Gazeta Transilvaniei, iulie 1914 (Anul 77, nr. 142-168)
1914-07-22 / nr. 160
Nr 160. Braşov, Luni-Marţi 22 Iulie (CAugust) 1914, Anul LXXVII. ABONAMENTUL Pe nn «& . . . 24 Coi’ Pe o jum. de a n 12 „ Pe trei Ioni. . . 6 „ Pentru Românie şi străinătate: Pe an ea . . . 40 lei. ?• o jum. de an 20 „ iSLaros S'. ‘m ZIAR POLITIC NAŢIONAL. * REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA Târgul Inului Nr. SO INSERATELE ce primeau Îs administra vio. Preţul după tatii ţi învoială. «vas»C604 tasmeeriseie nu ie înduspoiasă. Dela vice-coantele comitatului Brassó. Nr. 150/914 prez. Publicaţiune. In urma ordinului telegrafic al ministrului ungar de honvezi edat sub Nr. 12976/914 prez. aduc la cunoştinţă următoarele: Acei dintre recruţi şi rezervişti din rezerva suplinitoare (Ersatzrezerve) atentaţi în 1914, cari sunt de apartenenţă sau locuesc pe teritoriile comitatelor: Albei inferioare, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Giuc, Făgăraş, Treiscaune, Hunedoarei, Târnava-mică, Cojocna, Murăş-Turda, Târnavamare, Sibiiu, Sălagiu, Solnoc-Dobăca, Turda-Arieş, Odorhei, Bacsbodrog, Caraş-Severin, Timiş şi Torontál, mai departe de pe teritoriul oraşelor: Baja, Sabadka, Újvidék, Zombor, Panciova(Pâncsova) Timişoara (Temesvár), Vârşeţ (Versec), Cluj (Kolozsvár) Târgul Mureşului (Maros-Vásárhely) precum şi pe întreg teritoriul Croaţiei şi Slavoniei şi a oraşului Fiume, mai departe, cari sunt de apartenenţă sau locuesc în Tirol, Carinthia, Carniolia, Istria, Görcs şi Gradiska, în oraşul Triest şi împrejurime, precum şi în Silesia de jos, Bosnia şi Herţegovina sunt obligaţi să se prezinte pe drumul cel mai scurt până la 9 August nou la comanda c. şi r. de întregire de care să ţine localitatea unde petrec. Acei cari ştiu mai dinainte că aparţin honvezimei, sunt obligaţi să sa prezinte la comanda militară de întregire a honvezimei de care se ţine localitatea unde trăesc. Brassó (Braşov) 3 August 1914. Jekelius, m. p. vice-comite. Antecedentele mobilizării armatei germane. Ziarul german oficial "Nord-deutsche Algemeine Zeitung" publică următorul important comunicat, în care se face istoricul schimbului de telegrame între împăratul Wilhelm şi Ţarul, care schimb a avut de urmare mobizarea generală a armatei germane : Antecedentele situaţiei. Dacă Rusia s’a însărcinat cu rolul de protectoare a Serbiei, în opiniirile acestui din urmă Stat pentru a nimici Austro-Ungaria, un interes vital pentru Germania este în joc: existenţa inalterată a monarhiei aliate, de care Germania are trebuinţă pentru a menţine, contra adversarului său de la răsărit, poziţia sa de mare Putere. Articolul continuă: Germania, cu cel mai mare devotament a participat la toate sforţările, tinzând la menţinerea păcei Europene şi mai ales la silinţele Angliei, întrucât aveau în vedere menţinerea între Viena şi Peterburg. Articolul mai adaogă încă de la 26 iulie ştiri demne de încredere ce sosiseră, anunţând înarmările Rusiei, şi care motivară declaraţiunea germană din acea zi zicând: că măsurile pregătitoare milităreşti ale Rusiei, ne-ar sili să luăm contra măsuri, care ar consista în mobilizarea armatei, şi mobilizarea este războiu. Atunci ministrul de război al Rusiei declară ataşatului nostru militar la Petersburg, că nici un ordin de mobilizare nu fusese dat că nici un cal nu fusese recizionat, că nici un rezervist nu fusese chemat. Şeful statului-major rusesc confirmă, la 29 aceste declaraţiuni, măcar că ştiri demne de încredere nu lăsaseră nicio îndoială, asupra faptului că, la graniţa germană pregătirile militare ale Rusiei erau în curs. împăratul a primit la 29 iulie o telegramă a ţarului rugându-l cu insistenţă să dea ajutorul său în acest moment atât de grav. Ţarul roagă pe împărat să facă tot posibilul pentru a putea împedeca pe aliatul său să meargă prea departe, pentru a se putea împedeca nenorocirea unui răsboiu european. împăratul a răspuns în aceiaşi seară printr’o lungă telegramă, zicând că asumă cu plăcere sarcina de mediator conform apelului la prietenia și sprijinul făcut. In consecinţă s’a întreprins imediat o acţiune diplomatică la Viena. In vreme ce această acţiune era în curs, a sosit ştirea oficială, că Rusia mobilizează contra Austro-Ungariei. Atunci împăratul a atras atenţia ţarului, printr’o altă telegramă, că prin mobilizarea rusă contra Austro-Ungariei rolul de mediator asumat în urma rugămintei ţarului e compromis dacă nu chiar imposibil. Cu toate acestea acţiunea întreprinsa la Viena a fost continuată. In acelaş timp propuneri engleze în acelaş sens au fost călduros sprijinite de guvernul german. O hotărâre asupra acestor propuneri de mediaţiune trebuia luată astăzi Înainte de luarea hotărârei guvernul german a primit ştirea oficială zicând, că s’a dat ordinul de mobilizare pentru totalitatea armatei şi flotei ruseşti. Atunci împăratul a adresat ţarului o ultimă telegramă, arătând că e silit să ia măsuri. A fost cu silinţele sale pentru menţinerea păcii generale până la extrema limită cu putinţă şi deci nu dânsul va duce răspunderea pentru nenorocirea care ameninţă lumea. La sfârşit telegrama împăratului Wilhelm spunea: Pacea europeană ar mai putea fi salvgardată dacă Rusia ar înceta să ameninţe Germania şi Austro- Ungaria; dar pe când guvernul german, în urma cererei Rusiei îşi asuma rolul de intermediar, Rusia mobiliza toate forţele sale militare, ameninţând astfel siguranţa Germaniei care, până la acel ceas, nu luase încă nici o măsură extraordinară militară. Momentul a sosit deci de a se apela la armata germană şi acest moment n’a fost provocat de Germania ci s’a făcut împotriva voinţei ei, dovedită prin fapte. Moratoriul Austro-lingar. Reprezentanţii principalelor institute financiare din patrie sau adunat ori în edificiul din Budapesta al băncii austro-ungare pentru a se înţelege cum este de a se interpreta respective comenta moratoriul de 14 zile acordat de ministru austriac şi ungar de finanţe. Cu toţii au căzut de acord, ca toate cambiile respective actele de obligaţiune, cari vor deveni scadente până la 14 Aug. nou pot fi prezentate debitorilor spre achitare. Fiecărui debitor însă îi stă în voie liberă a se folosi, sau nu de avantajele ce-i oferă moratoriul. Nu se va protesta respective împrocesua nici un cambiu sau act de obligaţiune, care devine scadent în intervalul dela 1—14 August st. nou. Acestor cambii respective acte de obligaţiune li se prelungeşte în urma moratoriului termenul de scadenţă cu 14 zile. Atitudinea României — Desminfiri, — ori consiliu de miniştri — azi consiliu de coroană. De sine înţeles că atitudinea României a preocupat în cel mai mare grad opinia publică dela noi. Nu era fără interes să se ştie chiar în cercurile cele mai serioase din monarhie atitudinea puterii, a cărei autoritate a creiat pacea dela Bucureşti. Şi astfel s’au lansat diferite ştiri şi presupuneri cami de cari mai fantastice. Eri circula prin oraş vestea că guvernul României ar fi demisionat, apoi că au avut loc în consiliul de miniştri scene violente petrecute între diferiţii partizani ai politicei filo-ruse ori austro-fîle etc. etc. In urma unei informaţii primite din sursă absolut competentă suntem în situaţie să desminţim toate aceste svonuri. Ce e drept s’a ţinut ori un consiliu de miniştri, dar nu s’a dat încă nici o lămurire oficială despre luarea unei noui atitudinei. O eventuală luare de poziţie se va decide numai azi, când se va ţinea consiliul de coroană. Atitudinea României deci până la o nouă enunţare oficială se va considera ceea ce a fost deja început respectativa absolut neutrală. Serviciul de după masă ne va informa asupra unei eventuale mişcări în atitudinea României, fapt, pe care îl vom anunţa la timp. Ostilităţile germano-ruso-franceze. La graniţa germano-rusă se repetă tot mai des incidente cam de car mai alarmante. Se aşteaptă din ceas în ceas ciocnirile inevitabile provocate de aceste incidente. Ştirile mai noui referitoare la ostilităţile germano-ruse sunt următoarele : Königsberg 3 August. Până acum au avut loc la graniţe numai mici ciocniri de cavalerie. S’a dat un asalt asupra localităţii Johannisburg ocupată de dragoni. Ruşii au avut perderi de douăzeci de oamenii iar dintre germani vre-o câţiva au fost răniţi mai uşor. Dawig 3 August. Ruşii au împuşcat mai mulţi lucrători germani pe linia ferată de la Ollowo Ceilalţi lucrători s’au retras. Manifestul regelui Bavariei. München 3 August. Regele Ludovic al Bavariei a dat cătră armată un manifest, prin care îşi esprimă încrederea în încercata armată bavareză apelând la vitejia ei în aceste zile de grea încercare pentru Germania. Francezii aruncă bombe de pe teritoriul german Berlin 3 August. In regiunea Nurnbergului circulă în restimpuri dese aieroplane franceze. Dintr’un aieroplan s’au aruncat mai multe bombe, cari însă n’au cauzat stricăciuni mai mari. Faptul acesta e privt de Germania ca o declaraţie de războiu. Se aşteaptă cu înfrigurare şi izbucnirea conflictului franco-german. Ofiţeri francezi încercând să treacă graniţa germană. Koblenz deAugust. Optzeci de ofiţeri francezi au încercat eri după amiszi să treacă travestiţi graniţa prusiacă pe la Waldeck, încercarea însă nu le-a succes, căci au fost descoperiţi şi deţinuţi. Dărâmarea unui oficiu poştal german, Königsberg 2 August. Ruşii au trecut prin mai multe puncte graniţele Prusiei de est. O patrulă rusească a pătruns în localitatea Fydkohnen, unde a dărâmat edificiul postal de-acolo. Atentat asupra unui tunel german, Berlin 3 August. Un ospătar din Kochern a încercat dimpreună cu fiul său se arunce din aier tunelul de-acolo. Au fost însă prinşi amândoi şi împuşcaţi. Moştenitorul tronului în Budapesta. — De la corespondentul nostru. — Moştenitorul nostru de tron Caro' Francisc Iosif a sosit cu soţia sa ori la Budapesta spre a aduce, după cum să zice, salutul Maj. Sale regelui, ostaşii orice pleacă în război. Presenţa Alteţelor lor, Imp. Regale, a dat prilej, populaţiunei budapestane să şi exprime într’un chip nu se poate mai grandior sentimentele sale de iubire şi alipire pentru casa domnitoare. In faţa clubului partidului mancei s’au adunat ca la vre-o 30.000 de cetăţeni ai capitalei manifestând prin puternie şi înteţite aclamaţiuni, pentru părechea moştenitoare. La inzistenţele publicului a eşit pe balcon ministrul preşedinte, contele Ştefan Tisza şi în cuvinte pline de însufleţire a preamărit armata şi patriotizmul întregei populaţiuni a monarchies Mulţimea cetăţenilor s’a îndreptat pe urmă cu facle şi lămploare înspre palatul regal, unde au manifestat într’un chip impozant pentru părechea moştenitoare. La aclamaţiunile populaţiunei cari nu mai aveau sfârşit, a apărut părechea moştenitoare pe balcon, fiind întâmpinată cu puternice ovaţiuni de simpatie. Preşedintele clubului »Bethlen Gábor« Dr Walther a salutat prin o vorbire însufleţită pe înalţii oaspeţi! Răspunde arhiducele moştenitor spunând că să simte fericit pe teritorul Ungariei, unde este primit cu atât de frumoase manifestaţiuni de simpatie de către întreaga populaţie ungară, fără deosebire de naţionalitate, confesiune şi caste sociale. Laudă sentimentul de jertfă şi patriotismul întregei naţiuni şi închee mulţumind celor prezenţi pentru frumoasa manifestaţiune. Recentele declaraţiuni ale contelui Stefan Tisza despre Români. Budapesta 3 aug. Ziarul »Pester Loyd» anunţă următoarele: Un fruntaş al Românilor din Ungaria a avut în ultimul timp prilejul să confereze cu premierul Stefan Tiza, care s’a exprimat în mod foarte măgulitor despre ţinuta patriotică ireproşabilă şi loialitatea Românilor de sub sceptrul habsburgic. In special şi-a exprimat Tisza recunoştinţa şi adânca sa mulţumire pentru însufleţirea cu care rezerviştii corpului Vii de armată au dat ascultare glasului de chemare sub drapel şi şi-a exprimat firma sa convingere, că tot de aceeaş credinţă cătră tron, vor fi inspiraţi şi vor răspunde la apel şi ceilalţi rezervişti români aparţinători corpului de armată ardelenesc. „In vremurile aceste mari, cum sunt cele de acum, azi contele Tisza, ies la iveală adevărurile mari sădite în inimele popoarelor şi în faţa lor certurile şi frecările vieţii de toate zilele amuţesc. Românii simt şi ei, continuă premierul ungar, că interesul românismului este strâns legat de conducerea germano-maghiară a monarchiei că ei împreună cu noi trebue să lupte acum umăr la umăr în contra puroiului slav“. „Sunt zile mari şi pentru Români zilele acestea, ei trebue să documenteze loialitatea lor prin fapte de jertfire, credinţa neclintită cătră patrie în vremurile aceste de pericol va şterge toate urmele frecărilor trecute şi va forma stânca puternică a încrederii şi iubirei reciproce, care va fi baza, într’un viitor apropiat mai bun, a conlucrării armonice între Unguri şi România. Cu aceste îşi închee declaraţiile sale, ce a aflat de bine să le facă, D-l conte, personagiului politic român. Un discurs al împăratului Wilhelm. Berlin 1 August. După decretarea mobilizării generale a armatei germane o mulţime imensă a manifestat în faţa palatului imperial. La ora 6 p. m. au apărut împăratul şi împărăteasa împreună cu principele Albert la geam, arătându-se publicului. Cu acest prilej împăratul a rostit mulţimei următorul discurs: „Azi e un ceas grav pentru Germania. Invidioşii de pretutindeni ne silesc la o apărare dreaptă. Ni se pune sabia în mână. Am speranţă că, în cazul când silinţele mele din ultima oră nu vor putea aduce pe adversarii mei la rezon şi să menţinem pacea, cu ajutorul lui Dumnezeu vom mânui sabia aşa fel încât o vom putea pune în teacă cu onoare. Acest război ar cere sacrificii enorme de sânge poporului german, dar vom arăta adversarilor noştri ce însemnează să atace Germania. Şi acum, mergeţi şi vă rugaţi duceţi-vă în biserică, îngenunchiaţi în faţa lui Dumnezeu şi rugaţi-i să vie în ajutorul bravei noastre armate4. Cuvântarea împăratului a fost primită cu urale şi cântece patriotice. Circulara Episcopului de la Gherla- Din prilejul conflictului monarhiei noastre cu regatul Sârbiei. Venerabili fraţi şi fii preaiubiţii Este un şir de ani de când regatul vecin a! Sârbiei, fără încetare nelinişteşte pe mai marii ţării noastre, dar şi pe noi pe toţi, cari ne numim fii acestei patrii şi ai gloriosului împărat al Austriei şi Apostolic Rege al Ungariei Francisc Iosif. Nu vă aduceţi oare aminte de multele lacrimi, ce Ip.au vărsat părinţii din neamul nostru, de câte ori fii lor siliţi erau să meargă prin Bosnia şi Herţegovina, ca acolo în mijlocul celor mai aspre suferinţe să păzea,3că hotarele moşiilor Domnitorului vostru cari totdeauna erau primejdue de cete armate, pune la cale tot din partea vecinului regat sârbesc? Bunul şi induratul nostru Stăpân Maiestatea Sa Preaînălţatul Nostru Rege Apostolic, a tot răbdat, a tot nădăjduit, că doar-doar îşi vor veni la minte şi judecată vecinii noştri Sârbi şi nu-i vor sili, ca cu arma mână să fie aduşi la simţiri şi gândiri mai bune şi că la adâncile Sale bă