Gazeta Transilvaniei, octombrie 1913 (Anul 76, nr. 214-238)

1913-10-24 / nr. 233

Pagina 2 Şi noi Românii? Noi suferim în tăcere toate aceste atacuri şi ducem mai departe banul nostru la cei ce nu numai că nu ne spri­­jinesc, ci umblă chiar sa ne slă­­biască. Adecă, nu, noi suferim, ci nu­mai am suferit. Atitudinea aceasta duşmănoasă a trezit în toţi Ro­mânii din Sibiu, o adâncă revoltă, care se va manifesta nu numai în proteste şi o contraacţiune negativă, ci chiar într-o contraacţiune pozi­tivă. Este vorba de înfiinţarea unei întreprinderi mai mari, pe baze cooperative, care să ne scutiască de umilinţa de­ a ne adresa „bine­voitorilor“ concetăţeni saşi. La lo­zinca lor: „Nici un sprijin Româ­nilor“, trebuie să răspundem şi noi „Nici un sprijin Saşilor“. Dacă ei lovesc în noi şi pe te­renul economic, avem să răspun­dem şi noi cu aceleaşi lovituri ! Şi să nu uite fruntaşii saşi cari pro­clamă boicotul clandestin împotriva Românilor, că multe dintre fabri­­cile lor săseşti cari au ajuns la în­­florire au să-şi mulţumiască avân­tul numai pieţii din România, unde se desface cea mai însemnată parte a mărfurilor produse de ele- Ne­numărate zeci de mii încasează a­­ceste fabrici de la Românii din Re­gat şi de aici, mult mai multe zeci de mii decât de la poporul săsesc. Ar fi deci chiar în interesul lor şi al celorlalte firme săseşti să pună capăt pornirilor duşmănoase pe cari le propagă fruntaşii saşi şovini. Să nu uite, înainte de toate, că mai sunt şi alte fabrici cari pot să fur­­niseze aceleaşi mărfuri în condiţii tot atât de favorabile, daca nu şi mai favorabile! Şi până se va putea înfiinţa marea noastră cooperativă, mai bu­curos ne împăcăm cu negustorii chiar Evrei pentru toate mărfurile ce nu le putem avea de la negus­torii noştri. Vor fi şi Evrei duş­mani ai noştri, dar ei sunt în ace­­laş timp şi oameni de afaceri, cari înţeleg că sprijin nu poţi avea de­cât în schimbul altui sprijin! Am fi foarte mulţumiţi dacă aceste rânduri ar fi citite şi de fraţii noştri din Regat, ca un an de an lasă în Sibiiul nostru atâta a­­mar de bani româneşti. Saşii nu vor să ştie de noi... Ei bine, să nu mai ştim nici noi de ei ! Pierderea în orice caz, nu va fi a noastră ! Din Croaţia.­­Am dat şi noi ştirea, că în Croaţia se va cassa în cu­rând comisariatul regesc şi se va in­troduce o schimbare de sistem. Acum se anunţă din loc compe­tent, că schimbarea de sistem se apro­pie, dar situaţia politică din Croaţia nu este atât de desvoltată, în­cât schim­barea de sistem să se introducă în câ­teva zile. Situaţia însă trebuie limpezită în curând, deoarece pactul financiar cu Ungaria expiră la finea anului curent şi pactul are să fie renoit în ori­ce caz. Cuvintele regelui Carol şi presa streină. »Neue Freie Presse« din Viena, comentând declaraţiile din interviewul acordat de M. Sa Regele Carol ziarului »Universul«, spune că a­­ceste declaraţiuni constitue o pagină în­semnată din istoria crizei balcanice. Re­gele Carol a prezis războiul bulgaro­­sărb, dar d-l Daneff n-a crezut acest a­­viz, care venea de la un Suveran cu a­­­tăt de mare experienţă. De o mare importanţă e asemenea conştiinţa cu care Regele Carol vorbeşte de România ca arbitru în Orent, care, prin cuvântul ei, va hotărî într’un con­flict eventual Dacă Regele României nu crede că va fi un nou război­, nu trebue de­preciate cuvintele unui Suveran de o a­­semenea experienţă, mai ales acum când mai sunt mari diverginte în Turcia şi Grecia Nota colectivă a Italiei şi Austriei. Din Atena se anunţă că Italia şi Austria au remis ori o notă colectivă prin care se plâng că lucra­rea comisiunei internaţionale pentru delimitarea graniţei de la Sudul Epiru­lui întâmpină greutăţi din cauza atitu­dinei luate de populaţiunea regiunei contestate şi care este împinsă de greci la aceasta, că cele două guverne au dat instrucţiuni reprezentanţilor lor pe lângă comisiunea internaţională de a socoti ca albaneze toate satele în cari vor fi împiedecaţi de a face cercetări, pentru un motiv ori altul ; că amân­două aceste puteri vor stărui în favoa­rea deciziunei luată de conferenţa de la Londra cu privire la timpul şi durata lucrărilor comisiunei. Nota colectivă a Italiei şi Austriei a provocat în cercurile politice o vie mirare de a vedea pe Italia şi pe Aus­tria că şi atribuesc un mandat, pe care puterile şi lau rezervat pentru ele însăşi Răspuns d-lui N. Iorga. Prea stimate d-le deputat. Chiar astăzi plec în Ţară spre a căuta ocazie să Vă conving cu grai vin că pentru noi, Românii de dincoace de munţi, numai con­tinuarea vechei noastre politice di­nastice este posibilă şi salutară. Naţionalismul şi însufleţirea noastră, departe de a putea suferi o slăbire prin aceasta politică, sunt, precum dovedesc experienţele tre­cutului şi prezentului , isvorul nesecat din care se adapă curen­­tul naţionalist, puţin viguros din România. Veleităţi iredentiste sunt şi trebue să rămână streine de pro­gramele noastre politice. Am firma convingere că voi isbuti să mă conving despre ade­vărul, întemeiat pe argumente ne­r­eturnabile, al convingerei mele. Primiţi, Vă rog, asigurarea stimei şi devotamentului meu Dr. Alex. Vaida-Voevod, deputat la cemera ungară. Camera. Eri a avut camera o şedinţă, la care a luat parte iarăşi opoziţia, pre­zentând o declaraţie, prin care îşi arată şi motivează atitudinea ei actuală. Şe­dinţa de ori s’a încheiat fără vre-un incident deosebit. Numai la sfârşit s’a ivit un conflict, provocat de dep. Lo­­vászy. Opoziţia. Eri la 9 ore, înainte de­ a se în­cepe şedinţa camerei, opoziţia a avut o întrunire, în care a adus o hotărâre cu privire la tactica ei. La propunerea contelui Károlyi, conferinţa decide: opoziţia să ia parte la şedinţele came­rei şi să lupte contra guvernului. Di­rectiva să fie­ să nu se recunoască de valid noul regulament al camerei. Dar, cu toate că opoziţia va lua cuvântul contra unor proiecte periculoase, a­­ceasta să nu se ia ca o discuţie cu partidul muncii. Opoziţia va releva numai pericolele, ce cuprind proiectele şi va accentua, că guvernul, care şi-a pierdut baza morală de existenţă, nu e în drept să discute astfel de proiecte Şedinţa. Şedinţa s-a început ceva înainte de orele 11. La ordinea zilei sunt două pro­iecte mai mici: despre indicatura con­sulară şi despre împreunarea examenu­lui de advocat şi de jude. Au fost pri­mite amândouă. Pe la oarele 12 ajunge la desba­­tere proiectul reformei curţilor cu ju­raţi. La acesta a voit opoziţ­a să şi ri­dice glasul de protestare, designând câţiva oratori. Dar pe la 11 ore opoziţia a ţinut o consfătuire improvizată, în care s’a accentuat că pe lângă o astfel de pro­cedură s’ar părea, că opoziţia ia parte regulată la desbaterile normale. De aceea s’a hotărât, ca la stabilirea ordi­­nei de zi pentru şedinţa următoare, contele Andrássy să facă declaraţii lă­muritoare. La proiect au vorbit deputaţii Benedek şi Apponyi. Pe la orele două discuţia s’a întrerupt. Harkányi a pre­zentat nişte proiecte de legi, apoi a urmat stabilirea ordinei de zi, când s’a ivit conflictul cu deputatul Lo­­vászy. 9A11TA TRANSILVANUL Nr. 233.—1918. Garda. La stabilirea ordinei de zi a luat cuvântul Apponyi şi a făcut o declara­ţie în sensul hotărârii opoziţiei, enun­ţând că opoziţia ţine de neadmisibilă discuţia în un parlament, alcătuit pe baze ilegale. Cu toate aceste opoziţia îşi ţine de datorinţă a-şi ridica glasul în cameră, când vor fi ameninţate li­bertăţile publice, constituţia etc. A luat apoi cuvântul deputatul Lowdszy, care a început să vorbească despre procesul cu Désy şi despre pa­namale. Prezidentul întâiu l-a făcut atent, că se abate dela obiect, apoi­­ a detras cuvântul. Şi fiind­că Lovászy continua, prezidentul a chemat garda parlamentară. La ivirea gardei Lovászy şi cu mai mulţi soţi au părăsit sala de şedinţe. Şedinţa s-a închis între vii agita­ţii, la orele 3 d. p. Regele Spaniei la Viena. In cer­curile diplomatice din Madrid se vorbeşte, că regele Spaniei Alfonzo va face in cerând o vizită M. Sale la Viena. La curtea regală din Madrid se fac pregătiri in vederea acestei vizite. întrunirea, comitetului alimnez din Milan. Comitetul albanez din Milan într-o numeroasă a­­dunare a votat o moţiune prin care se apelează la buna înţelegere şi la rod­nica conlucrare a albanezilor din toate ţinuturile Albaniei. Moţiunea cuprinde următoarele deziderate: Toate triburile să-şi păstreze obi­ceiurile şi datinele strumoşeşti, cari nu sunt însă potrivnice principiului suprem al un­unei lor naţionale. Noua alcătuire a statului albanez să se întemeieze pe principiul unei oareşicari autonomii ad­ministrative regionale în armonie însă cu principiul unit, care va cârmui şi întregi politica noului stat, In preajma conferenţelor învăţătoreşti. Dăscălimea română din cele trei protopopiate: Braşov, Bran şi Trei­­scaune, se va întruni in zilele de 6 şi 7 Nov. n. a. c. în conferenţa învăţăto­­rească în oraşul Braşov. Trebue să ne închinăm acestor momente cari for­mează o adevărată serbare şcolară, după ce ştim că povara instrucţiunii ne răpeşte cu deabinele multe clipe d­­reverie sufletească, de cari are neapă­rată trebuinţă ori­ce om în viaţă. Greutăţi şi neajunsuri de natură morală apasă azi umerii învăţătorimei române din această ţeară. Fiinţa noas­tră sufletească are a lupta din răspu­teri cu curente interne şi externe, cu­rente cari, adese­ori, omoară încă în germene bunele noastre porniri spre ţăruri ideale. învăţătorii, ca şi alţi băr­baţi de ştiinţă, ce altă menire ar pu­tea avea decât scrutarea după adevăr şi progres, concepţii care să fie apoi transplantate unei oştiri de ascultători cu mintea puţin exercitată. Aceşti pio­­neri ai culturii trebue să pătrundă în desişul tainic al necunoscutului, exami­nând cu ajutorul facultăţilor lor toate cărările deschise ce duc spre zarea de lumină... In această cercetare a lor au nea­părată trebuinţă şi de întovărăşirea gândirii altor pături sociale, entusias­­mându-i în munca lor ostenicioasă de­pusă în scopul regenerării omeneşti. In calea noastră spre desăvârşire avem lipsă şi de călăuze şi de mijloace auxiliare. Conferenţele învăţătoreşti pot fi considerate ca tot atâtea mijloace de reculegere şi emancipare sufletească. In conferenţe au învăţătorii prilej po­trivit de a se instrui, consulta şi a-şi spune năcazurile cari tot mai mult tind a­ le lua sufletul în stăpânire. Con­ferenţele învăţătoreşti anuale sunt tot atâtea momente de solidaritate cultu­rală; aici ni­ se îmbie ocaziunea ca în activitatea noastră să ne înfrăţim gân­dirile şi să ne agerim simţirile. După ce viaţa zilnică cu ale ei învălmăşeli de interese mărunte ne tulbură, mai mult sau mai puţin, văzut sufletesc, conferenţele învăţătoreşti prin influenţa lor psihologică au darul a ne readuce la alina adevărului şi dreptei judecăţi. Conferenţele învăţătoreşti au în anul acesta ca obiect de discutat: Lim­ba maghiară. Fie oricare obiect la or­dinea zilei, întrebarea e: cum se lucră şi ce se lucră pentru ca timpul petrecut două zile în conferenţă să nu fie un timp perdut. Nu în oratorii seci să ne aflăm scăparea, nu cu fraze lungi să dăm vieaţă discuţiei, ci să creăm pe­­destalul lucrărilor noastre din petrice­­lele convingerii. Nu este nici spre cinstea, nici spre­­ meritul conferenţei când cu şi fără în­­­dreptăţire va aduce laude superlative­­ cutărui sau cutărui membru.­­ Exprimarea purului adevăr, fără prea multă garnitură de podoabe, va aduce claritate în conştiinţa noastră. Noi trebue să ne întrunim în con­­ferenţe nu pentru ca să ne preamărim, ci ca să ne spunem păsurile şi dolean­ţele şi cu o zi mai curând să limpezim ceea ce ne-ar ţinea în nedumerire. In legislaţie pot fi paragraf­, cam­ zeci de ani să nu sufere nici o modificare, dar în învăţământ, în ştiinţă nu este o li­mită hotărâtă. Aşadar prin conferenţele învăţătoreşti voim să ne punem în cu­rent cu cele mai nouă probleme şcolare şi sociale. Dar chiar dacă prin confe­renţele noastre învăţătoreşti n-am a­­tinge scopuri atât de ideale, este de o netăgăduită valoare faptul, că ne în­tâlnim pe câteva clipe în sobor peda­gogic, creând împreună un elan de sincer entuziasm şi dragoste colegială. Carmen Sylva într’o cugetare a sa zice : „De vei vedea un viteaz pe câmpul de luptă , sau în împărăţia spi­ritului ori de vei întâlni vre­un stăpâni­­tor în imperiul gândirilor şi al desco­peririlor, să ştii că el a avut o mamă distinsă.« Statul învăţătoresc român, în a­semănare cu aceste cuvinte, când va manifesta sentimente de alipire şi en­tuziasm faţă de individualitatea şi fi­nţa etnică a poporului din care face parte, să ştim că acel stat învăţătoresc a fost împărtăşit de o educaţie temeinică şi sănătoasă. Fie ca cu prilejul ţinerii confe­­renţelor noastre învăţătoreşti să ne a­­propiem cu un pas mai aproape de idealurile noastre culturale. Fie ca glasul nostru să fie vocea de împămân­tenire a unor nizuinţe de un mai bun augur în viitor. N. Hamzea, înv.­ in ajunul adunării Societăţii noastre teatrale. Fine. VI. Bursierii. Pentru burse s-au dat în anul bu­getar 1912/13 4800 cor. şi anume 3 burse de câte 1200 cor. şi un ajutor, tot de 1200 coroane. Bursierii noştri în anul acesta au fost: 1) D­l. Ioan Harşia, elev la con­servatorul de muzică din Lipsea (cur­suri de pedagogie muzicală, metodă şi »Partiturspiel» — în anul viitor va ur­ma la cursul de dirigent. 2) D-şoara Lelia Popovici şi 3) D şoara Leontina Pop, amândouă la conservatorul de muzică (canto şi declamaţie) din Bucu­reşti. 4) In locul D-şoarei Mărioara Gh. Dima, care a abzis de bursa avută, s’a acordat un ajutor D-şoarei Aurelia Popa Radu la conservatorul de muzică şi artă dramatică (dramă şi comedie) din Bucureşti (restul bursei rămase după D-şoara Mărioara Gh. Dima, începând cu 1 Ian. 1913). VII. Premii şi ajutoare. In anul acesta bugetar s’a pus la contribuţie «fundaţiunea Procopie Cazotti», cu 1000 de cor., premiu pen­tru o operă dramatică sau muzicală, originală, românească. La concursul pu­blicat de com. D V. au intrat 6 piese tea­trale şi mai multe compoziţii muzicale de la 4 concurenţi. Recenziunile comisi­­unii de cenzurare ale pieselor de con­curs s’au publicat în­­Revista teatrală* In şedinţa sa din 11/24 Martie a. c. co­mitetul a hotărât să ajutore cu 300 cor. publicarea compoziţiilor muzicale originale (pentru pian, cu motive ro­mâneşti) înaintate sub pseudonimul Fio­restan-Eusebius: — »Accente româ­neşti». La deschiderea plicului am con­statat că autorul este D-l Dr. Guilelm Şorban, asesor la teoria orfanală din Dej care cu ajut­orul primit de la noi a şi dat publicităţii 4 broşuri muzicale sub titlul: „Piese lirice şi jocuri româ­neşti pentru piano“. Restul de 700 cor. plus venitul de 100 cor. de pe 2 ani, al fondului Cazotti — deci cu totul 800 cor. — comitetul DV. i-a acordat ca »remu­neraţie» poetului Şt. O. Iosif, pentru traducerea în versuri a lui Wilhelm Teil de Fr. de Schiller. Aici amintim că »Wilh. Teil» a şi apărut săptămânile trecute, ca numărul 37 al Bibliotecii noastre teatrale şi că sunt prospecte ca ediţia primă (de 2000 ex.) să se epuizeze cât mai curând. Tot aici amintim suma de 1500 cor, dată »Societăţii de gimnastică şi cântări» din Braşov pentru reprezenta­ţiile »Cavalleriei rusticane.» Astfel a putut membrul nostru Gh. Dima să-şi ducă în îndeplinire una din cele mai frumoase planuri artistice, spre­­mulţu­mită D-Sale şi a publicului românesc. Comitetul DV. a publicat concurs nou pentru premii şi ajutoare din »fundaţiunea Dr. Ioan Mihu“ (1000 cor.) cu termin până la 1 ian. 1914 şi pentru o piesă teatrală originală (200 cor.), sumă dăruită de D-l Dr. Const. Popovici din Beiuş (termin 1/14 Oct. Vili. Biblioteca teatrală a societăţii noastre, editată de librăria Ioan I. Ciurcu, (Braşov), s’a sporit bine, ajungând la 42 de numere. In timpul din urmă s’au tipărit numerele 33—42 deci 9 broşuri. Mai sunt încă câteva manuscrise gata de tipar, cari toate trec prin controla secretarului nostru literar şi se tipăresc sub supravegherea dânsului. IX. Averea societăţii. Despre întreaga gestiune financia­ră amănunţit­ă şi despre starea a­­verii societăţii şi a fondurilor Dr. I. Mihu şi Procopie Cazotti, nu Vă rapor­tăm aici, căci ad­udem acestui raport (la a­nexe) darea de seamă a casieru­lui, care va lămuri administrarea averii societăţii. Starea averii societăţii cu 30 iu­nie a. c. când se încheie exerciţiul fi­nanciar al anului a fost peste tot de cor. 566,340­36 Averea s-a sporit în anul din urmă cu cor. 13,37243 în­treagă averea societăţii, hârtii de va­loare şi libere de depuneri, să păstrea­ză şi acum, gratuit, la institutul „Albina“ din Braşov. X. Vorbirile lui Iosif Vulcan. ,in,nf'a, adunarea gen. din Cohalm (1907) s’a luat concluz­i să se adune şi tipărească înf­r’un volum toate dis­cursurile ţinute de Iosif Vulcan la deschiderea adunărilor generale“. De atunci s’a preliminat în fiecare buget o sumă mai mică spre scopul a­­cesta. — Vă aducem la cunoştinţă, că s’au tipărit până acum 5 vorbiri (din cele 19) ale fundatorului societăţii noastre şi că în decursul anului 1914 va apărea întreagă colecţia, în sem­n de pietate faţă de memoria scumpă a celui dispărut. Secretarul nostru literar a scris o prefaţă volumului acestuia. XI. Biblioteca societăţii. Biblioteca societăţii noastre s’a sporit în timpul din urmă în mod îm­bucurător. »Academma română« din Bucureşti şi »Asociaţiunea« din Sibiiu au trimis publicaţiile lor, în schimbul publicaţiilor noastre. Secretarul literar s a îngrijit ca biblioteca să se augmen­teze cu publicaţii de valoare­­din lite­­ratura dramatică romană şi streină precum şi din domeniul teatrului (cri­­tici, studii sp©cííálö teatrale, etc.). Ast­­fel se află biblioteca teatrului pe calea cea mai bună de a fi Un grânar, cu­­ meu!, a tot ce s’a scris de seamă referitor la teatrul nostru şi , în parte —, la teatrul strein. Dela 119 volume, câte erau la începutul anului am ajuns la 400 volume. XII. Membrii societăţii. Membrii Societăţii: sunt a) fondatori cu taxa achitată: 128 şi cu taxa in rate: 98. b) pe viaţă, cu taxa achitată 138 şi cu taxa în rate : 690. c) ordi­nari 171 şi d) ajutători 5. Cu totul Societal*» »re : 12­2, membri. Avem durerea a Vă comunica, că anul trecut am pierdut mai mulţi membri şi anume pa: a) fundatori: Dr. Dem. Ciuta, adv. Bistriţa; Dr. Iosif Gali, membru al casei magnaţilor, Bu­­da-Pesta; loan Oncescu, notar, Sebe­şul­­; Dr. Izidor Pop, adv., Lugoj; Dr. iuliu cev. de Puşcăria, B-Pesta. b) pe viaţă: Vasile Chirtop casser, Câmpeni; lacob Macaveiu, vicar, Făgăraş, o ordinari: Aug. Dima, proprietar, Hune­doara; Dr. Aurel Frde­y, medic. Oraş­­tie ; Grig. Marinescu, prob pens., Beiuş ; Andir. Todoran, librar-tipograf, Gherla. Cu aceste terminând acest raport. Vă rugăm să luaţi în consideraţiune propunerile noastre şi anume : 1. ) Raportul general al comitetu­lui să se ia la cunoştinţă, atât în gene­ral, cât şi în special; 2. ) faţă de membrii decedaţi ai societăţii adunarea generală să-şi ex­prime condolenţele sale; 8) cenzurându-se socotelile şi registrele de cassa ale societăţii şi găsindu-se în ordine, adunarea gene­rală să dea absolutoriu comitetului şi o­fferului societăţii ; 4­ ) să se primească proiectul de buget pe anul 1913/14 prezentat de casierul nostru. 5.­­ Adunarea generală să pro­­ceadă la alegerea noului comitet pe un nou period de 3 ani. Braşov, 4 Oct. 191­3. Virgil Oniţiu. Dr. Iosif Blaga, vice prez. secr.

Next