri­mite şi-au pierdut conştiinţa. După ce au fost scoşi de sub automobil, şi-au revenit în fire. A murit căpitanul din Köpenick- o telegramă din Londra ne aduce vestea despre moartea pantofarului Wilhelm Voigt, celebrul »căpitan din Köpenick«. Era în luna octomvrie a anului 1906, când într-o zi şusterul Voigt, îmbrăcat în uniformă de căpitan, s-a prezentat pe locul de eserciţii din Doberlitz şi luând sub comanda sa 7 soldaţi şi un sergent, a plecat cu ei în apropiatul orăşel Köpenick, ca să jefuiască cassa oraşului. Păşirea lui a fost atât de mar­ţiala şi impunătoare, încât primarul din Köpenick i-a predat fără opunere cele 4000 mărci din cassa oraşului şi, fără a se opune, s-a lăsat arestat şi trans­portat in odaia de serviciu a gărzii principale din Berlin. După săvârşirea acestei fapte a­­proape de necrezut, Voigt a dirais sol­daţii şi s-a făcut­­ camfor. La câteva zile a fost apoi prins şi de atunci i-a mers vestea prin toată lumea, deve­nind un erou şi creând o nouă tagmă de­­ bandiţi. Pentru fapta sa a fost condamnat la 4 ani închisoare, din cari a împlinit însă numai 20 luni, fiind a­­graţiat. In închisoare s a îmbolnăvit de tuberculoză, care i-a pus capăt vieţii alaltăieri. Exploziile tre la Wellersdorf. Atat­täsearä a fost arestat în Wienerneu­stadt un tânăr, care pare a fi fost au­torul atentatelor de la depourile de pul­berărie din Wollersdorf. Acest necunoscut a devenit suspect la urma faptului, că alaltaeri pe când muncitorimea de la fabrica de praf de puşcă se întoarceau acasă, a cercat să afle dela femei, care magazin conţine mai multă pulbere. Femeile au anunţat cazul poliţiei, care apoi imediat a şi arestat pe acest in­divid suspect. Asupra lui a fost un do­cument, din care — dacă nu-i falsificat — rezultă că respectivul e un oficiant privat fără ocupaţie. In buzunar n’avea decât 1 cor. 22 fii. Autorităţile militare făcând alal­­taeri o inspecţie în jurul depourilor de praf dela Mittel, Brumau şi Wöllers­­dorf au dat de urmele unui nou plan de atentare. A fost aflat un fitil de vre­o câţiva metrii, care era în legă­tura cu păreţii depoului dela Mittel. Atentatul din Avram. Alaitănoapte atentatorul Gyukics Lucas a fost ascul­tat de mai multe ori. A declarat, că făcând o escursiune cu mai mulţi stu­denţi universitari din Agram la Bel­grad, aici a ajuns în înţelegere cu co­mitetul revoluţionar «Narodne Ohrane». In convorbirile ce le-a avut cu studen­ţii sârbi, a venit vorba de starea anor­mală din Croaţia şi s-au mirat cu toţii că nu se află nim­e care să scape de tirănie această ţară. De atunci s-a năs­cut in el ideea, ca să omoare pe comi­sarul regesc, banul Curaj, şi acest gând l-a împărtăşit şi celorlalţi studenţi. Nu-i mai trebuia alta decât să pună mâna pe o armă, din care cauză s-a mai în­tors încă odată la Belgrad, unde a ce­­rut de la membrii soc. «Narodne Ohrane» bombe, ca să poată făptui mai uşor a­­tentatul contra lui Cuvaj. Aceia nu i-au împlinit cererea că i-au dat numai un revolver browning. Cu acesta s-a întors apoi acasă, hotărât fiind ca să împuşte pe Cuvaj în ziua de Joia verde. Până acum jandarmeria a arestat 60 studenţi bosniaci, presupuşi fiind ca complici ai atentatului. Focuri de revolver Intr-o şcoală UB Stat. In comuna Zsablya din comita­tul Torontal un individ necunoscut a tras mai multe focuri de revolver pe fereastră în sala de învăţământ a şcoa­­lei de stat. Deoarece era tocmai în timpul prânzului, nu se afla nime în acel moment în sală, astfel că n-a pu­tut face nici o victimă. Cu toate cerce­tările ce s-au pornit, făptuitorul n-a putut fi încă eroat. Catastrofe aviatice. Din Paris se anunţă: Aviatorul Guayancour făcând alaltaeri o ascenziune pe un monoplan, la Etienne și rupându-i-se cârma de echi­librare, a căzut la pământ. Esploadând rezervorul de benzină, aparatul a fost cuprins de flăcări, iar aviatorul — su­ferind arsuri grozave — a fost trans­portat la spital. — La aerodromul Buc de lângă Versailles a avut loc o altă catastrofă. Aviatorul Hatte a căzut cu un aparat Farmaa de la o mare înălţime. Aero­planul s-a rupt la bucăţi iar nenoro­citul aviator a fost grav rănit. Doarme de Sâmbătă. Din Fiume se anunţă: In­­­a acestei luni a sosit aici un oficiant al societăţii de naviga­ţie «Lloydul Austriac». II chiamă Carol Okrein şi e în etate de 23 ani. Alalta­eri după amiazi a fost aflat în stare de inconştienţă la domiciliul său. S-a constatat că încă de Sâmbătă după prânz luase un medicament ca să adoarmă, şi de atunci doarme dus. Până acum n-a putut fi readus la conştiinţă. Un triumf al socialiştilor bulgari. Din Sofia se anunţă următoarele : A­­laltaeri capitala bulgară avea de ales un deputat în locul primului ministru Gieşov. Două partide opoziţioniste îşi disputau locul: liberalii (radoslavişti) şi socialiştii liberali (socialiştii conser­vatori nu lucrează în comun cu aceştia). După o agitaţie foarte vie, din care n-au lipsit demonstraţiile cu torţe şi masalale, lupta s-a terminat cu trium­ful socialiştilor. Candidatul lor, Iancu Sacazof, a fost ales. Faptul se produce pentru prima oară în capitala bulgară şi e foarte semnificativ şi instructiv în ce priveşte curentul politic din Bul­garia. Poate că liberalii radoslavişti ar fi învins, dacă nu erau lipsiţi de tactică. La Sofia, e întotdeauna sigur că acei cari decid asupra rezultatelor alegerilor sunt alegătorii originari din Macedonia. De vre­o câtva timp, însă, oamenii cei mai apropiaţi de şeful partidului liberal şi chiar rudele sale manifestă senti­mente de o macedonofobie, care a ex­asperat pe agitatorii şi pe intelectualii macedoneni, cari de astadată s-au ab­ţinut să facă agitaţie în favoarea par­tidului. Cât despre socialişti, succesul lor se explică prin neîncrederea pe care populaţia o nutreşte pentru partidele cari guvernează acuma şi prin dorinţa acestei populaţii de-a face o demon­straţie faţă de regele Ferdinand pentru dispreţul ce arată intereselor şi aspira­­ţiunilor naţionaliste. Tot aşa a fost şi vara trecută, când în vechea capitală Târnova, unde se ţineau şedinţele Ma­rei Adunări, au ales deputaţi zişi »agri­­coli«, cari în adevăr sunt esenţial re­voluţionari. Împotmolirea unui vapor francez. — Vaporul francez «Ispahan» al com­paniilor de mesagerii maritime, plecat din Constantinopol alaltaeri seara și a­­vând pe bord și italieni, s’a împotmolt pe un banc de nisip lângă Harmankaya, pe coasta europeană înainte de intra­rea Dardanelelor. Accidentul acesta a dat loc la zvonul de închidere a Dar­­daneielor, ceea ce nu este întemeiat. După câteva ore vaporul a fost despot­­molit. Omor înfiorător. Pe hotarul comu­nei Călineşti din Sătmar, o patrulă de jandarmi a dat alaltaeri peste cadavrul arendaşului Iacob David. Pe cap avea nişte răni grozave, pieptul îi era sfre­delit de 18 străpungeri de cuţit, iar braţul drept, care era tăiat de la umăr, zăcea la câţiva paşi lângă cadavrul ne­norocitului. Faţa îi era atât de ciângu­­rită încât nu putea fi recunoscut. Por­tofelul cu bani şi ceasul dimpreună cu lanţul de aur dispăruseră, in urma fap­tului că nenorocitul obicinuia să facă în fiecare zi câte o preumblare mai mare, neînsoţit de nimenea — ucigaşii s-au folosit de acest prilej, de­oarece tocmai în ziua precedentă omorului arendaşul primise o sumă mai mare de bani. Jandarmeria presupune ca făp­tuitori ai crimei sau pe servitorii vic­timei sau pe ţiganii vagabonzi. Până acum au fost deţinute două persoane, car­ însă neaga tot. Cercetările continuă. Aviz. Ni se comunică următoarele: Pentru ocuparea postului sistemaizat din nou de subnotar în comuna Calvasar, aparţinătoare cercului pretorial Mediaş comit. Târnava-mare, s’a escris concurs cu termin­ d de 23 a­­. c. n. Ar fi de dorit să competeze şi un român. Ale­gerea ar fi la 24 a. i. c. Pagina 3. Din Braşov şi Ţara-Bârsei. Tinerimea română din Şcheiu- Braşov a aranjat o petrecere poporală cu cântări şi teatru, împreunată cu dans, Sâmbătă seara în 26 Maiu­­. In sala cea mare a «Redoutei», care a avut o bună reuşită. Programul a fost compus din următoarele bucăţi corale: «Luna Maiu», «Faurul» şi «Hora ploaea» sub dirigenţa harnicului cantor Gheor­­ghe Menheşan. Corurile au fost viu aplaudate, mai ales căutarea «Hora pîoaea», care a fost bizată. Ca punct ultim a fost piesa te­atrală «Oraie căsniciei», comedie în 3 acte de Th. D. Speranţă, jucată cu ban succes de dilentanţi, domnişoarele: Ec. Pricu, El. Bureţea, M. Bumbea, Paras. Muntean, M. Pricu şi domnii: Tr. Pur­­cărea, Petr. Urzică, R. Ţi­nţ, G. Gal, D. Saftu, V. Neguş. Venitul curat al acestei petreceri a fost destinat pentru renovarea Sftei Cruci din Pajiştea cea mare. O horă mândră şi voioasă a de­schis apoi şirul jocurilor, cari au durat până în zori de zi. Maialul pompierilor din Braşov se va ţinea Duminecă în pădurea de la Honterus. Avis. Subsemnatul am onoare a aduce la cunoştinţa On. public din Bra­şov şi jur, că am luat în întreprindere birtul numit Finica din Piaţa Prundului Nr. 14 Braşov. Stau la dispoziţia On. public românesc cu mâncări calde, me­zeluri. Benturi curate, procurate de mine. Biliard şi popicărie de vară şi iarnă. Grădină frumoasă cu arbori. Rog On, public a-mi da tot sprijinul.— Iancu Axente, fost comerciant în Arpătac. Din desp. „Asociaţiunii*. Despărţământul Murăş-Oşorheiu al Asociaţiunei pentru literatura română şi cultura poporului român va ţinea la 16 iunie c. căi. nou prelegeri poporale în următoarele comune: Pogăceana, Sânmărtinul de pe Câmpie, Bozed, Ban­­dul de pe Câmpie dimineaţa la 10 oare, în Moişa dimineaţa la 11 oare, în Le­­chin­ţa la 1 oară, în Mădăraş (la Fe­­chete), Oroiu, Milaşel Şamşud, şi Bala la 3 oare după amiazi. La prelegeri sunt invitaţi toţi, cari doresc înaintarea poporului nostru. Nicolae Vulcu director, Dr. Bucur Bara secretar. Cărţi şi reviste. *­ * A apărut Odrasle de Dumbrăviţă, Poezii de N. O. Dalb­eriu. Preţul unui exemplar 2 Lei.* In Editura librăriei Ioan I. Ciurcu, (Braşov) a apărut Imat şi Ignat poves­tire poporală de Demetriu Roşca. De vânzare la toate librăriile din patrie. Preţul 70 fii. ULTIME ŞTIRI. Viena, 13 Iunie. In cercurile diplomatice se vorbeşte că China se află în ajunul unor eveni­mente grave. Creşte mereu cu­rentul contra-revoluţionar urmă­rind reintroducerea monarchiei şi proclamarea ca împărat al unui urmaş al dinastiei Tsing, detro­nată în veacul al 18-lea. Constartimopol, 13 iunie. Poar­ta a comunicat puterilor mari, că va închide din nou Dardanelele în cazul când Italienii ar ocupa insula Mytilene. Constantinopol, 13 Iunie. Mai multe familii­ turcești, cari au tre­cut prin Dardanele, povestesc că Sâmbătă au zărit la intrarea Dar­­danelelor vre-o 11 vase de război italiane. Măsurile de apărare ale Dardanelelor au fost îndoite. TamboW, 13 iunie. Pe proprie­tatea contelui Davidow, 59 lucră­tori, cari dormeau într’o uscătorie de grâu au fost arşi, fără a se cunoaşte cauza incendiului. Proprietar: Tip. A. Mureşianu, Branisce & Comp. Redactor responzabil: Ioan Brotea. Flori proaspete sa află în bogat asortiment în Hala sie flori W i­l h e i m F i n k. Strada "V a, m. e i 36. Palatul Czell, vis-â-vis de cafeneau Tran­­­­silvania. — Telefon Nr. 83. : Recomand grădinăritul tehnic pentru aranjarea de grădini moderne la case

Next