Gazeta Transilvaniei, iunie 1913 (Anul 76, nr. 119-141)

1913-06-11 / nr. 126

^ Nr. 126 1918. GAZETA­ TRANSILVANIEI. regice la frontiera Dobrogei este de o mare însemnătate. — S-a hotărât definitiv, ca bata­lionul 10 de vânători, ce urmează a se înfiinţa cât de curând — să-şi aibă re­şedinţa la Silistra. — In urma consfătuirilor dintre principele G. Bibescu,­­comitetul Gigei naţionale ieşene« şi piloţii acestei ligi, s-a hotărât ca în zilele de 22 şi 23 iunie să aibă loc un meeting aviatic pe câmpul de la Rămasa. Piloţii concurenţi vor executa sboruri de înălţime, viragii scurte, aterisări la punct fix, aruncări la punct fix, aruncări de bombe şi prin­deri de baloane. — D-l comisar regal, maior Pan­­grati şi-a terminat raportul privitor la afacerea de înaltă trădare de care e­­ învinuit Goliescu. S-a fixat judecarea­­ procesului pentru ziua de 21 Iunie­­. Apărătorii lui Goliescu vor fi d-nii N. Fie­va, V. Duculescu și Popescu Muscel. Consiliul de războiu, care va avea să judece afacerea, nu s a format încă. Şe­dinţele, se crede că, vor fi secrete. După câte a transpirat din rezultatul cerce­tărilor şi instrucţiile făcute pare a reeşi­t că Goliescu şi-a mărturisit în parte fapta Pro memoria- Astăzi, când nori ameninţători întunecă tot mai mult orizontul politic-cultural al neamului românesc, când fulgerile şi trăznetele politicei soviniste se descarcă cu o furie tot mai sălba­tică asupra şcoalelor şi bisericilor­­ noastre,­­ ne apare ca un nou îndemn de luptă figura oşteanului, care de patru ani de zile a dis­părut din mijlocul nostru, figura sentinelei neadormite căzută şi is­tovită de greul luptei ce a purta­to o viaţă întreagă. E figura de­cedatului, dar în inimile celor ce vor sa fie vrednici de memoria lui, o vecinie vieţuitorului AUFEl MUFE­­şianu-Se împlinesc patru ani de zile de când Aurel Mureşianu îşi doar­me somnul de veci, dar spiritul lui veghează necontenit asupra celor ce au luat locul oşteanului căzut, îndemnându-i la luptă tot mai în­teţită, ca astfel să devină demni urmaşi ai aceluia, a cărui tristă a­­niversare o serbăm. Viaţa şi faptele lui să ne fie îndemnul la lupta, care purtată cu îndârjirea şi consecvenţa celui dis­părut, trebue să ne ducă la biru­inţă ! ŞTIRI. — 10 Iunie 1913. Canonici noui. După cum suntem informaţi, d-l Coriolan Ardelean, asesor consistorial, paroh şi protopop în Beiuş şi d­l Ilie Stan catechetul gimnaziului rom. gr. cat. din Beiuş au fost numiţi canonici în capitlul din Orade, întrunirea »maturizaţilor« fie acum 78 de ani (1903). Primim dela d-l Dr. Horia Fetra-Petrescu următorul apel: »Peste trei săptămâni se împlinesc zece ani de când am »luat matura« la gimnaziul din Braşov 25 de tineri ro­mâni, ca mai apoi să ne împrăştiem care încă trău. Conform obiceiului fru­mos inaugurat de înaintaşii noştri vrem şi noi, vre­o câţiva fost camarazi, cari ne-am stabilit în Braşov, să con­­vocă la o întrunire din incidentul acesta, ca să ne strângem mânile şi să câşti­găm puteri nouă de muncă, sub ochii foştilor noştri domni profesori. Fiindcă tot eu am publicat la timpul său un apel adresat camarazilor mei, rog pe calea aceasta pe toţi foştii mei cama­razi de clasa VIII-a să răspundă apelu­lui acestuia, anunţându-şi venirea pe ziua de Petru şi Pavel 12/29 iulie a. c., când vom lua parte în corpore la serviciul bisericesc de încheierea anu­lui şcolar, apoi în aula gimnaziului, la festivitate şi la o masă comună. Dacă participarea nu va fi cu putinţă este rugat respectivul camarad să-şi anunţe şi această neparticipare ca să ne ştim orienta asupra felului cum avem să ne manifestăm la serbarea încheierii anu­lui şcolar a iubitei noastre instituţiuni culturale : gimnaziul român din Braşov.« — Dr. Horia Petru­ Petrescu, Braşov, (Târgul grâului 4), 22 Iunie 1913. Ziarele noastre sunt rugate să re­producă aceste rânduri. Jubileul unui regiment românesc. Mâne în 24 Iunie n. se va serba jubi­leul de 150 ani al regimentului româ­nesc Nr. 50 din Alba-Iulia. Serbările se vor ţinea în spirit românesc. Cu acest prilej se va încorona monumentul ridi­cat în onoarea eroilor căzuţi la Cus­­toza în anul 1866. Cununie la Consulatul general al României din Budapesta. Din Budapesta ni se scrie: Joi în 19 Iunie st. n. orele 11 Va a- a avut loc la Consulatul ge­neral al României în Budapesta cunu­nia civilă a d lui Dr. George Moroianu, ataşatul comercial al României pentru Austro-Ungaria, cu d-na Zina de Gore, fiica defunctului George Spiridonov de Gore, fost deputat al nobilimei din Ba­sarabia. Funcţiunea ofiţerului stării ci­vile a îndeplinit-o d-l george Derussi, ministru plenipotenţiar. Martorii căsă­toriei au fost d-nii: I. P. Carp, prim­­secretar de Legaţie în Viena, fiul băr­batului de stat român, P. P. Carp, ma­iorul George Eremia, ataşatul militar al României în Viena, Al. Telemaque, secretar de legaţie şi Augustin Paul, secretarul Consulatului General. D-nul Derussi a oferit după aceasta la con­sulatul general un dejun în onoarea tinerei părechi. Seara la orele 8 a avut loc cununia religioasă, celebrată la ca­pela română din Holl­ utca, de că­­tre părintele protosincel Ghenadie Bo­­goevici, fiind num­ d-l G. Scutaru, ins­pector principal al căilor ferate române din Buzău, un văr al mirelui, cu d na de Tretter, sora miresei. După cununie tinera păreche a dat un soupeu la ho­tel Bristol, luând parte afară de cei menţionaţi mai sus şi d-l G. Badescu, cunoscutul sportsmen român de la cur­sele din Viena şi Budapesta. D­l Scutaru a fost nun, fiind lo­cul d-lui Bragadiru, mare industriaş din Bucureşti, care n-a putut participa la cununie, împiedecat fiind de o boală. Sportive­ Din Deva ni se scrie : In 8 iunie n. avu loc o întrecere de gim­nastică în Deva, între elevii claselor superioare de la gimnaziul din Orăştie şi Petroşeni, de la şcoala reală şi Pe­­dagogiul din Deva. Printre învingători avem şi câţiva Români. Astfel în aler­garea de 80 şi 100 yarzi (1 yard = 91.44 cm.) s-a distins Traian Creţa de la Pedagogiul din Deva, singurul care în secţia alergărilor a salvat onoarea a­­cestui institut. A urmat aruncarea de lance, la care au concurat 12 inşi. Pre­miul întâi l-a luat N. Todor, gimnasist din Petroşeni, cu frumoasa aruncare de 48.38 metri. Al doilea Vasile Laza­­ricam de la Pedagogia. Al patrulea loan Medrea de la şcoala reală. In aruncarea de disc premiul III l-a luat loan Medrea. Iată dar, ca şi la şcoale streine avem tineri iubitori de sporturi sănă­toase. Când va sosi oare vremea să ve­dem înfiinţată Societatea română pen­tru sport ? — Trecător. Promoţilins. Dl. Alex Borzea prof. la gimnaziul din Blaj, a fost promovat de doctor în ştiinţele naturale la uni­versitatea din Budapesta în 7 iunie 1913. Jubileul unei reuniuni. Reuniunea română de cântări din Năsăud aran­­jază, din incidentul serbării jubilare de împlinire a 25 ani de la înfiinţarea sa, o producţiunea muzicală-teatrală urmată de joc, în ziua de 28 iuniu n. 1913 sala de gimnastică dela gimnaziul su­perior fiind. din Năsăud. Venitul pro­­ducţiunei se va adauge la fondul reu­niunii. Fioroasa crimă a umil profesor. Din Bremen se anunţă: Candidatul de pro­fesor Schmidt a comis o fioroasă crima la şcoala catolică de fete. Schmidt a venit pe la amiazi la şcoală şi voia să între într-o sală de cursuri. Pe coridor a fost întâlnit de învăţătoarea Maria Fohi, care a rămas surprinsă de agita­ţia profesorului, şi l-a întrebat ce vo­­eşte. Fără a răspunde ceva, Schmidt a tras asupra ei un foc de revolver­ai care a rănit o mortal. Pe urmă a intrat în prima sală unde se aflau 75 de fete. Aci a tras asupra lor cu revolverul şi şi lovind pe două, l-ea omorât. Intre eleve s’a iscat o mare panică, pe urmă au început să ţipe şi să fugă. O fată căzând de pe scări şi-a rupt gâtul. Un învăţător a alergat în ajutorul ei im­­preună cu servitorul. Pe gură s’au re­pezit la atentator, care trăgea focuri pe geam. Gloanţele au rănit mortal pa­tru copii ce treceau pe stradă. Obser­vând că vor să-l atace, Schmidt s’a în­tors contra lor. Servitorul a primit un glonte în faţă, învăţătorul încercând să­­ dezarmeze pe la spate, a fost ni­merit de un glonte în cap. Atentatorul a eşit apoi din curtea şcoalei, dar după o luptă crâncenă a fost prins de tre­cători. Poliţia l-a scăpat, cu multă greu­tate din mâna poporului înfuriat. La el s’au găsit câteva revolvere şi nume­roase cartuşe. Jubileul împăratului Winislm. »Norddeutsche A. Z.« scrie, că cu pri­lejul jubileului împăratului Wilhelm, felicitările suveranilor şi şefilor de state streine au sosit în aşa de mare număr încât s a renunţat de a se pu­blica aceste telegrame şi răspunsurile ce s-au dat. Printre ele se află şi feli­citarea simpatică a preşedintelui repu­­blicei franceze, sosită la 15 iunie st. n. la care împăratul a răspuns chiar în acea zi. In rescriptul publicat de »Reichs­anzeiger«, împăratul Wilhelm mulţu­meşte lui D-zeu că poate privi cu mul­ţumire marile izbânzi ce 25 de ani trecuţi a adus patriei sale, că aceasta s a făcut sub razele unui soare de pace, a cărui putere a risipit în mod victorios ori­ce nor ce apărea la ori­zont. II face în deosebi fericit o dorinţă care­­ a fost împlinită: împăratul ex­primă recunoştinţa sa cea mai căldu­roasă pentru iubirea credincioasă şi a­­taşamentul ce i s-au arătat cu o bo­gată abundenţă de toate părţile. Sfâr­şeşte arătând că va întrebuinţa şi în viitor deplina sa forţă pentru bună­starea poporului german : „Dumnezeu să însoţească activitatea mea cu bine­cuvântarea sa şi să apere în­totdeauna prin graţia sa scumpa mea patrie.« Criminala răzbunare a unor ţărani. Se anunţă din Kiev că proprietarul rus Piriati, a adus 80 de femei dintr’un guvernament vecin, pentru a’i lucra se­mănăturile de napi. Din răzbunare lo­cuitorii au aprins şura în care dor­meau femeile şi toate au căzut pradă flăcărilor. Jandarmeria a venit la faţa locului şi a arestat treizeci de oameni bărbaţi şi femei. Aviz- Absolvent de gimnaziu cu matura caută ca elev începător, farma­cia A. Coleşiu din Focşani, România 1910 Din Braşov şi ţara­ Bârsei. Soţii Bârsan în Braşov-­Atra­gem din nou atenţia publicului nostru iubitor de manifestaţii ar­tistice asupra celor două repre­zentaţii, cari Ie vor da soţii Bâr­san în Braşov, Luni 17/30 Iunie şi Marţi 18 Iunie v. (1 Iulie n.). •Soţii Bârsan se află de prezent în Orăştie, unde au jucat cu deo­sebit succes. Şi în Sibiiu au sece­rat aplauze meritate. — Progra­mul celor două săli este următo­rul: Luni — „Necredincioasa“, comedie în 3 a. de scriitorul ita­lian Roberto Bracco; Marţi — a) „Ariciul şi soborul“, comedie de Victor Eftimiu, b) Declamaţii, c) „Cererea în căsătorie“, comedie de scriitorul rus Cehov. Preţurile obicinuite la reprezentaţiile teatrale de la Redută. D-na Veturia Triteanu, distinsa noastră cântăreaţă, a fost obiectul ce­lei mai sincere admiraţiuni şi din par­tea concetăţenilor noştri saşi. Precum aflăm ulterior, d-na Triteanu a asistat Sâmbătă la un concert dat în onoarea­­ dânsei de corul bisericesc al elevilor şcoalelor săseşti din loc în biserica nea­gră sub conducerea d-lui profesor R. Lassel. Ca mulţumită pentru această deosebită atenţiune din partea d-lui Lassel şi a corului său d-na Triteanu a cântat în biserica neagră rugăciunea Elisabetei din opera »Tannhäuser« pro­ducând o profundă emoţiune în sufle­tele celor prezenţi. »Reprezentanţa oraşului Braşov va ţinea Marţi în 24 i. e­n. eventual şi Miercuri o adunare, la a cărei or­dine de zi este între altele la puctul 4 şi următorul obiect, care trebue să in­tereseze mai de aproape pe membrii români ai reprezentanţei: ^Propunere asupra rugăm­ Eto­riei şcoalelor centrale române gr. or. de a i­ se trece ca proprietate pe numele său jocul liber de dinaintea gimnaziu­lui românesc şi de a i se acorda un a­­jutor corespunzător în bani gata, pen­tru edificarea unei şcoale comerciale gr. orientale... Avis membrilor români ai repre­zentanţei ! Examenul de gimnastică al şcoa­lelor medii din loc s a ţinut, după cum am amintit, ori după prânz. A asistat public numeros. Esamenul s-a început cu exerciţiile libere, esecutate de toţi elevii şcoalelor medii. In accentele mu­zicei militare, elevii îşi fac apariţia în şir, după mărime şi într’un admirabil marş îşi ocupă fiecare locul pentru în­ceperea eserciţiilor. Atât eserciţiile cât mai ales marşul au plăcut foarte mult — şi ar fi făcut o impresie cu mult mai bună, dacă unii dintre elevii cla­selor superioare ar fi ştiut să-şi facă cu mai mult zel datoria şi să imiteze pe cei mai mici din clasele inferioare, cari arătau mai mult interes şi mai multă silinţă în esecutare. Erau însă unii dintre cei amintiţi mai sus, cari — pe semne — se jenau să fie corecţi, fiind poate de credinţă, că dânşii, ca mai bătrâni, au dreptul să fie mai co­mozi şi să se mişte mai bătrâneşte. Cu mult interes au fost urmărite din partea publicului şi exerciţiile, în secţii, la aparate. Partea cea mai atrac­tivă a examenului au fost însă presta­­ţiunile celor mai buni gimnastici (la fus şi paralele), între cari câteva pres­­taţiuni grele, de o rară dibăcie şi ele­ganţă — şi piramidele, cari au stârnit o viie admiraţie. Examenul s-a încheiat cu distri­buirea premiilor între cei mai buni gimnastici, prin dl director gimnazial Virgil Oniţiu, care într’o scurtă vor­bire a relevat însemnătatea sănătăţii şi tăriei trupeşti, pentru tăria şi vioiciu­nea sufletului omenesc, îndemnând pe elevi la cultivarea gimnasticei. Premiile au fost astfel distribuite : Premiul I din fondul »Andrei Bârseanu« menit în acest scop (un ceas de buzu­nar, de argint) l-a primit Vasile Do­gar cl. VII gimn. Premiul II, dăruit de d-na Elena A. Popovici (o frumoasă că­limară de argint) Andreiu Mănăilă, cl. VII g. Premiul III, dăruit de dl locot.p. r. Con­­stantin Popovici şi soţia daa Constanţa Popovici (un binoclu), George Jurebiţă cl. VII gimn. Premiul IV, dăruit de dl adv. Nicolae Gard­u son. (un orologiu deşteptător) Dumitru Furnică cl. 11 co­mercială şi Premiul V dăruit de d-na Elena Sabadeanu (un aparat Sandow) Nic. Opris cl. II comercială. Publicul asistent s-a îndepărtat cu cea mai bună impresie de la acest examen, a cărui reuşită — din an un an tot mai lăudabilă şi îmbucurătoare — este cea mai bună dovadă a intere­sului şi dibăciei dlui profesor de gim­nastică Petru Roşea, pe care-l felicităm din toată inima la succesele obţinute. Verificarea măsurilor. Oficiul pen­tru verificarea măsurilor aduce la cu­noştinţa celor interesaţi, că în 30 i. c. îşi va începe lucrările pentru legaliza­rea periodică obicinuită a măsurilor. Pentru ca diferitele partide să nu piar­dă prea multă vreme cu această veri­ficare, toţi cei interesaţi vor fi încuno­­ştiinţaţi, prin o corespondenţă, din o­­ficiu despre timpul când au să se pre­zinte cu măsurile lor pentru legal­izare. Dacă cineva, din greşală, nu va primi acest aviz, poate cere informaţiuni în persoană sau prin telefon (Nr. 540) de la acest oficiu, de la care se pot primi atari informaţii în orele de înainte de prânz. Din repaHile „Main­". — Convocări. — Desp. Braşov. Comitetul Despărţământului I (Bra­şov) al »Asociaţiunei pentru literatura română şi cultura poporului român« convoacă adunarea generală cercuală pe ziua de 16-29 Iunie a. c. la orele 1 d. a. în comuna Arpătac. Ordinea de zi: Deschiderea adu­nării. Rapoartele comitetului : a) ra­portul general, b) raportul cassei, c) raportul bibliotecarului. Alegerea unei comisiuni pentru cenzurarea acestor rapoarte. Dizertaţiuni. Raportul preşe­dintelui agenturei păr. A. Nistor des­pre pregătirea unei gropi de gunoiu­­model și propunere cu privire la dis­tribuirea premiului de 50 de coroane. Raportul comisiunei cenzurătoare. Ale­gerea comitetului pe noul period de 3 ani. Votarea bugetului pe anul viitor. Propuneri de sine stătătoare. închide­rea adunării. Cu ocaziunea acestei adunări se va aranja din partea Arpătăcenilor şi o expoziţiune de copii. La această adunare sunt invitaţi toţi membrii şi binevoitorii Asociaţiu­nei noastre. In legătură cu această­­adunare se mai comunică următoarele : a) Toţi acei domni şi doamne, cari doresc a lua parte la masa Pagina 3, comună, sunt rugaţi a se anunţa casierului Despărţământului d-nul G­ Bobancu, funcţionar la „Albina", cel mult până Vineri 14/27 iunie, la amiazi. b) Plecarea se va face cu tră­suri din­aintea gimnaziului român, ia zi fără un sfert­ Pentru comitetul Despărţământu­lui Braşov, în 8/21 Iunie 1913.* Nicolae Bogdan Dr. Al. Bogdan, direct. Desp. secret. Desp. * Desp. Făgăraş. P. T. On. membrii ai Despărţă­mântului F­ăgăraş al­­ Asociaţiunei pen­tru literatura şi cultura poporului ro­mân« se convoacă la adunarea gene­rală a despărţământului ce se va ţinea în comuna Arpaşul sup., Duminecă în 13 Iulie n. 1913. Program : Serviciu divin. Cuvânt, de deschidere. Raportul comitetului. Raportul cassarului. Alegerea directo­rului despărţământului. Alegerea comi­­siunilor pentru cenzurarea rapoartelor şi înscrierea de membrii noui. Cetirea disertaţiunilor, împărţirea alor trei pre­mii pt. cele mai frumoase grădini de legumi. Eventuale propuneri: închide­rea adunărei. Din şedinţa comitetului despărţă­mântului »Făgăraş« al Asociaţiunei, ţi­nută în 11 Aprilie 1913. Dr. Teodor Popescu m. p. vice-preşedinte. Mateiu G. Jiga m. p. secretar. * Desp. *Sălciua*. Adunarea cercuală a »Asociaţiu­nei pentru literatura română şi cultura poporului român« din despărţământul »Salciua« se convoacă pe Duminecă în 13 Iulie (30 Iunie v.) a. c. în co­muna Ocolişul mare. Se va ţinea imediat după serviciul divin din biserică. Program: 1) Deschiderea şedinţei prin directorul despărţământului şi con­statarea prezenţilor. 2) Raportul comi­tetului şi cassarului pe a. 1912. 3) În­scrierea de membrii noi şi încasarea taxelor de la membrii vechi şi noi. 4) Votarea­­budgetului despărţământului pe 1913. 5) Prelegerile publice şi diser­taţiile, cari trebue anunţate şi trimise directorului subscris cu 3 zile înainte de adunare. 6) Alegerea delegaţilor la adunarea generală proximă; propuneri de sine stătătoare; curenţii şi even­tuale mandate dela comitetul central. 7) Autenticarea procesului verbal şi închiderea adunărei. Se invită la această adunare toţi membrii »Asociaţiunei« de pe teritorul despărţământului, cum şi toţi binevoi­­­­torii şi sprijinitorii literaturei şi cultu­­rei române. Doritorii de a lua parte la banchetul ce va urma şedinţei, să se anunţe de timpuriu, dacă e posibil cu 10 zile înainte, aranjatorului ban­chetului, d-lui Andreiu Muntean, altfel pot fi expuşi neplăcerei de a nu căpăta prânz în localitate. Din şedinţa comitetului cercual a despărţământului »Sălciua“, ţinută în Ofenbaia la 8/21 Iunie, 1913. Vasile Gan, Lazar Chirila, prof. director, notar. Cărţi şi reviste. »JVoi«. Cu titlul acesta s-a înfiin­ţat în Cluj un nou organ, organul stu­­denţimii romane, revistă social-cultu­­rală ilustrată. Revista apare odată pe lună, mai târziu de 2 ori, sub îngriji­rea unui comitet de redacţie. Director este d-l Dr. Eugen Bianu. Abonamen­tul este 6 cor. anual şi 3 cor. pe o jum. an. Redacţia şi administraţia Cluj, str. Deák Ferencz 44. Numărul prim se prezentă în con­diţii foarte bune. In fruntea no rului a­­flăm un articol cu titlul «Acţiune», care e deviza noului organ şi în general a tinerimii. Urmează apoi un alt articol despre principele Carol, rolul tinerimii române în vieaţa culturală a neamului, cum şi alte publicaţiuni privitoare la tinerimea studioasă, poezii poporale, schiţe, cronică etc. Numărul este împo­dobit cu frumoase ilustraţii, precum : prinţul Carol (trei portrete), principesa Elisabeta, porturi naţionale (din Topli­­ţa şi Orăştie) etc. Felicităm tinerimea pentru acest bun început şi dorim succese şi vieaţă lungă noului organ. Reproducem în n­ rul de azi, la forţă, articolul despre Rolul tinerimii. Proprietar: Tip. A. Mieşianu, Branisce & Go­mp. Redactor responzabil: Ioan Bretea. FUMŢII SUAYp Braşov Târgul grâului 3. . ■­­ Otil Recomanda toate articolele cele mai moderne pentru dame şi domni Confecţionăm costume în timpul cel mai scurt garantăm pentru fason. Stepl, m­atăsării, confecţiuni, bruse şi rufărie solidă. — TFUSOttri Complete-Serviciu prompt şi preţuri moderate.

Next