Gazeta Transilvaniei, octombrie 1913 (Anul 76, nr. 214-238)
1913-10-24 / nr. 233
Pagina 2 Şi noi Românii? Noi suferim în tăcere toate aceste atacuri şi ducem mai departe banul nostru la cei ce nu numai că nu ne sprijinesc, ci umblă chiar sa ne slăbiască. Adecă, nu, noi suferim, ci numai am suferit. Atitudinea aceasta duşmănoasă a trezit în toţi Românii din Sibiu, o adâncă revoltă, care se va manifesta nu numai în proteste şi o contraacţiune negativă, ci chiar într-o contraacţiune pozitivă. Este vorba de înfiinţarea unei întreprinderi mai mari, pe baze cooperative, care să ne scutiască de umilinţa de a ne adresa „binevoitorilor“ concetăţeni saşi. La lozinca lor: „Nici un sprijin Românilor“, trebuie să răspundem şi noi „Nici un sprijin Saşilor“. Dacă ei lovesc în noi şi pe terenul economic, avem să răspundem şi noi cu aceleaşi lovituri ! Şi să nu uite fruntaşii saşi cari proclamă boicotul clandestin împotriva Românilor, că multe dintre fabricile lor săseşti cari au ajuns la înflorire au să-şi mulţumiască avântul numai pieţii din România, unde se desface cea mai însemnată parte a mărfurilor produse de ele- Nenumărate zeci de mii încasează aceste fabrici de la Românii din Regat şi de aici, mult mai multe zeci de mii decât de la poporul săsesc. Ar fi deci chiar în interesul lor şi al celorlalte firme săseşti să pună capăt pornirilor duşmănoase pe cari le propagă fruntaşii saşi şovini. Să nu uite, înainte de toate, că mai sunt şi alte fabrici cari pot să furniseze aceleaşi mărfuri în condiţii tot atât de favorabile, daca nu şi mai favorabile! Şi până se va putea înfiinţa marea noastră cooperativă, mai bucuros ne împăcăm cu negustorii chiar Evrei pentru toate mărfurile ce nu le putem avea de la negustorii noştri. Vor fi şi Evrei duşmani ai noştri, dar ei sunt în acelaş timp şi oameni de afaceri, cari înţeleg că sprijin nu poţi avea decât în schimbul altui sprijin! Am fi foarte mulţumiţi dacă aceste rânduri ar fi citite şi de fraţii noştri din Regat, ca un an de an lasă în Sibiiul nostru atâta amar de bani româneşti. Saşii nu vor să ştie de noi... Ei bine, să nu mai ştim nici noi de ei ! Pierderea în orice caz, nu va fi a noastră ! Din Croaţia.Am dat şi noi ştirea, că în Croaţia se va cassa în curând comisariatul regesc şi se va introduce o schimbare de sistem. Acum se anunţă din loc competent, că schimbarea de sistem se apropie, dar situaţia politică din Croaţia nu este atât de desvoltată, încât schimbarea de sistem să se introducă în câteva zile. Situaţia însă trebuie limpezită în curând, deoarece pactul financiar cu Ungaria expiră la finea anului curent şi pactul are să fie renoit în orice caz. Cuvintele regelui Carol şi presa streină. »Neue Freie Presse« din Viena, comentând declaraţiile din interviewul acordat de M. Sa Regele Carol ziarului »Universul«, spune că aceste declaraţiuni constitue o pagină însemnată din istoria crizei balcanice. Regele Carol a prezis războiul bulgarosărb, dar d-l Daneff n-a crezut acest aviz, care venea de la un Suveran cu atăt de mare experienţă. De o mare importanţă e asemenea conştiinţa cu care Regele Carol vorbeşte de România ca arbitru în Orent, care, prin cuvântul ei, va hotărî într’un conflict eventual Dacă Regele României nu crede că va fi un nou război, nu trebue depreciate cuvintele unui Suveran de o asemenea experienţă, mai ales acum când mai sunt mari diverginte în Turcia şi Grecia Nota colectivă a Italiei şi Austriei. Din Atena se anunţă că Italia şi Austria au remis ori o notă colectivă prin care se plâng că lucrarea comisiunei internaţionale pentru delimitarea graniţei de la Sudul Epirului întâmpină greutăţi din cauza atitudinei luate de populaţiunea regiunei contestate şi care este împinsă de greci la aceasta, că cele două guverne au dat instrucţiuni reprezentanţilor lor pe lângă comisiunea internaţională de a socoti ca albaneze toate satele în cari vor fi împiedecaţi de a face cercetări, pentru un motiv ori altul ; că amândouă aceste puteri vor stărui în favoarea deciziunei luată de conferenţa de la Londra cu privire la timpul şi durata lucrărilor comisiunei. Nota colectivă a Italiei şi Austriei a provocat în cercurile politice o vie mirare de a vedea pe Italia şi pe Austria că şi atribuesc un mandat, pe care puterile şi lau rezervat pentru ele însăşi Răspuns d-lui N. Iorga. Prea stimate d-le deputat. Chiar astăzi plec în Ţară spre a căuta ocazie să Vă conving cu grai vin că pentru noi, Românii de dincoace de munţi, numai continuarea vechei noastre politice dinastice este posibilă şi salutară. Naţionalismul şi însufleţirea noastră, departe de a putea suferi o slăbire prin aceasta politică, sunt, precum dovedesc experienţele trecutului şi prezentului , isvorul nesecat din care se adapă curentul naţionalist, puţin viguros din România. Veleităţi iredentiste sunt şi trebue să rămână streine de programele noastre politice. Am firma convingere că voi isbuti să mă conving despre adevărul, întemeiat pe argumente nereturnabile, al convingerei mele. Primiţi, Vă rog, asigurarea stimei şi devotamentului meu Dr. Alex. Vaida-Voevod, deputat la cemera ungară. Camera. Eri a avut camera o şedinţă, la care a luat parte iarăşi opoziţia, prezentând o declaraţie, prin care îşi arată şi motivează atitudinea ei actuală. Şedinţa de ori s’a încheiat fără vre-un incident deosebit. Numai la sfârşit s’a ivit un conflict, provocat de dep. Lovászy. Opoziţia. Eri la 9 ore, înainte de a se începe şedinţa camerei, opoziţia a avut o întrunire, în care a adus o hotărâre cu privire la tactica ei. La propunerea contelui Károlyi, conferinţa decide: opoziţia să ia parte la şedinţele camerei şi să lupte contra guvernului. Directiva să fie să nu se recunoască de valid noul regulament al camerei. Dar, cu toate că opoziţia va lua cuvântul contra unor proiecte periculoase, aceasta să nu se ia ca o discuţie cu partidul muncii. Opoziţia va releva numai pericolele, ce cuprind proiectele şi va accentua, că guvernul, care şi-a pierdut baza morală de existenţă, nu e în drept să discute astfel de proiecte Şedinţa. Şedinţa s-a început ceva înainte de orele 11. La ordinea zilei sunt două proiecte mai mici: despre indicatura consulară şi despre împreunarea examenului de advocat şi de jude. Au fost primite amândouă. Pe la oarele 12 ajunge la desbatere proiectul reformei curţilor cu juraţi. La acesta a voit opoziţa să şi ridice glasul de protestare, designând câţiva oratori. Dar pe la 11 ore opoziţia a ţinut o consfătuire improvizată, în care s’a accentuat că pe lângă o astfel de procedură s’ar părea, că opoziţia ia parte regulată la desbaterile normale. De aceea s’a hotărât, ca la stabilirea ordinei de zi pentru şedinţa următoare, contele Andrássy să facă declaraţii lămuritoare. La proiect au vorbit deputaţii Benedek şi Apponyi. Pe la orele două discuţia s’a întrerupt. Harkányi a prezentat nişte proiecte de legi, apoi a urmat stabilirea ordinei de zi, când s’a ivit conflictul cu deputatul Lovászy. 9A11TA TRANSILVANUL Nr. 233.—1918. Garda. La stabilirea ordinei de zi a luat cuvântul Apponyi şi a făcut o declaraţie în sensul hotărârii opoziţiei, enunţând că opoziţia ţine de neadmisibilă discuţia în un parlament, alcătuit pe baze ilegale. Cu toate aceste opoziţia îşi ţine de datorinţă a-şi ridica glasul în cameră, când vor fi ameninţate libertăţile publice, constituţia etc. A luat apoi cuvântul deputatul Lowdszy, care a început să vorbească despre procesul cu Désy şi despre panamale. Prezidentul întâiu l-a făcut atent, că se abate dela obiect, apoi a detras cuvântul. Şi fiindcă Lovászy continua, prezidentul a chemat garda parlamentară. La ivirea gardei Lovászy şi cu mai mulţi soţi au părăsit sala de şedinţe. Şedinţa s-a închis între vii agitaţii, la orele 3 d. p. Regele Spaniei la Viena. In cercurile diplomatice din Madrid se vorbeşte, că regele Spaniei Alfonzo va face in cerând o vizită M. Sale la Viena. La curtea regală din Madrid se fac pregătiri in vederea acestei vizite. întrunirea, comitetului alimnez din Milan. Comitetul albanez din Milan într-o numeroasă adunare a votat o moţiune prin care se apelează la buna înţelegere şi la rodnica conlucrare a albanezilor din toate ţinuturile Albaniei. Moţiunea cuprinde următoarele deziderate: Toate triburile să-şi păstreze obiceiurile şi datinele strumoşeşti, cari nu sunt însă potrivnice principiului suprem al ununei lor naţionale. Noua alcătuire a statului albanez să se întemeieze pe principiul unei oareşicari autonomii administrative regionale în armonie însă cu principiul unit, care va cârmui şi întregi politica noului stat, In preajma conferenţelor învăţătoreşti. Dăscălimea română din cele trei protopopiate: Braşov, Bran şi Treiscaune, se va întruni in zilele de 6 şi 7 Nov. n. a. c. în conferenţa învăţătorească în oraşul Braşov. Trebue să ne închinăm acestor momente cari formează o adevărată serbare şcolară, după ce ştim că povara instrucţiunii ne răpeşte cu deabinele multe clipe dreverie sufletească, de cari are neapărată trebuinţă orice om în viaţă. Greutăţi şi neajunsuri de natură morală apasă azi umerii învăţătorimei române din această ţeară. Fiinţa noastră sufletească are a lupta din răsputeri cu curente interne şi externe, curente cari, adeseori, omoară încă în germene bunele noastre porniri spre ţăruri ideale. învăţătorii, ca şi alţi bărbaţi de ştiinţă, ce altă menire ar putea avea decât scrutarea după adevăr şi progres, concepţii care să fie apoi transplantate unei oştiri de ascultători cu mintea puţin exercitată. Aceşti pioneri ai culturii trebue să pătrundă în desişul tainic al necunoscutului, examinând cu ajutorul facultăţilor lor toate cărările deschise ce duc spre zarea de lumină... In această cercetare a lor au neapărată trebuinţă şi de întovărăşirea gândirii altor pături sociale, entusiasmându-i în munca lor ostenicioasă depusă în scopul regenerării omeneşti. In calea noastră spre desăvârşire avem lipsă şi de călăuze şi de mijloace auxiliare. Conferenţele învăţătoreşti pot fi considerate ca tot atâtea mijloace de reculegere şi emancipare sufletească. In conferenţe au învăţătorii prilej potrivit de a se instrui, consulta şi a-şi spune năcazurile cari tot mai mult tind a le lua sufletul în stăpânire. Conferenţele învăţătoreşti anuale sunt tot atâtea momente de solidaritate culturală; aici ni se îmbie ocaziunea ca în activitatea noastră să ne înfrăţim gândirile şi să ne agerim simţirile. După ce viaţa zilnică cu ale ei învălmăşeli de interese mărunte ne tulbură, mai mult sau mai puţin, văzut sufletesc, conferenţele învăţătoreşti prin influenţa lor psihologică au darul a ne readuce la alina adevărului şi dreptei judecăţi. Conferenţele învăţătoreşti au în anul acesta ca obiect de discutat: Limba maghiară. Fie oricare obiect la ordinea zilei, întrebarea e: cum se lucră şi ce se lucră pentru ca timpul petrecut două zile în conferenţă să nu fie un timp perdut. Nu în oratorii seci să ne aflăm scăparea, nu cu fraze lungi să dăm vieaţă discuţiei, ci să creăm pedestalul lucrărilor noastre din petricelele convingerii. Nu este nici spre cinstea, nici spre meritul conferenţei când cu şi fără îndreptăţire va aduce laude superlative cutărui sau cutărui membru. Exprimarea purului adevăr, fără prea multă garnitură de podoabe, va aduce claritate în conştiinţa noastră. Noi trebue să ne întrunim în conferenţe nu pentru ca să ne preamărim, ci ca să ne spunem păsurile şi doleanţele şi cu o zi mai curând să limpezim ceea ce ne-ar ţinea în nedumerire. In legislaţie pot fi paragraf, cam zeci de ani să nu sufere nici o modificare, dar în învăţământ, în ştiinţă nu este o limită hotărâtă. Aşadar prin conferenţele învăţătoreşti voim să ne punem în curent cu cele mai nouă probleme şcolare şi sociale. Dar chiar dacă prin conferenţele noastre învăţătoreşti n-am atinge scopuri atât de ideale, este de o netăgăduită valoare faptul, că ne întâlnim pe câteva clipe în sobor pedagogic, creând împreună un elan de sincer entuziasm şi dragoste colegială. Carmen Sylva într’o cugetare a sa zice : „De vei vedea un viteaz pe câmpul de luptă , sau în împărăţia spiritului ori de vei întâlni vreun stăpânitor în imperiul gândirilor şi al descoperirilor, să ştii că el a avut o mamă distinsă.« Statul învăţătoresc român, în asemănare cu aceste cuvinte, când va manifesta sentimente de alipire şi entuziasm faţă de individualitatea şi finţa etnică a poporului din care face parte, să ştim că acel stat învăţătoresc a fost împărtăşit de o educaţie temeinică şi sănătoasă. Fie ca cu prilejul ţinerii conferenţelor noastre învăţătoreşti să ne apropiem cu un pas mai aproape de idealurile noastre culturale. Fie ca glasul nostru să fie vocea de împământenire a unor nizuinţe de un mai bun augur în viitor. N. Hamzea, înv. in ajunul adunării Societăţii noastre teatrale. Fine. VI. Bursierii. Pentru burse s-au dat în anul bugetar 1912/13 4800 cor. şi anume 3 burse de câte 1200 cor. şi un ajutor, tot de 1200 coroane. Bursierii noştri în anul acesta au fost: 1) Dl. Ioan Harşia, elev la conservatorul de muzică din Lipsea (cursuri de pedagogie muzicală, metodă şi »Partiturspiel» — în anul viitor va urma la cursul de dirigent. 2) D-şoara Lelia Popovici şi 3) D şoara Leontina Pop, amândouă la conservatorul de muzică (canto şi declamaţie) din Bucureşti. 4) In locul D-şoarei Mărioara Gh. Dima, care a abzis de bursa avută, s’a acordat un ajutor D-şoarei Aurelia Popa Radu la conservatorul de muzică şi artă dramatică (dramă şi comedie) din Bucureşti (restul bursei rămase după D-şoara Mărioara Gh. Dima, începând cu 1 Ian. 1913). VII. Premii şi ajutoare. In anul acesta bugetar s’a pus la contribuţie «fundaţiunea Procopie Cazotti», cu 1000 de cor., premiu pentru o operă dramatică sau muzicală, originală, românească. La concursul publicat de com. D V. au intrat 6 piese teatrale şi mai multe compoziţii muzicale de la 4 concurenţi. Recenziunile comisiunii de cenzurare ale pieselor de concurs s’au publicat înRevista teatrală* In şedinţa sa din 11/24 Martie a. c. comitetul a hotărât să ajutore cu 300 cor. publicarea compoziţiilor muzicale originale (pentru pian, cu motive româneşti) înaintate sub pseudonimul Fiorestan-Eusebius: — »Accente româneşti». La deschiderea plicului am constatat că autorul este D-l Dr. Guilelm Şorban, asesor la teoria orfanală din Dej care cu ajutorul primit de la noi a şi dat publicităţii 4 broşuri muzicale sub titlul: „Piese lirice şi jocuri româneşti pentru piano“. Restul de 700 cor. plus venitul de 100 cor. de pe 2 ani, al fondului Cazotti — deci cu totul 800 cor. — comitetul DV. i-a acordat ca »remuneraţie» poetului Şt. O. Iosif, pentru traducerea în versuri a lui Wilhelm Teil de Fr. de Schiller. Aici amintim că »Wilh. Teil» a şi apărut săptămânile trecute, ca numărul 37 al Bibliotecii noastre teatrale şi că sunt prospecte ca ediţia primă (de 2000 ex.) să se epuizeze cât mai curând. Tot aici amintim suma de 1500 cor, dată »Societăţii de gimnastică şi cântări» din Braşov pentru reprezentaţiile »Cavalleriei rusticane.» Astfel a putut membrul nostru Gh. Dima să-şi ducă în îndeplinire una din cele mai frumoase planuri artistice, spremulţumită D-Sale şi a publicului românesc. Comitetul DV. a publicat concurs nou pentru premii şi ajutoare din »fundaţiunea Dr. Ioan Mihu“ (1000 cor.) cu termin până la 1 ian. 1914 şi pentru o piesă teatrală originală (200 cor.), sumă dăruită de D-l Dr. Const. Popovici din Beiuş (termin 1/14 Oct. Vili. Biblioteca teatrală a societăţii noastre, editată de librăria Ioan I. Ciurcu, (Braşov), s’a sporit bine, ajungând la 42 de numere. In timpul din urmă s’au tipărit numerele 33—42 deci 9 broşuri. Mai sunt încă câteva manuscrise gata de tipar, cari toate trec prin controla secretarului nostru literar şi se tipăresc sub supravegherea dânsului. IX. Averea societăţii. Despre întreaga gestiune financiară amănunţită şi despre starea averii societăţii şi a fondurilor Dr. I. Mihu şi Procopie Cazotti, nu Vă raportăm aici, căci adudem acestui raport (la anexe) darea de seamă a casierului, care va lămuri administrarea averii societăţii. Starea averii societăţii cu 30 iunie a. c. când se încheie exerciţiul financiar al anului a fost peste tot de cor. 566,34036 Averea s-a sporit în anul din urmă cu cor. 13,37243 întreagă averea societăţii, hârtii de valoare şi libere de depuneri, să păstrează şi acum, gratuit, la institutul „Albina“ din Braşov. X. Vorbirile lui Iosif Vulcan. ,in,nf'a, adunarea gen. din Cohalm (1907) s’a luat concluzi să se adune şi tipărească înfr’un volum toate discursurile ţinute de Iosif Vulcan la deschiderea adunărilor generale“. De atunci s’a preliminat în fiecare buget o sumă mai mică spre scopul acesta. — Vă aducem la cunoştinţă, că s’au tipărit până acum 5 vorbiri (din cele 19) ale fundatorului societăţii noastre şi că în decursul anului 1914 va apărea întreagă colecţia, în semn de pietate faţă de memoria scumpă a celui dispărut. Secretarul nostru literar a scris o prefaţă volumului acestuia. XI. Biblioteca societăţii. Biblioteca societăţii noastre s’a sporit în timpul din urmă în mod îmbucurător. »Academma română« din Bucureşti şi »Asociaţiunea« din Sibiiu au trimis publicaţiile lor, în schimbul publicaţiilor noastre. Secretarul literar s a îngrijit ca biblioteca să se augmenteze cu publicaţii de valoaredin literatura dramatică romană şi streină precum şi din domeniul teatrului (critici, studii sp©cííálö teatrale, etc.). Astfel se află biblioteca teatrului pe calea cea mai bună de a fi Un grânar, cu meu!, a tot ce s’a scris de seamă referitor la teatrul nostru şi , în parte —, la teatrul strein. Dela 119 volume, câte erau la începutul anului am ajuns la 400 volume. XII. Membrii societăţii. Membrii Societăţii: sunt a) fondatori cu taxa achitată: 128 şi cu taxa in rate: 98. b) pe viaţă, cu taxa achitată 138 şi cu taxa în rate : 690. c) ordinari 171 şi d) ajutători 5. Cu totul Societal*» »re : 122, membri. Avem durerea a Vă comunica, că anul trecut am pierdut mai mulţi membri şi anume pa: a) fundatori: Dr. Dem. Ciuta, adv. Bistriţa; Dr. Iosif Gali, membru al casei magnaţilor, Buda-Pesta; loan Oncescu, notar, Sebeşul; Dr. Izidor Pop, adv., Lugoj; Dr. iuliu cev. de Puşcăria, B-Pesta. b) pe viaţă: Vasile Chirtop casser, Câmpeni; lacob Macaveiu, vicar, Făgăraş, o ordinari: Aug. Dima, proprietar, Hunedoara; Dr. Aurel Frdey, medic. Oraştie ; Grig. Marinescu, prob pens., Beiuş ; Andir. Todoran, librar-tipograf, Gherla. Cu aceste terminând acest raport. Vă rugăm să luaţi în consideraţiune propunerile noastre şi anume : 1. ) Raportul general al comitetului să se ia la cunoştinţă, atât în general, cât şi în special; 2. ) faţă de membrii decedaţi ai societăţii adunarea generală să-şi exprime condolenţele sale; 8) cenzurându-se socotelile şi registrele de cassa ale societăţii şi găsindu-se în ordine, adunarea generală să dea absolutoriu comitetului şi offerului societăţii ; 4 ) să se primească proiectul de buget pe anul 1913/14 prezentat de casierul nostru. 5. Adunarea generală să proceadă la alegerea noului comitet pe un nou period de 3 ani. Braşov, 4 Oct. 1913. Virgil Oniţiu. Dr. Iosif Blaga, vice prez. secr.