Gazeta Transilvaniei, august 1912 (Anul 75, nr. 169-191)
1912-08-05 / nr. 173
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI, dalş din Turcia, cu privire la naţiunilecari fac parte din imperiul otoman. Contele Berchtold a fost primit omi la Ischl în audienţă, care a durat peste o oră. Audienţa aceasta, precum se susţine, a stat în legătură cu situaţia din Turcia. In jurul episcopiei de Hajdudorog »Unirea« continuând analizarea bulei papale ajunge în al doilea articol la următoarea concluziune: „...E timpul faptelor, tânguirile au trecut. Dacă preoţii din parohiile româneşti îşi vor face datorinţa, cum nu şi-au făcut-o înaintaşii lor, dacă vor ţinea trează în credincioşii lor dragostea faţă de limba lor maternă, care numai cea română poate fi, dacă vor cultiva-o mereu prin instrucţia în şcoale, prin cateheze, prin atâtea şi atâtea mijloace legale, — atunci, nici acestă nouă primejdie, ridicată asupra neamului nostru prin biserică, nimica nu ne poate strica. Deşi incorporaţi de formă şi pentru câtva timp în o dieceză străină de noi, căci nu va dăinui treaba asta multă vreme, noi vom rămânea ceea ce am fost: români! In aceşti trei ani este destulă vreme să reparăm şi construim ceea ce am lăsat să strice vremea din negrija noastră şi nepăsarea noastră.“ Ziarele despre discursul lui Lukács- Politicianii şi ziarele se ocupă toate cu discursul lui Lukács. Cele guvernamentale, cum e »Pester Lloyd«, »Magy. Nemz.« etc. îi aduc elogii mai cu seamă in urma enunciaţiunii, că guvernul voieşte lărgirea dreptului electoral. Ziarele opoziţionale nu află nimic nou sau deosebit în vorbire. Şi acesta e adevărul. Itegrele Angliei la Viena. Ziarele vieneze sunt informate că regele Angliei va vizita pe la finea lunei Septemvrie sau la începutul lunei Octombrie pe Maj. Sa Monarhul la Viena. Jubileul Regelui Bulgariei Cu mare solemnitate s’a serbat alaltaeri în Tirnovo jubileul de 25 ani de domnie al Regelui Ferdinand al Bulgariei în prezenţa corpului diplomatic, a miniştrilor şi a numeroase deputaţiuni venite din toate părţile ţării. Din acest prilej regele a primit numeroase felicitări, iar ziarele au comentat în mod elogios activitatea desfăşurată de regele Ferdinand spre binele şi înflorirea regatului bulgar. Ziarul ministerului de externe austro-ungar „Fremdenblatt11 comentează astfel jubileul de domnie : «Cei 25 de ani trecuţi constitue o epocă în istoria Bulgariei. Rar a fost dat unui suveran să aibă o domnie atât de agitată şi atât de plină de emoţiuni, dar în acelaş timp şi atât de încununată de succese ca domnia regelui Ferdinand.» ar trebui să lipsească din nici un număr. O cronică a săptămânei se înregistreze pe scurt şi clar evenimentele principale ale săptămânei de la noi şi din străinătate. Şi în fine aşi dori ca măcar 4 pagini din fiecare număr să fie rezervate pentru copiii noştri de 8—14 ani, dându-li-se o literatură bună de distracţie, dar şi instructivă şi educativă. Ghicituri, probleme, şi premii mici vor fi indispensabile în partea aceasta. De-o mai fi ceva sumor, în foaie, decent şi înveselitor, cu atât mai bine! 7. Foaia să nu coste mai mult de 15 coroane pe an. Să se vândă în toate librăriile cu maximul câte 30 bani numărul, ca oricine să şi-o poată cumpăra şi cu numărul. Să nu se sperie editorii de cheltuiala mare cu ilustraţiunile. Aceste le-aşi împărţi la 3 grupe: vederi, instantanee şi portrete de actualitate: a) din străinătate, b) din România şi c) dela noi. Pentru ilustraţiile de actualitate din străinătate editorii pot să între în legături cu revistele mari ilustrate stăine, ca » Voche* »L'lllustrazione italiana* »ZJIllustration* etc., cari pentru o plată minimală se pun la dispoziţie cele mai bune clişeuri, ale lor, — aşa că jdin materialul săptămânei trecute (apărut în acele reviste), se poate alcătui un material ales şi frumos în săptămâna următoare în foaia noastră. Ilustraţiile de actualitate din România s’ar putea, cred eu, căpăta d. ex. dela »Gazeta Ilustrată« (Socec Bucureşti), aşa, ca să apară de-odatâ şi în România în »Gazeta Ilustrată«, şi la noi în foaia noastră. In schimb i s’ar putea pune la dispoziţia »Gazetei Ilustr.« din Bucureşti efişeurile originale dela noi, procurate de foaia noastră. Pentru aceste din urmă fotografii dela noi, editorii vor trebui să angajeze câţiva fotografi-amatori în centrele româneşti din patrie, — eu cred că ar afla în fiecare oraş pe cineva, — remunerându-i după un anumit lani pentru instantaneele trimise şi admise în foaie. Cu timpul se va putea angaja un amator-fotograf special al redacţiei, care să poată fi trimis de redacţie oricând şi oriunde ar cere trebuinţa, furnizând material nou, original şi interesant pentru ilustrarea folii... Că toate aceste nu se vor putea face decât într’un centru bine reputat în arta grafică, unde să se confecţioneze — Loco — şi toate clişeurile pentru ilustraţii, — se înţelege dela sine. — Mie mi se pare, că Sibiiul ar fi azi singurul loc indicat spre acest scop. Căci — repet — ori se face lucrul dela început ireproşabil de frumos, de cu gust şi bine, — ori mai bine să nu se facă! Ar fi păcat de banii aruncaţi, — căci cu cârpoceli nu atingem scopul ce-l urmărim. Din contră: înstrăinăm, în loc să cucerim! Cinstiţi scriitori şi editori, români! Vă rog să nu treceţi cu dispreţ sau nepăsare peste aceste dorinţe şi planuri ale unui tată de familie! . . . Luaţi in socotinţă cele ce am arătat, îndreptaţi şi împliniţi ce voiu fi uitat sau greşit şi daţi ne cel mai frumos dar de anul nou la 1 ianuar 1913: Foaia ilustrată pentru familiile noastre! Ton familist. Ziarul face apoi un scurt istoric al perioadei ce a precedat suirea pe tron a actualului rege, perioadă de lupte date pentru asigurarea existenţei naţiune! şi spune că regele actual a ridicat ţara la rangul de azi, a nivelat terenul în vederea civilizaţiei, neascultând niciodată de utopii periculoase şi nealergând după ţinte aventurioase. Bulgaria, condusă de regele ei, urmăreşte cu prudenţă şi încredere calea ce o va duce la consolidarea internă şi la prestigiul extern. In Austro-Ungaria cele mai vii simpatii urmăresc frumoasele progrese realizate şi continua propăşire a Bulgariei. Politica ei de pace şi de realităţi a dat cele mai bune roade şi i-a adus stima şi Încrederea Europei. Austro-Ungaria se bucură de a putea felicita azi în chipul cel mai cordial pe regele care cu atâta prevedere, energie şi prudenţă şi-a atins ţinta ochită acum 25 de ani. Ziarul oficial rusesc „Rossija“ scrie între altele: «Iubirea de pace şi tactul eminent politic al regelui Bugarbi ne oferă garanţa, că manifestaţiunile politice, cari au avut loc din prilejul evenimentelor din Kociana, nu vor avea urmări, cari ar putea să pericliteze pacea şi liniştea în Balcani.» Diplomatice. Consulul general al Turciei la Budapesta a fost numit ambasador la Cetinje, iar Achmed Hikmet consul general la Budapesta. Evenimentele din Turcia, oradea proclamă împlinirea postulatelor albaneze. Ministrul lucrărilor publice Damad Serif paşa a fost numit ministru de interne, iar ministru al lucrărilor publice consilierul de stat Ferfic bey. Restabilindu-se liniștea în Albania guvernul va rechiema zilele aceste o parte a trupelor trimise în Albania. Discursul lui Lukács la Aiud. Avem înaintea noastră discursul prim-ministrului Lukács, ţinut alaltaeri la Aiud Este un discurs comun, cu puţină inspiraţie şi fără să cuprindă vreo concepţie nouă. Unde ar fi putut să fie ceva nou, deosebit, îa chestia actuală: reforma electorală, Lukács a spus generalităţi şi lucruri neprecise. In general, tot ce a spus Lukács, au mai spus-o şi alţii, s’a scris şi s’a discutat prin ziare, aşa că discursul lui nu produce nici o impresie deosebită, pentru care a fost pagubă să se facă tămbălău la Aiud. Lukács la început şi-a exprimat mulţumită pentru primirea ce îi s’a făcut, a scuzat procedura partidului cu votarea din 4 iunie şi a arătat, că tot ce s’a făcut după aceasta zi, n’a fost altceva, decât aplicarea consecventă a regulamentului camerei şi a dispoziţiilor art. de lege IV din 1848. Ceea ce s’a făcut — zice Lukács — a fost şi datorinţa şi dreptul majorităţii. Numeşte pe corifeii opoziţionali — actori şi-î ameninţă cu un şi mai nou regulament al camerei, pe care partidul muncii îl poate face în tot momentul şi care culminează in dispoziţia, că deputaţilor, cari sunt nesupuşi şi rebeli faţă de cameră, să li se nimicească mandatul. Accentează că restitutio in integrum, adecă rentoarcerea la stările dinainte de 4 iunie nu are nici un înţeles. Arată, că partidul muncii este pentru pace, dar oricum se vor desvolta lucrurile, partidul va stărui să asigure capacitatea de muncă a camerei. După aceste chestiuni cunoscute şi spuse şi de alţii, Lukács trece la agendele apropiate, cum sunt: budgetul pe 1913, legea de pensiune a amploiaţilor etc. Dintre toate însă cea mai principală este reforma electorală, asupra căreia Lukács insistă mai pe larg, fără însă a spune ceva precis. Lukács declară, că guvernul consideră de urgenţă reforma electorală. Scopul este, ca proxima alegere să se facă pe baza nouei legi electorale. In privinţa cuprinsului dreptului electoral, trebue să-l extindem până la graniţa cea mai depărtată rezonabilă, preste care dacă am trece, am periclita cele mai vitale interese ale patriei. După aceste şi alte asemenea generalităţi, Lukács declară, că nu e în stare să facă cunoscute amănuntele proiectului electoral. Acest proiect n’a trecut încă prin toate retortele, prin care trebue să treacă orice proiect de lege. Din cauza aceasta Lukács declară, că va schiţa numai în conture unele dispoziţii ale profetului şi cam sunt următoarele: Legea electorală va fi bazată pe censul intelectual, anume aşa, că aceia cari stau la un grad mai înalt de cultură, acelora li se dă dreptul de vot fără nici o altă referinţă. Acolo însă unde inteligenţa se află pe un grad inferior, acolo trebue să ne îngrijim de unele recerinţe de asigurare. Aceasta nu vine în contrarietate cu generalitatea sistemului, deoarece referinţele acestea vor fi de ordin secundar, aşa că fiecare şi se poate câştiga pe cale uşoară. Ideia secretului vom introduce o la votare pretutindinea în praxa, unde este motivată şi îndreptăţită. In procedura electorală suntem pe punctul decentralizării, adecă votarea să se facă după comune, respective după cercuri notariale. Vom pune pond deosebit pe curățenia alegerilor şi vom combate presionarea, alegătorilor prin pedepse severe. E natural, că legea de indicatură în chestii electorale trebue pusă pe alte baze. Asemenea să va face o nouă împărţire a cercurilor electorale şi trebue să ne îngrijim să se reguleze din nou şi dreptul electoral comunel, respective comitatens, căci în starea de acum nu poate rămânea. Cu aceste Lukács a terminat, fără să ne cuminţească mult, nici în chestia reformei electorale, nici în altele. Serbările Ligei Culturale. In zilele de 26, 27, 28 şi 29 August vor avea loc in parcul Carol din Bucureşti marile serbări organizate de Liga Culturală, pentru a căror organizare şi reuşită s-a început deja din bună vreme a se lua măsurile de lipsă. Ca programul serbărilor să fie cât se poate mai variat şi atrăgător, au fost conchemate să-şi dea concursul toate secţiile Ligei din întreagă ţeara, cari se vor îngriji totodată ca publicul, ce va participa la aceste serbări, să aibă toate mulţumirile şi înlesnirile posibile. Pe căile ferate române s-a acordat cu acest prilej o reducere de 75 la sută. In decursul serbărilor parcul ex- Dacă aveţi lipsă de MOBILE nu vi-le procuraţi până în luna lui octomvrie. Atunci se deschide a d-lor Filiala fabricei de mobile din Marosvásárhely Szélsely şi în Braşov, Strada Porţi Nr. 60, poziţiei va fi feeric iluminat. Lumina electrică instalată în grabă la serbările din anul trecut a fost totuşi mulţumitoare. Anul acesta însă sau început chiar din cursul acestei săptămâni a se instala de către şcoala de electricieni a Primăriei Capitalei, sub conducerea d-lui inginer Leonida, conductele pentru a da cea mai splendidă lumină electrică în întreg parcul expoziţiei, aleea principală, aleele laterale, arene, pavilioane, palatul artelor, etc. Marele iar din piaţa Elisabeta, din faţă, va fi de asemenea luminat, lucru care nu s-a mai făcut din 1906. Acest element principal va avea feeria din timpul expoziţiei jubilare. La arenele romane se va da în fiecare din cele 4 zile ale serbărilor (26—29 August) spectacole organizate special şi după un program precis, începând de la ora 2 şi jum. 16 vor avea loc concursuri de frumuseţe pentru copii, şi pentru doamne şi domnişoare, lupte atletice pentru Championat, coruri, reprezentarea «Povestei Neamului» etc. Seara începând de la 8 şi jum. în sus vor fi reprezentaţiile speciale ale marelui cinema «Clasic». Toate acestea se fac în schimbul a 1 leu, pentru care se dă şi un bilet al loteriei Ligei de o egală valoare, care participă la tragerea II, ce va avea loc la 21 Noemvrie, când vor eşi 467 câştiguri în valoare totală de 37.750 lei, din care unul de 10.000 lei, unul de 5 000, 5 de câte 1000 etc. * La manevrele regale române ce vor avea loc în toamna anului curent va lua parte activă și marina militară. Se vor executa interesante apărări de coastă, apărări și atacuri de porturi. Pe poduri mobile făcute pe pontoane se vor executa treceri mari de trupe. Un punct principal al marinei române — la manevrele din toamna anului curent — va fi apărarea podului «Regele Carol I» de peste Dunăre. Vor lua parte — ca vase — la aceste manevre cele patru mari monitoare ale armatei, susţinute fiind de un număr de opt vedete cât şi celelalte vase mici de apărare fluvială. Subscripţia pentru aeroplanul Vlaicu. Sub acest titlu d-l Iorga publică în «N. R » următoarele : La cel din urmă concurs de aviaţie lângă Viena, în câmpia din Aspern, alături cu cei mai însemnaţi descoperitori şi meşteri ai sborului s’a înfăţişat şi tânărul, atât de frumos cunoscutul inginer ardelean Aurel Vlaicu. Şi, cu aparatul său de o construcţie specială, având elemente nouă pe care le-a recunoscut cu laude d. Sp. C. Haret la raportul pentru resplătire către Academia Română, el, Românul, a câştigat câteva din cele mai frumoase premii. Cuprinşi de un mare entusiasm, atâta de firesc, fraţii noştrii din Ungaria au avut ideia de a se porni o subscripţie pentru a i se dărui dlui Vlaicu un nou aeroplan, cu perfecţionările la care s-a gândit în timpul din urmă. De-atunci, spre marea bucurie a românilor, cari afirmau astfel superioritatea geniului lor inventiv asupra conlocuitorilor deprinşi din vechi timpuri să-i despreţuiască ori să nu-i ţie în seamă, isteţul tehnician a mai făcut sboruri strălucite în Bănat şi la Haţeg. Subscripţia, — nu ştiu cum merge acolo. De aici vine însă acum darul de o mie de coroane al marelui Industriaşi bucureştean Bragadiru, care mulţumeşte în acest chip pentru felicitările presei ardelene cu prilegiul recentului său jubileu. D-sa se roagă a i se primi contribuţia, deşi nu era prevăzut ca şi România să-şi poată aduce cuvenitul prisos... De câteva luni s’a format la noi o societate pentru înzestrarea oştirii noastre cu aeroplane. Condusă de oameni cunoscuţi şi harnici, ea a putut strânge în scurtă vreme sume însemnate, şi de sigur că va mai strânge. Iar statul român are şcoală de aviaţie, parc de aeroplane, ofiţeri de aviatori Când unul din ei, locotenentul Caranda, şi-a perdut vieaţa într’un accident, ale cărui cauze se dau în chip deosebit, s’au încins înfocate discuţii cu privire la sistemul francez al aeroplanului şi la modificările bulgăreşti ale mecanicului, un domn Pachev. De vreme ce este societatea şi este aviaţia militară română, ori cine e in drept să se întrebe: de ce locul dintâiu, conducerea nedisciplinată n’o are biruitorul de la Viena, Românul din Ardeal Vlaicu? D. Haret ne asigură, cu o înaltă competenţă, că aeroplanul românesc e original şi practic. Nr. 172—1912. Specialiştii din Viena, nu numai că au spus-o dar şi-au întărit judecata prin banii premiilor. Greşesc şi d. Haret şi juriul concursului din Viena? Să ni se spuie, şi să ni se dovedească. Iar, dacă nu greşesc, ce împiedecă pe d. Vlaicu de a-şi lua locul ce i se cuvine pentru folosul patriei şi pentru onoarea neamului? „ Ruina Săcelelor Braşovului“. — Bine. — Aceasta o mai dovedeşte însuşi d-l Mirean, când citează conclusul: »Cassarul conferenţei se îndatorează, ca până la proxima şedinţă să facă socoteală exactă, arătând cât i se cuvine fiecărui membru.« Tot pentru sporirea »fondului propriu“ am dăruit şi taxele ce le primeam, când »vaidecorul« conferinţei era invitat la vre-o înmormântare sau altă festivitate. Tot pentru sporirea acestui fond conferinţa a mai destinat în anii 1898, 1899, 1900, 1901, 1902, citaţi şi de d-l Mirean, câte-o anumită sumă din venitul producţiunilor aranjate de conferinţă, nu în ascuns, ci pe faţă. Doar însuşi d-l Mirean spune că: »deunăzi, aci departe mi-a căzut în mână o invitare a unei petreceri de Crăciun, in care cele dintâi cuvinte imprimate cu litere mari erau : aceiaşi conferinţă, în aceleaşi Săcele, acelaş bal de Crăciun, pentru acelaş fond propriu.« Tot »epigonii« din 1906 au mai făcut din numitul fond următoarea risipă : 1 O cunună pe sicriul părintelui Radu Popea 14 cor. 2. Tabloul comemorativ prezentat vrednicului nostru coleg Dometie Dogar la iubileul său de 30 ani de dăscălie 34.90 cor. 3. Tablourile comemorative ale colegilor noştri pensionaţi Vasile Oancea şi Ştefani Dragonari 38.60 cor. 4. O cunună pe sicriul iubitului nostru coleg Dogar 17 cor. 5. O cunună pe sicriul iubitului nostru coleg Anastasie Bârsan 30 cor. 6. O cunună pe sicriul iubitului nostru coleg Dragomair 30 cor. 7. Colegului nostru Ștefan Dragomir în timpul boalei 40 cor. 8. Un ajutor văduvei Dogar 100 cor. 9. Un ajutor copiilor săraci dela școalele din Săcele 100 cor. 10. »Fondului cultural« arhidiecesan in 1908 183.79 cor. 11. »Fondului cultura!« archidiecesan în 1909 25 cor. 12. Tabloul comemorativ prezentat colegului nostru Vasile Bărbat din incidentul trecerii la pensie 20 cor. Această * risipă*, cu tot protestul »de „ coaie« al d-lui Mirean, a fost primită cu cuvinte de laudă la adresa conferinţei noastre de Excelenţia Sa Metropolitul nostru şi de Prea ven. Consistoriu, căci: »Cânii latră şi călătorii îşi văd de drum*. Tot la această »risipă« trebuiau adăugate spesele tabloului comemorativ şi ale cinei comune da la »Bartha« în onoarea iubitului nostru coleg Ioan Pascu, actualul preot în Turcheş, din incidentul trecerii la pensie, apese pe cari, recunoaşte d-1 Mirean: »le ia asupra sa conferinţa, nici măcar »fondul propriu.« Nu-i împăcat apoi d-1 Mirean cu faptul, că la aceste şcoale sunt aplicate »chiar învăţătoare !« — cam slavă Domnului, sunt la postul lor, şi ştiu să respecte memoria înaintaşilor noştri colegi, despre cari d-l Mirean vorbeşte în articolii săi,cu un exces de bunăvoinţă* ('ll). Noi considerăm, ca şi fericiţii în Domnul înaintaşi colegi, cariera noastră învăţătorească in sine de o carieră ideală, tocmai »între împrejurările nedrepte, între cari am trăit şi mai trăim şi nu ne vine să schimbăm cu d-l Mirean, care »scăpat« de aceste »Împrejurări nedrepte« duce o vieaţă fără grije şi responsabilitate, o vieaţă plină de tichnă şi şanse de câştig, a cărui îndeletnicire, de acolo, »departe,« e să facă In jurnalele noastre eserciţii stilistice agresive şi calomnioase. Fie-ne permis, in urma celor premerse a întreba: Cine l-a silit pe dl. Mirean să’-şi părăsească «cărările dragi» şi să nu te lase «Izlaz» nouă, «veneticilor hrăpăreţi», cari am făcut, facem şi vom face multă «risipă» de felul celei arătate, tocmai fiindcă formăm «o conferinţă fără drept de esistenţă? Mare lucru, dacă mâne, poimâne nu vom auzi, că d-l Mirean «entusiasmat» de o nouă carieră îşi va părăsi din nou «cărările dragi» din Buzău, lăsându-le «izlaz» altor «venetici hrăpăreţi» şi mare lucru, de nu se vor pomeni şi cei din Buzău atunci cu vr’un articol întitulat: «Ruina Buzăului României». De încheere amintim pentru dl Mirean din «o cărticică fără valoare» că: «Fiecare om are un drept firesc la onoarea sa, şi oricine încearcă a i-o