Gazeta Transilvaniei, iunie 1913 (Anul 76, nr. 119-141)
1913-06-11 / nr. 126
^ Nr. 126 1918. GAZETA TRANSILVANIEI. regice la frontiera Dobrogei este de o mare însemnătate. — S-a hotărât definitiv, ca batalionul 10 de vânători, ce urmează a se înfiinţa cât de curând — să-şi aibă reşedinţa la Silistra. — In urma consfătuirilor dintre principele G. Bibescu,comitetul Gigei naţionale ieşene« şi piloţii acestei ligi, s-a hotărât ca în zilele de 22 şi 23 iunie să aibă loc un meeting aviatic pe câmpul de la Rămasa. Piloţii concurenţi vor executa sboruri de înălţime, viragii scurte, aterisări la punct fix, aruncări la punct fix, aruncări de bombe şi prinderi de baloane. — D-l comisar regal, maior Pangrati şi-a terminat raportul privitor la afacerea de înaltă trădare de care e învinuit Goliescu. S-a fixat judecarea procesului pentru ziua de 21 Iunie. Apărătorii lui Goliescu vor fi d-nii N. Fieva, V. Duculescu și Popescu Muscel. Consiliul de războiu, care va avea să judece afacerea, nu s a format încă. Şedinţele, se crede că, vor fi secrete. După câte a transpirat din rezultatul cercetărilor şi instrucţiile făcute pare a reeşit că Goliescu şi-a mărturisit în parte fapta Pro memoria- Astăzi, când nori ameninţători întunecă tot mai mult orizontul politic-cultural al neamului românesc, când fulgerile şi trăznetele politicei soviniste se descarcă cu o furie tot mai sălbatică asupra şcoalelor şi bisericilor noastre, ne apare ca un nou îndemn de luptă figura oşteanului, care de patru ani de zile a dispărut din mijlocul nostru, figura sentinelei neadormite căzută şi istovită de greul luptei ce a purtato o viaţă întreagă. E figura decedatului, dar în inimile celor ce vor sa fie vrednici de memoria lui, o vecinie vieţuitorului AUFEl MUFEşianu-Se împlinesc patru ani de zile de când Aurel Mureşianu îşi doarme somnul de veci, dar spiritul lui veghează necontenit asupra celor ce au luat locul oşteanului căzut, îndemnându-i la luptă tot mai înteţită, ca astfel să devină demni urmaşi ai aceluia, a cărui tristă aniversare o serbăm. Viaţa şi faptele lui să ne fie îndemnul la lupta, care purtată cu îndârjirea şi consecvenţa celui dispărut, trebue să ne ducă la biruinţă ! ŞTIRI. — 10 Iunie 1913. Canonici noui. După cum suntem informaţi, d-l Coriolan Ardelean, asesor consistorial, paroh şi protopop în Beiuş şi dl Ilie Stan catechetul gimnaziului rom. gr. cat. din Beiuş au fost numiţi canonici în capitlul din Orade, întrunirea »maturizaţilor« fie acum 78 de ani (1903). Primim dela d-l Dr. Horia Fetra-Petrescu următorul apel: »Peste trei săptămâni se împlinesc zece ani de când am »luat matura« la gimnaziul din Braşov 25 de tineri români, ca mai apoi să ne împrăştiem care încă trău. Conform obiceiului frumos inaugurat de înaintaşii noştri vrem şi noi, vreo câţiva fost camarazi, cari ne-am stabilit în Braşov, să convocă la o întrunire din incidentul acesta, ca să ne strângem mânile şi să câştigăm puteri nouă de muncă, sub ochii foştilor noştri domni profesori. Fiindcă tot eu am publicat la timpul său un apel adresat camarazilor mei, rog pe calea aceasta pe toţi foştii mei camarazi de clasa VIII-a să răspundă apelului acestuia, anunţându-şi venirea pe ziua de Petru şi Pavel 12/29 iulie a. c., când vom lua parte în corpore la serviciul bisericesc de încheierea anului şcolar, apoi în aula gimnaziului, la festivitate şi la o masă comună. Dacă participarea nu va fi cu putinţă este rugat respectivul camarad să-şi anunţe şi această neparticipare ca să ne ştim orienta asupra felului cum avem să ne manifestăm la serbarea încheierii anului şcolar a iubitei noastre instituţiuni culturale : gimnaziul român din Braşov.« — Dr. Horia Petru Petrescu, Braşov, (Târgul grâului 4), 22 Iunie 1913. Ziarele noastre sunt rugate să reproducă aceste rânduri. Jubileul unui regiment românesc. Mâne în 24 Iunie n. se va serba jubileul de 150 ani al regimentului românesc Nr. 50 din Alba-Iulia. Serbările se vor ţinea în spirit românesc. Cu acest prilej se va încorona monumentul ridicat în onoarea eroilor căzuţi la Custoza în anul 1866. Cununie la Consulatul general al României din Budapesta. Din Budapesta ni se scrie: Joi în 19 Iunie st. n. orele 11 Va a- a avut loc la Consulatul general al României în Budapesta cununia civilă a d lui Dr. George Moroianu, ataşatul comercial al României pentru Austro-Ungaria, cu d-na Zina de Gore, fiica defunctului George Spiridonov de Gore, fost deputat al nobilimei din Basarabia. Funcţiunea ofiţerului stării civile a îndeplinit-o d-l george Derussi, ministru plenipotenţiar. Martorii căsătoriei au fost d-nii: I. P. Carp, primsecretar de Legaţie în Viena, fiul bărbatului de stat român, P. P. Carp, maiorul George Eremia, ataşatul militar al României în Viena, Al. Telemaque, secretar de legaţie şi Augustin Paul, secretarul Consulatului General. D-nul Derussi a oferit după aceasta la consulatul general un dejun în onoarea tinerei părechi. Seara la orele 8 a avut loc cununia religioasă, celebrată la capela română din Holl utca, de către părintele protosincel Ghenadie Bogoevici, fiind num d-l G. Scutaru, inspector principal al căilor ferate române din Buzău, un văr al mirelui, cu d na de Tretter, sora miresei. După cununie tinera păreche a dat un soupeu la hotel Bristol, luând parte afară de cei menţionaţi mai sus şi d-l G. Badescu, cunoscutul sportsmen român de la cursele din Viena şi Budapesta. Dl Scutaru a fost nun, fiind locul d-lui Bragadiru, mare industriaş din Bucureşti, care n-a putut participa la cununie, împiedecat fiind de o boală. Sportive Din Deva ni se scrie : In 8 iunie n. avu loc o întrecere de gimnastică în Deva, între elevii claselor superioare de la gimnaziul din Orăştie şi Petroşeni, de la şcoala reală şi Pedagogiul din Deva. Printre învingători avem şi câţiva Români. Astfel în alergarea de 80 şi 100 yarzi (1 yard = 91.44 cm.) s-a distins Traian Creţa de la Pedagogiul din Deva, singurul care în secţia alergărilor a salvat onoarea acestui institut. A urmat aruncarea de lance, la care au concurat 12 inşi. Premiul întâi l-a luat N. Todor, gimnasist din Petroşeni, cu frumoasa aruncare de 48.38 metri. Al doilea Vasile Lazaricam de la Pedagogia. Al patrulea loan Medrea de la şcoala reală. In aruncarea de disc premiul III l-a luat loan Medrea. Iată dar, ca şi la şcoale streine avem tineri iubitori de sporturi sănătoase. Când va sosi oare vremea să vedem înfiinţată Societatea română pentru sport ? — Trecător. Promoţilins. Dl. Alex Borzea prof. la gimnaziul din Blaj, a fost promovat de doctor în ştiinţele naturale la universitatea din Budapesta în 7 iunie 1913. Jubileul unei reuniuni. Reuniunea română de cântări din Năsăud aranjază, din incidentul serbării jubilare de împlinire a 25 ani de la înfiinţarea sa, o producţiunea muzicală-teatrală urmată de joc, în ziua de 28 iuniu n. 1913 sala de gimnastică dela gimnaziul superior fiind. din Năsăud. Venitul producţiunei se va adauge la fondul reuniunii. Fioroasa crimă a umil profesor. Din Bremen se anunţă: Candidatul de profesor Schmidt a comis o fioroasă crima la şcoala catolică de fete. Schmidt a venit pe la amiazi la şcoală şi voia să între într-o sală de cursuri. Pe coridor a fost întâlnit de învăţătoarea Maria Fohi, care a rămas surprinsă de agitaţia profesorului, şi l-a întrebat ce voeşte. Fără a răspunde ceva, Schmidt a tras asupra ei un foc de revolverai care a rănit o mortal. Pe urmă a intrat în prima sală unde se aflau 75 de fete. Aci a tras asupra lor cu revolverul şi şi lovind pe două, l-ea omorât. Intre eleve s’a iscat o mare panică, pe urmă au început să ţipe şi să fugă. O fată căzând de pe scări şi-a rupt gâtul. Un învăţător a alergat în ajutorul ei impreună cu servitorul. Pe gură s’au repezit la atentator, care trăgea focuri pe geam. Gloanţele au rănit mortal patru copii ce treceau pe stradă. Observând că vor să-l atace, Schmidt s’a întors contra lor. Servitorul a primit un glonte în faţă, învăţătorul încercând să dezarmeze pe la spate, a fost nimerit de un glonte în cap. Atentatorul a eşit apoi din curtea şcoalei, dar după o luptă crâncenă a fost prins de trecători. Poliţia l-a scăpat, cu multă greutate din mâna poporului înfuriat. La el s’au găsit câteva revolvere şi numeroase cartuşe. Jubileul împăratului Winislm. »Norddeutsche A. Z.« scrie, că cu prilejul jubileului împăratului Wilhelm, felicitările suveranilor şi şefilor de state streine au sosit în aşa de mare număr încât s a renunţat de a se publica aceste telegrame şi răspunsurile ce s-au dat. Printre ele se află şi felicitarea simpatică a preşedintelui republicei franceze, sosită la 15 iunie st. n. la care împăratul a răspuns chiar în acea zi. In rescriptul publicat de »Reichsanzeiger«, împăratul Wilhelm mulţumeşte lui D-zeu că poate privi cu mulţumire marile izbânzi ce 25 de ani trecuţi a adus patriei sale, că aceasta s a făcut sub razele unui soare de pace, a cărui putere a risipit în mod victorios orice nor ce apărea la orizont. II face în deosebi fericit o dorinţă care a fost împlinită: împăratul exprimă recunoştinţa sa cea mai călduroasă pentru iubirea credincioasă şi ataşamentul ce i s-au arătat cu o bogată abundenţă de toate părţile. Sfârşeşte arătând că va întrebuinţa şi în viitor deplina sa forţă pentru bunăstarea poporului german : „Dumnezeu să însoţească activitatea mea cu binecuvântarea sa şi să apere întotdeauna prin graţia sa scumpa mea patrie.« Criminala răzbunare a unor ţărani. Se anunţă din Kiev că proprietarul rus Piriati, a adus 80 de femei dintr’un guvernament vecin, pentru a’i lucra semănăturile de napi. Din răzbunare locuitorii au aprins şura în care dormeau femeile şi toate au căzut pradă flăcărilor. Jandarmeria a venit la faţa locului şi a arestat treizeci de oameni bărbaţi şi femei. Aviz- Absolvent de gimnaziu cu matura caută ca elev începător, farmacia A. Coleşiu din Focşani, România 1910 Din Braşov şi ţara Bârsei. Soţii Bârsan în Braşov-Atragem din nou atenţia publicului nostru iubitor de manifestaţii artistice asupra celor două reprezentaţii, cari Ie vor da soţii Bârsan în Braşov, Luni 17/30 Iunie şi Marţi 18 Iunie v. (1 Iulie n.). •Soţii Bârsan se află de prezent în Orăştie, unde au jucat cu deosebit succes. Şi în Sibiiu au secerat aplauze meritate. — Programul celor două săli este următorul: Luni — „Necredincioasa“, comedie în 3 a. de scriitorul italian Roberto Bracco; Marţi — a) „Ariciul şi soborul“, comedie de Victor Eftimiu, b) Declamaţii, c) „Cererea în căsătorie“, comedie de scriitorul rus Cehov. Preţurile obicinuite la reprezentaţiile teatrale de la Redută. D-na Veturia Triteanu, distinsa noastră cântăreaţă, a fost obiectul celei mai sincere admiraţiuni şi din partea concetăţenilor noştri saşi. Precum aflăm ulterior, d-na Triteanu a asistat Sâmbătă la un concert dat în onoarea dânsei de corul bisericesc al elevilor şcoalelor săseşti din loc în biserica neagră sub conducerea d-lui profesor R. Lassel. Ca mulţumită pentru această deosebită atenţiune din partea d-lui Lassel şi a corului său d-na Triteanu a cântat în biserica neagră rugăciunea Elisabetei din opera »Tannhäuser« producând o profundă emoţiune în sufletele celor prezenţi. »Reprezentanţa oraşului Braşov va ţinea Marţi în 24 i. en. eventual şi Miercuri o adunare, la a cărei ordine de zi este între altele la puctul 4 şi următorul obiect, care trebue să intereseze mai de aproape pe membrii români ai reprezentanţei: ^Propunere asupra rugăm Etoriei şcoalelor centrale române gr. or. de a i se trece ca proprietate pe numele său jocul liber de dinaintea gimnaziului românesc şi de a i se acorda un ajutor corespunzător în bani gata, pentru edificarea unei şcoale comerciale gr. orientale... Avis membrilor români ai reprezentanţei ! Examenul de gimnastică al şcoalelor medii din loc s a ţinut, după cum am amintit, ori după prânz. A asistat public numeros. Esamenul s-a început cu exerciţiile libere, esecutate de toţi elevii şcoalelor medii. In accentele muzicei militare, elevii îşi fac apariţia în şir, după mărime şi într’un admirabil marş îşi ocupă fiecare locul pentru începerea eserciţiilor. Atât eserciţiile cât mai ales marşul au plăcut foarte mult — şi ar fi făcut o impresie cu mult mai bună, dacă unii dintre elevii claselor superioare ar fi ştiut să-şi facă cu mai mult zel datoria şi să imiteze pe cei mai mici din clasele inferioare, cari arătau mai mult interes şi mai multă silinţă în esecutare. Erau însă unii dintre cei amintiţi mai sus, cari — pe semne — se jenau să fie corecţi, fiind poate de credinţă, că dânşii, ca mai bătrâni, au dreptul să fie mai comozi şi să se mişte mai bătrâneşte. Cu mult interes au fost urmărite din partea publicului şi exerciţiile, în secţii, la aparate. Partea cea mai atractivă a examenului au fost însă prestaţiunile celor mai buni gimnastici (la fus şi paralele), între cari câteva prestaţiuni grele, de o rară dibăcie şi eleganţă — şi piramidele, cari au stârnit o viie admiraţie. Examenul s-a încheiat cu distribuirea premiilor între cei mai buni gimnastici, prin dl director gimnazial Virgil Oniţiu, care într’o scurtă vorbire a relevat însemnătatea sănătăţii şi tăriei trupeşti, pentru tăria şi vioiciunea sufletului omenesc, îndemnând pe elevi la cultivarea gimnasticei. Premiile au fost astfel distribuite : Premiul I din fondul »Andrei Bârseanu« menit în acest scop (un ceas de buzunar, de argint) l-a primit Vasile Dogar cl. VII gimn. Premiul II, dăruit de d-na Elena A. Popovici (o frumoasă călimară de argint) Andreiu Mănăilă, cl. VII g. Premiul III, dăruit de dl locot.p. r. Constantin Popovici şi soţia daa Constanţa Popovici (un binoclu), George Jurebiţă cl. VII gimn. Premiul IV, dăruit de dl adv. Nicolae Gardu son. (un orologiu deşteptător) Dumitru Furnică cl. 11 comercială şi Premiul V dăruit de d-na Elena Sabadeanu (un aparat Sandow) Nic. Opris cl. II comercială. Publicul asistent s-a îndepărtat cu cea mai bună impresie de la acest examen, a cărui reuşită — din an un an tot mai lăudabilă şi îmbucurătoare — este cea mai bună dovadă a interesului şi dibăciei dlui profesor de gimnastică Petru Roşea, pe care-l felicităm din toată inima la succesele obţinute. Verificarea măsurilor. Oficiul pentru verificarea măsurilor aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că în 30 i. c. îşi va începe lucrările pentru legalizarea periodică obicinuită a măsurilor. Pentru ca diferitele partide să nu piardă prea multă vreme cu această verificare, toţi cei interesaţi vor fi încunoştiinţaţi, prin o corespondenţă, din oficiu despre timpul când au să se prezinte cu măsurile lor pentru legalizare. Dacă cineva, din greşală, nu va primi acest aviz, poate cere informaţiuni în persoană sau prin telefon (Nr. 540) de la acest oficiu, de la care se pot primi atari informaţii în orele de înainte de prânz. Din repaHile „Main". — Convocări. — Desp. Braşov. Comitetul Despărţământului I (Braşov) al »Asociaţiunei pentru literatura română şi cultura poporului român« convoacă adunarea generală cercuală pe ziua de 16-29 Iunie a. c. la orele 1 d. a. în comuna Arpătac. Ordinea de zi: Deschiderea adunării. Rapoartele comitetului : a) raportul general, b) raportul cassei, c) raportul bibliotecarului. Alegerea unei comisiuni pentru cenzurarea acestor rapoarte. Dizertaţiuni. Raportul preşedintelui agenturei păr. A. Nistor despre pregătirea unei gropi de gunoiumodel și propunere cu privire la distribuirea premiului de 50 de coroane. Raportul comisiunei cenzurătoare. Alegerea comitetului pe noul period de 3 ani. Votarea bugetului pe anul viitor. Propuneri de sine stătătoare. închiderea adunării. Cu ocaziunea acestei adunări se va aranja din partea Arpătăcenilor şi o expoziţiune de copii. La această adunare sunt invitaţi toţi membrii şi binevoitorii Asociaţiunei noastre. In legătură cu aceastăadunare se mai comunică următoarele : a) Toţi acei domni şi doamne, cari doresc a lua parte la masa Pagina 3, comună, sunt rugaţi a se anunţa casierului Despărţământului d-nul G Bobancu, funcţionar la „Albina", cel mult până Vineri 14/27 iunie, la amiazi. b) Plecarea se va face cu trăsuri dinaintea gimnaziului român, ia zi fără un sfert Pentru comitetul Despărţământului Braşov, în 8/21 Iunie 1913.* Nicolae Bogdan Dr. Al. Bogdan, direct. Desp. secret. Desp. * Desp. Făgăraş. P. T. On. membrii ai Despărţământului Făgăraş al Asociaţiunei pentru literatura şi cultura poporului român« se convoacă la adunarea generală a despărţământului ce se va ţinea în comuna Arpaşul sup., Duminecă în 13 Iulie n. 1913. Program : Serviciu divin. Cuvânt, de deschidere. Raportul comitetului. Raportul cassarului. Alegerea directorului despărţământului. Alegerea comisiunilor pentru cenzurarea rapoartelor şi înscrierea de membrii noui. Cetirea disertaţiunilor, împărţirea alor trei premii pt. cele mai frumoase grădini de legumi. Eventuale propuneri: închiderea adunărei. Din şedinţa comitetului despărţământului »Făgăraş« al Asociaţiunei, ţinută în 11 Aprilie 1913. Dr. Teodor Popescu m. p. vice-preşedinte. Mateiu G. Jiga m. p. secretar. * Desp. *Sălciua*. Adunarea cercuală a »Asociaţiunei pentru literatura română şi cultura poporului român« din despărţământul »Salciua« se convoacă pe Duminecă în 13 Iulie (30 Iunie v.) a. c. în comuna Ocolişul mare. Se va ţinea imediat după serviciul divin din biserică. Program: 1) Deschiderea şedinţei prin directorul despărţământului şi constatarea prezenţilor. 2) Raportul comitetului şi cassarului pe a. 1912. 3) Înscrierea de membrii noi şi încasarea taxelor de la membrii vechi şi noi. 4) Votareabudgetului despărţământului pe 1913. 5) Prelegerile publice şi disertaţiile, cari trebue anunţate şi trimise directorului subscris cu 3 zile înainte de adunare. 6) Alegerea delegaţilor la adunarea generală proximă; propuneri de sine stătătoare; curenţii şi eventuale mandate dela comitetul central. 7) Autenticarea procesului verbal şi închiderea adunărei. Se invită la această adunare toţi membrii »Asociaţiunei« de pe teritorul despărţământului, cum şi toţi binevoitorii şi sprijinitorii literaturei şi culturei române. Doritorii de a lua parte la banchetul ce va urma şedinţei, să se anunţe de timpuriu, dacă e posibil cu 10 zile înainte, aranjatorului banchetului, d-lui Andreiu Muntean, altfel pot fi expuşi neplăcerei de a nu căpăta prânz în localitate. Din şedinţa comitetului cercual a despărţământului »Sălciua“, ţinută în Ofenbaia la 8/21 Iunie, 1913. Vasile Gan, Lazar Chirila, prof. director, notar. Cărţi şi reviste. »JVoi«. Cu titlul acesta s-a înfiinţat în Cluj un nou organ, organul studenţimii romane, revistă social-culturală ilustrată. Revista apare odată pe lună, mai târziu de 2 ori, sub îngrijirea unui comitet de redacţie. Director este d-l Dr. Eugen Bianu. Abonamentul este 6 cor. anual şi 3 cor. pe o jum. an. Redacţia şi administraţia Cluj, str. Deák Ferencz 44. Numărul prim se prezentă în condiţii foarte bune. In fruntea no rului aflăm un articol cu titlul «Acţiune», care e deviza noului organ şi în general a tinerimii. Urmează apoi un alt articol despre principele Carol, rolul tinerimii române în vieaţa culturală a neamului, cum şi alte publicaţiuni privitoare la tinerimea studioasă, poezii poporale, schiţe, cronică etc. Numărul este împodobit cu frumoase ilustraţii, precum : prinţul Carol (trei portrete), principesa Elisabeta, porturi naţionale (din Topliţa şi Orăştie) etc. Felicităm tinerimea pentru acest bun început şi dorim succese şi vieaţă lungă noului organ. Reproducem în n rul de azi, la forţă, articolul despre Rolul tinerimii. Proprietar: Tip. A. Mieşianu, Branisce & Gomp. Redactor responzabil: Ioan Bretea. FUMŢII SUAYp Braşov Târgul grâului 3. . ■ Otil Recomanda toate articolele cele mai moderne pentru dame şi domni Confecţionăm costume în timpul cel mai scurt garantăm pentru fason. Stepl, matăsării, confecţiuni, bruse şi rufărie solidă. — TFUSOttri Complete-Serviciu prompt şi preţuri moderate.