Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1913 (Anul 76, nr. 239-262)

1913-11-01 / nr. 239

Nr 239 Brasov, Vineri 1jd 1­­14 ) Noemvrie f* 2 U J v­ A ■ Anul LXXVl ABONAMENTUL: Pe on an . . . 24 Cor. Pa o m­m. de an 12 „ Pa trei lant. . . 6 „ Pentru RomSnlG fl străinătate : Pe un an . . . 40 lai. pe o jura. de an *20 „ TSLE?ON ÎT­. 838, ZIAR POLITIC NAŢIONAL. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA Târgul Inului Nr. 80 INSERATELE se primesc la adminis­traţie. Preţui după tarif şi învoială. Manuscrisele nu­ se în­­sapoiacă. C­ongresul catolic Congresul catolic, ţinut zilele aceste, a prezentat cele mai triste apariţii pentru noi. Discuţiile şi ho­tărârile, ce s’au adus, nu ne im­­poartă, căci în congres s’au tratat numai chestii religioase catolice, cu cari n’avem de-a face nimic. Dar s’au petrecut alte lucruri de impor­tanţă. La congres n’au participat nu­mai prelaţii catolici, ci şi cei gr. ca­tolici , români, ruteni şi ungurul de la Hajdudorog, aşa că congresul a devenit un bloc al tuturor catoli­cilor. Pe când la început prelaţii noştrii gr. cat. au luat parte la con­gres din curtoasie — cum a zis „U­­nirea“ — acum se vede a fi obli­gaţi la participare, deoarece cei cari au absentat, şi-au scuzat absenţa. Din o participare de curtoasie s’a făcut o participare obligativă. In chi­pul acesta ajungem acolo de a­­servim pe încetul catolicismului bi­serica noastră gr. cat. independentă. Congresul de acum ne dovedește, că mergem înainte pe calea aceasta. In legătură cu congresul s’a mai petrecut un lucru caracteristic. S’a scos în tipar pentru congresişti o broşură, în care se fixează pro­gramul de lucru al catolicilor. A­­cest program este cel mai şovinist din câte s’au publicat vre­odată. In broşură noi Românii suntem pre­zentaţi ca cei mai mari duşmani ai maghiarimii, suntem calomniaţi şi ponegriţi în cele mai extreme culori. In consecinţă se propun diferite mij­loace pentru a ne înghenunchia şi a ne opri în progresul nostru naţi­onal. Broşura scoasă la congresul catolic nu este creştinească. Ea nu s’a dat în numele păcii şi a bu­nei înţelegeri, ci a urei faţă de tot ce nu e catolic maghiar. Şi această broşură a fost prezentată cu obrăz­nicie şi celor doi prelaţi ai noştri, cari au participat la congres, iată unde am ajuns. Dar de aceasta să nu ne mirăm. Şovinismul catolic e impulsiv şi obraznic. El se impune cu temeritate, dacă-i dăm anză şi ne punem în serviciul lui. Noi avem vina, dacă eşim umiliţi de pe la con­gresele lor, unde participăm fără rost, fără de-a avea lipsă. Căci trebuie să ştim, că la congresele şi conventi­­culele catolice nu se pregăteşte ni­mic bun, nimic favorabil pentru bi­serica noastră. Această învăţătură s’a reliefat la acest congres mai mult decât ori când. Convinşi de importanţa celor petrecute la acest congres, publicăm aci articolul, ce ni-l trimite un băr­bat fruntaş al bisericei gr. cat. Iată ce scrie el : Ca de obiceiu în 8 Noembrie n. s’a deschis congresul anual al catolicilor. Mi- ar fi plăcut să scriu despre congresul rom. catolicilor, însă de astădată s’a manifestat întreg catolicismul, rom. catolici şi gre­­co-catolici români şi ruteni împreună cu gr. cat. maghiari într’un bloc cato­lic formidabil. Intre patronii congresu­lui sunt episcopii Vasile Hossu şi Vater Frenţia, fapt ce a produs multă bucu­rie »patrioţilor«. Pe podiul clerului înalt să distinge­m corul episcopilor provinciei bisericeşti gr. cat. române de «Alba Iu­lia şi Făgăraş« alături de Miklossy István, episcopul Hajdudorogului împreună re­prezintă biserica catolică, al cărei cap şi conducător este Csernoch, primatele «regnului Marian*. Congresul e mai mult un decor, manifestaţie şi demonstraţie a solida­rităţii catolice, lucrul în merit îl săvâr­­şesc cele 90 de adunăr­i a diferitelor secţii speciale, reuniuni şi congregaţii. Desbaterile şi le ţin la umbra uşilor zăvorite pentru streini. Credincioşi datinei din trecut, a­­ranjatorii şi conducătorii congresului au pus la dispoziţia congresiştilor ală­turi de programul sărbărilor actuale şi o broşură despre planurile şi scopurile din viitor a iarnei catolice, despre duş­manii catolicismului şi a neamului ma­ghiar şi mijloacele de luptă ce au să ob­serve pe viitor. Broşura comandată a­­nume pentru acest congres e scrisă de idb. Egán Lajos şi Kontra Aladár şi are titlu „Decadenţa maghiarilor“. (Magya­rok romlása,“). Am văzut-o în mâna e­­piscopilor noştrii, şi merită să o cu­noască şi obştea românească. Jumătatea prima a broşurei e de­dicată Jidanilor. Pe baza datelor lui Po­­lonyi să arată expanziunea acestui po­por Autorii broşurei găsesc expanziu­­nea evreiască numai întru atâta de pe­riculoasă, încât societatea, »Galilei kör«, Pikter şi Iászi propagă idei internaţio­nale şi francmazonice. Mai încolo să împacă cu ovreii patrioţi. Dacă o parte a ovreilor nu ar fi cum sunt, socialişti, internaţionali, cozmopoliţi şi ateişti, de la cari învaţă apostolii naţionalităţi­lor şi cari prin scrisele lor bârfesc Un­garia milenară —­ toate ar fi bune şi catolicismul maghiar s’ar împăca cu dânşii. Un nou duşman a descoperit ca­tolicismul maghiar în naţionalităţi. Par­tea referitoare la români a broşurei este în traducere următoarea : »Vă facem cunoscută ,cea mai pe­riculoasă naţie, naţia valahilor. Din bă­trâni locuesc valahii pe piscurile frun­ţilor ardeleni, în locurile mai aşezate şi văi, şi au populat tatele ungurilor şi a săcuilor. Dacă duşmanii,Tătarii, Tur­cii, Germanii au atacat ţara poporul şesului a sângerat. Numai zgomotul luptei şi fumul satelor incendiate a pă­truns la munteni, dacă vântul l’a dus pe acolo. In văi într’una a scăzut poporul decimat în lupte. Dacă intravilanele au remas fără stăpâni, dacă câte un sătu­leţ s’a despopulat­­ din munţi s’a pornit puhoiul. Au cutropit locurile pustii, cum eutropeşte puhoiul văile când începe să se topească pe culmi zăpada. Aşa s’au coborât la şes tot mai mulţi şi mai mulţi dintre valachi. Poporul acesta lipsit de cultură şi cu mici pretenţii a năpădit satele pustii şi unde odată şi’a pus piciorul au început a se îmbogăţi şi spori, deşi nici prin cultură, nici prin ştiinţa economică, nici prin hărnicie nu au fost superiori ma­ghiarilor. Statul nobililor ardeleni s’a pur­tat prevenitor cu noua populaţie, n’a găsit-o periculoasă din punct de ve­dere naţional, şi a considerat o de ele­ment folositor în locul iobagilor săcui şi unguri. Şi dacă a răsărit câte un Bethlen Gábor, care prin convertirea românilor la religiunea reformată a voit sa-i câştige pentru maghiarime, a fost singurul diplomat prevăzător. După moartea lui nu s’a făcut nici o încer­care de dat Doamne pentru contopirea valahira ei cu Maghiarii. Şi care a fost rezultatul politicei acesteia? Anul 1848, mii de cadavre, şiroaie de sânge, sate incendiate... Zlat­­na, Aiudul, Bradul... Asemenea omului zburdalnic, care deschide zăgazul apelor stricăcioase şi lasă pe pământul cultivat puhoiul va­lurilor murdare, astfel a purces şi di­nastia, când a lăsat pe sărmanul ma­ghiar pradă valahului sălbatic, lipsit de cultură şi setos de sânge. Nici absolu­tismul cu suferinţele comune nu a pu­tut apropia pe Valahii de Maghiari. S’a înşelat în dânşii şi dinastia, mai de curând au trimis împăratului vesti­tul Memorand, iar azi mărturisesc pe faţă dorinţa de a fi uniţi în Marea Ro­mânie. Cu câte­va săptămâni mai’nainte a dat Liga culturală română deviza, că trebue ruptă legătura de sentimente ce există între poporul român şi împă­ratul. Şi fiindcă tendinţa aceasta voieşte să rupă Ungariei un însemnat teritor geografic şi să-l anexeze României — politica lor mai nouă nu e numai anti­­maghiară, ci direct antidinastică... Liberalismul, care a dat naştere pericolului evreesc, a cauzat şi acest rău, ba putem afirma, abstrăgosid­­le la politica dinastică, că liberalismul ma­ghiar şi lipsa de şovinism a ajutorat cauza valahă ca să ajungă la desvolta­­rea de azi — să ajungă a fi o rană, care azi-mâne v­a trebui tăiată cu fe­rul. A produs o chestie arzătoare, care trebue rezolvită cât de urgent, chiar tăindu o cu sabia, ca marea ideie a u­ităţii naţionale să nu se aleagă cu un eşec. B­ierica gr. or. română cu prero­gativele şi averea ei, cu şcolile sale lipsite de controlă;... inteligenţa valahă crescută în spirit strein, sub conduce­rea clerului superior valah, înzestrat cu fidecomisii­ rupte din posesiunea ma­ghiară.. . au cauzat amuţirea clopote­lor maghiare. S’a început expanziunea economică. Înfiinţarea băncilor valahe, politica energică de expropiare a mo­şiilor săcueşti şi maghiare ne a pus în faţa perspectivei dureroase, că Ardea­lul nu peste mult va fi al lor, şi din punct de vedere al simţămintelor e aproape perdut pentru maghiarime. ...Şi în faţa pericolului acestuia se fac pictări ruşinoase, s’a făcut târ­guială cu dispoziţiile regei Apponyi, legea despre colonizare­a lui Darányi nu s’a efectuat, s’au cassat din budget cele 10 milioane pentru colonizare, gu­vernul află superfluă aducerea legei pentru apărarea posesiunei, rezolvirea chestiilor economico-politice şi lupta cu băncile române a încredinţat-o băncei altruiste, care s’a dovedit neputin­cioasă... ...După datele lui Gróf Bethlen István valahii au cumpărat în cei 5 ani din urmă 167.000 jugăre catastrofe în preţ de 70 milioane coroane... »Cine va putea schimba sentimen­tele preoţilor şi învăţătorilor valahi? Cine va putea stinge setea de avere şi ură a advocaţilor valahi faţă de ma­ghiari? Cine va putea altui în sufle­tele aceste dragostea faţă de maghiari, şi cine va putea schimba cuvântul de rugăciune a lor în limba maghiară??“... După o mulţime de întrebări şi mai mărunte şi mai violente autorii conclud, că faţă de valahi trebue toţi factorii maghiari, în armonie şi solida­ritate, să pornească războiul pe toate terenele: cu foc şi cu fier. Armele să le fie: legi draconice, manipularea is­teaţă a congruei, a ajutoarelor de stat şi cu ajutorul acestora, stîrpirea sim­ţului de naţionalitate. Toată puterea statului şi puterea concentrată a cato­licismului şi a tuturor confesiunilor maghiare trebue îndreptată contra Va­lahilor, restrîngându-le drepturile au­tonome şi întregind codicele penal cu paragraf­ de lipsa pentru retorziunea necredinţei faţă de naţiune şi intere­sele sale Numai pe calea aceasta se pot repara greşelile trecutului conci­liant şi se poate împiedeca decadenţa maghiară, care bate drumul pierzării şi a stingerei. Iată viitorul program al congrese­lor catolice şi temele predilecte a şe­dinţelor secţiilor. * * * Am ajuns alături de jidani, şi duş­mani mai periculoşi decât ace­ia în ochii şi preocupările clericalismului maghiar. Şi toate acestea se fac subt ochii şi patronatul episcopilor Dr. V. Hossu şi Dr. Vaier Frenţiu cu binecu­vântarea lui Cernoch, primatele lumei catolice. Am cetit broşura cu atenţiune şi mi face impresia, că e anume co­mandată. E prea străvezie tendinţa ,ca să nu se facă secularizarea bunurilor bisericeşti, căci vor ajunge pe mânile ji­danilor cozmopoliţi şi a românilor ire­­dentişti“. Acesta este un nou mijloc pen­tru speriarea opiniei publice şi comba­terea democraţiei neprevăzătoare. De altă parte tend­iţa de combatere a românilor pe terenul economic e foarte apropiată de mentalitatea acelora cari au adus cunoscuta hotărâre a »statu­­sului ardelean«, că averile bisericei rom. cat. nu pot fi arondate românilor şi cari sugrumă pe nefericiţii români lo­cuitori pe domeniul episcopiei latine din Văşcău şi jur. De când a ajuns în fruntea bisericei rom. cat. »şleahta« maghiară, au introdus sistemul aristo­cratic bine cunoscut în vieaţa politică, încât politica lui Tisza nu să deose­­sebeşte până nici în alegerea mijloace­lor, de politica lui Grof Mu­lath Gusztáv, Grof Széchenyi, Grof Csák­y, Grof Vay, Grof Bat­tyány etc. Sistemul şovinetic­­feudal e în deplină înflorire în biserica rom. cat. spre ruşinea principiilor creş­tineşti ... Dar nu acesta e cel dintâiu dar, ce îl primesc episcopii şi prin dânşii nenorocita noastră biserică unită de la confraţii în Cristos de rit latin. Cine luptă mai bine de 30 de ani pentru contopirea bisericei române unite cu cea romano catolică în proiectata „autonomie catolică ?“ Cine luptă pentru nimicirea auto­­nomiei noastre şi pentru impunerea autorităţii primatului, pentru­­ uni­tatea catolică? Romano-catolicii. Ce­ e congresul anual catolic ? Ce e con­ferinţa episcopatului catolic ? Ce în­seamnă prezidarea lor şi convocarea lor prin primatele? . .. înseamnă că de fapt­ există fără statute, fără autonomie o organizaţie catolică, a episcopatului catolic, a cărei cap este primatele din Strigoniu, ca şef al Iurpei Catolice. Func­ţionează atât de bine conform inten-­ ţiunilor duşmanilor noştri, încât actualul preşedinte al congresului catolic, fostul ministru de instrucţie contele Zichy János a avut de gând ca actualei or­ganizaţii să-i dea caracter de lege prin un singur paragraf, adecă să statorni­cească tipul de acuma. Să nu uităm, că este vorba de congresul catolic, de conferinţele episcopatului catolic, unde episcopii »romano catolici de rit gre­cesc« din Blaj, Gherla, Oradea şi Lugoj sunt obligaţi să ia parte, şi să-şi scuze absenţa. Nicăiri nu-i vorbă de »biserica romaano-catolică«, ci numai de catolici, autonomie catolică, episcopat respective cor episcopal catolic ... Precum bine ştim, inteligenţa noas­tră şi laicii au fost şi sunt contra par­ticipării episcopilor noştri la tămbălaele latinilor. De o vreme încoace însă pen­tru ca ar avea interese comune, au luat parte pasivă şi acum la urmă ajung »patronii. Cu concursul şi »bună vo­inţa« corului nostru episcopesc a în­făptuit conferinţa episcopatului catolic episcopia de Hajdudorog. Şi vine la urmă P. S. S. Dr. Va­sile Hossu şi se plânge că i-au tras pe sfoară latinii. Da ce s a dus­­la confe­rinţa episcopatului provinciei metropoli­tane de Strigoniu când noi avem autonomia noastră legală şi stăm în legătură directă ai scaunul roman ?? Despre bunăvoinţa latinii or avem destule Indicii şi suntem păţiţi. Latinii lucră la nimicirea şi ma­­ghiarizarea provinciei noastre biseri­ceşti O spărtură au şi făcut în contra canoanelor, Hajdudorog. Ara ajuns până acolo, ca să ne spioneze şi să ne ameninţe până şi vieaţa noastră privată. E recent cazul seminarului Leopoldinc, din Oradea-Mare. N am avut lipsă de broşura lui Egon, ca să cunoaştem planul de acţiune şi programul politic al bisericei latine faţă de români. Şi dacă nu se scria broşura aceasta, cei ce ştim judeca şi trage concluzii din multele experienţe, trebuia să-şi des­chidă ochii şi să vază, că lupul nu­mai părul şi­­ schimbă. E bătătoare la ochi obrăznicia şi impertinenţa, că broşura se împarte împreună cu programul congresului şi ca parte întregitoare a lui, la un congres catolic, unde este reprezentată biserica gr. cat. română prin episcopii săi şi de unii e chiar patronat con­gresul. Nu ţin seamă de episcopii noştri, de prezenţa şi senzibilitatea lor ? ori îi ţin în virtutea demnităţii lor de »ma­ghiari«? Numai aşa îmi pot închipui posibilitatea aceasta. Congresul catolic conferinţa episcopilor catolici, nu ne sunt binevoitori, sunt isvor de atacuri pentru biserica noastră, acolo ni se pregăteşte moartea ei raţională. In congresele catolice demnitatea naţională a episcopilor noştri e batjo­corită. Vor şti oare înţelege episcopii noştri situaţia lor gravă în care au ajuns ? Vor şti pricepe greşala ce o fac prin prezenţa lor? Vor şti înţelege rostul cererii cu inzistenţă a inteligen­ţei şi a laicilor, ca să nu meargă între latini ? Pricep episcopii situaţia şi-şi înţeleg demnitatea lor naţională? Iată întrebările cari vor trebui să le punem cât de des de aci înainte. Un gr. cat. român, cu pene streine. »Zei­« e in­format, că proiectul de budget comun al monarhiei a fost revizuit, din nou, în ultimul consiliu ministerial comun. S’a stabilit tot atunci în liniamente ge­nerale şi expozeul lui B­rchtold pentru delegaţiuni. Se spune, că expozeul va fi scurt. Berchtold va dovedi în el, că politica balcanică a monarhiei a avut succese în trei direcţii. Ia succes să susţie pacea, a îm­pedecat Sârbia de-a a­­junge la marea Adriatică şi a realizat statul independent Albania. Ne pare ciudată această informa­ţie. Ce se ţine de izolarea Sârbiei de mare, acesta e fapt, dar nu serveşte spre onoarea monarhiei. Pacea a fă­cut o şi o susţine România, iar Alba­nia s’a creat cu conlucrarea Europei, dar în special­­cu a Italiei. Vrea dl. Berchtold să se împodo­bească cu pene streine ? Drepturile Românilor din Ma* GSâQfd­a- Din isvor semioficios grec se anunţă, că guvernul grec va supraveghia cu rigurositate ca toate libertăţile Romanilor din Macedo­nia să fie garantate cu cea mai mare stricteţe. Primul ministru Venizelos se va duce personal în Macedonia pentru a supraveghea respectarea acestor libertăţi şi a lua măsurile dictate de împreju­rări. Cartea verite a r­omâniei Ziarul »Levant Herald« publică o tele­gramă specială din Bucureşti asupra cu­prinsului Cărţii verzi. Telegrama sem­nalează două puncte asupra cărora va insista d. Maiorescu în această carte: întâiul se re­fră la convorbirile de la Începutul primului război şi balcanic cu delegatul bulgar, la Bucureşti, care nu şi-a ţinut angajamentul luat ca Bulga­ria să recunoască legitimitatea dezide­ratelor româneşti; al doilea priveşte propunerile româneşti făcute înainte de sfârşitul primului războiu de a aju­ta armata bulgară la Coatalgea și de a ob­ine rectificarea frontierelor dela miază­zi, propuneri pe cari Bulgaria le a refuzat.

Next