Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1915 (Anul 78, nr. 1-23)

1915-01-14 / nr. 9

Pagina 2 încă și acum. In pădurile argonice, spre nord dela Verdun și Paul ar­tileria desvoaltă o vie activitate. Am respins toate atacurile, pe cari Fran­cezii le-au îndreptat în contra loc. Hartmannstreiterkopf. In luptele, cari au avut loc în aceste păduri Francezii au avut per­­deri grele. Am aflat pe câmpul de luptă francez nu mai puţin de­­400 cadavre de-ale vânătorilor francezi. Numărul prizionerilor francezi se ridică. Pe câmpul de operaţii dela est. In Prusia estică pe teritorul, care se întinde spre est şi nord de la Hötzen şi Grünbrunnen se desfă­şură lupte de artilerie. Focul nostru l-a silit pe duşman să-şi evacuieze câteva poziţii din sudestul Grün­­brunnen-ului. Atacurile, pe cari Ruşii le-au îndreptat în contra noas­tră spre nordest de la Grünbrunnen, le-am respins, cauzând duşmanului perderi grele. In Polonia de nord nu e nimic de semnalat. Spre est dela Piita deaseme­­nea n’am avut de înregistrat vre-un eveniment mai important. Luptă navală în nordul Helgolandei. Berlin 25 Ian. Din statul major al marinei germane se comunică oficial: Cu ocazia eșirii lor la largul mării panteratele germane „Seyd­­litz“, „Derf­linger“, „Moltrce“ şi „Blücher“ însoţite de patru cruci­­şetoare mai mici şi două torpiloare au dat de o escadră engleză, care consta din 5 crucişetoare de luptă, din mai multe crucişetoare mai mici precum şi 26 de contratorpiloare, cu care a urmat apoi ciocnirea. După o luptă de trei ore En­glezii s’au retras până la o depăr­tare de 70 de mile marine în nordul Helgolandei. După știrile de până aci Englezii au perdut un crucişetor de luptă, iar nouă ni s’a scufundat panteratul „Blücher“­, celelalte uni­tăţi germane s’au reîntors nevătă­mate in port. Amiral: Behacke. (Panteratul german «Blilcher« a fost construit la 1908. Era de 15,800 de tone; avea o lungime de 161,1 metri și o lărgime de 24,5 metri. Motoarele lui aveau o putere de 32,000 de cai, iar viteza îi era de 25­5 noduri. Avea un echipaj de 887 de matrozi), fie nevoite a o face neapărat aceasta“. Ori şi cât de mult ne-ar încânta gândul, că e sublim a te jertfi pentru ţară şi pentru neam, când ne închipuim cu tot dinadinsul suferinţele şi istovi­rea fraţilor noştri din Basarabia, ale celor din regatul ungar şi mai ales ale celor din Bucovina şi din Serbia, suntem oarecum striviţi de simţămân­tul, că suprema datorie a oamenilor noştri de Stat e să facă tot ceea ce o­­meneşte e cu putinţă pentru ca să scă­păm şi de aici înainte de nemărginitele nenorociri ale războiului, păstrându-ne puterile întregi pentru ca la timpul pri­­incios să ne putem folosi de ele spre a contribui pentru impunerea păcii bine­făcătoare. Cu cât mai multe şi mai mari sunt ororile răsboiului, cu atât mai mulţi se pătrund de simţământul acesta şi cu a­­tât mai curând vom ajunge să ne fe­rim cu toţii de răsboiu. Neutralitatea... Vorbind de importanţa neutralităţii sta­telor ţi ca deosebire de ţinuta neutrală a Ro­mâniei In actualul răsboiu, ziarul „Ziua“ scrie Intre altele: .... Au fost în timpul Romanilor Oameni, care asistau cuprinşi de un fel de mulţumire furioasă la reprezentaţiile din circ, unde oameni se omorau între dânşii ori erau sfâşiaţi de fiare sălbatice. Sunt şi astăzi oameni cărora le face plăcere ai asiste la luptele cu tauri ori cu alte animale, şi în genere să ia parte la desfăşurări de dureri. Sunt cu atât mai vârtos oameni, care sunt gata să taie ’n carne vie, sâ sfâşie ori să omoare ’n fel de fel de chipuri — când sunt cuprinşi de mânie ori ameţiţi de ▼re­ o pornire pătimaşă. Sunt deci oa­meni, in gândul cărora răsboiul­ e cel mai măreţ lucru in viaţa omenească şi ▼om citi In fiecare zi osanale pentru răsboinici şi încredinţări, că răsboiul are cele mai moralizatoare efecte, ba ■ic unii, că Întocmai precum furtuna curăţă aerul, războiul curăţă atmosfera morală. Adevărul e, că’n răsboiu omul se sălbătăceşte, şi e peste putinţă să nu fim cuprinşi de groază când ne Închi­puim cele ce se petrec prin tranşee şi pe câmpurile de luptă şi ne dăm seamă despre toate mizeriile Împreunată cu răsboiul. Inimile deschise pentru milă şi pentru iubirea de aproapele nu pot deci să nu sângere ca sfâşiate de du­rere in faţa luptei dintre om şi om şi nu pot să le ierte păcatul intrării In răsboiu decât acelora, care nu mai pot găsi altă scăpare decât să-şi pună viaţa in joc. Gândul acesta a fost exprimat cu deosebită claritate de către unul dintre miniştri Belgiei, Vandervelde, Intr’un discurs adresat armatei. Vorbind, după cum ni se spune Intr’o depeşă, despre starea tristă, In care se află Belgia, Vandervelde a zis : „Soarta ei trebue să le fie exemple înspăimântătoare micilor popoare, care simt în ele ambiţiunea de a se amesteca în lupta uriaşă fără ca­să GAZETA TRANSILVANIEI. Sistarea certificatelor de liberă trecere peste graniţă. Se ştie, că din punctele apropiate de graniţă, cum e de pildă şi oraşul nostru, se eliberau certificate de liberă trecere peste graniţă. Certificatele aceste se eliberau de către oficiul vice­­comitelui ori cel al poliţiei de graniţă şi erau valabile pentru 8 zile. După cum aflăm acum însă aceste certificate au fost sistate. Deaci înainte deci ori­cine ar voi să treacă graniţa fie şi numai pe timpul cel mai scurt trebue să aibă paşaport valabil pentru un an şi prevăzut cu portret, după cum cere ordinul cel unui nou în acest sens al ministrului de interne. Pentru câştigarea paşaportului va­labil pentru un an se va purcede în modul următor: Oficiul poliţienesc al oraşului, ori alt organ administrativ corespunzător (în comune primăria) va libera peten­tului un certificat prevăzut cu portretul petentului, care portret­­va trebui să fie semnat de vre­un oficiant de la poliţie ori din oficiul administrativ corespunzător. Pe baza acestui cer­tificat ministrul de interne va libera paşaportul trimiţându-l prin oficiul vicecomitelui oficiului poliţienesc ori organului administrativ corespunză­tor, pentru ca să-i clauzuleze por­tretul şi să-l predea apoi celui, care l-a cerut. Coolul poliţienesc însă res­pectivă primăriile înainte de­ a pre­da paşaportul partidei vor trebui să-l prevadă cu clauzula de identitate. Isprăvind« *» procedura şi după ce partida a primit paşaportul, ea va trebui să-l prezinte respectivului con­sulat mai apropiat al ţării în care are de gând să meargă, căci numai astfel 1­86 va permite Intrarea în acea ţară (In cazul unei călătorii în România pa­şaportul va trebui prezentat spre vizare consulatului român din Budapesta.) mitropolitul Repta des­­­pre Românii «Iin Bucovina şi Ungaria. Intr’un nou interview a­­cordat de Mitropolitul Repta, care ac­tualmente se află refugiat la Cluj, a­­cesta a făcut următoarele declaraţiuni remarcabile: Ruşii s’au purtat brutal cu deose­bire faţă de evreii din Bucovina. Tot atât de voinici au fost Ruşii şi faţă de Românii bucovineni. Ei au distrus pro­prietăţi şi castele de-ale vechilor fa­milii boereşti. Ştirile despre suferinţele indurate de cătră Ruşi, pe cari le-au adus locuitorii români refugiaţi în Ro­mânia, au influinţat mult spiritele în România. Propaganda agitatorilor rusofili au fost prin aceste ştiri în mod însemnat paralizată. In sânul poporului românesc n’a domnit nici când o dispo­ziţie rusofilă, iar prietenia faţă de Rusia este în cele mai multe cazuri opera a­­gitatorilor, cari lucră cu mijloacele cu­noscute. In ce priveşte in genere situaţia Românilor din Bucovina Mitropolitul Repta a declarat între altele, că aprobă acţiunea contelui Tisza în interesul Ro­mânilor din Ungaria. Scopul nostru — a zis mitropolitul — este să câşti­găm pe Românii din Ungaria şi Buco­vina pentru o astfel de politică, care prin întărirea Monarhiei, să aibă de ur­mare promovarea intereselor culturale şi economice ale locuitorilor români ai Monarhiei, împrumutul de 15 mili­arde al puterilor eutente­. Ziarul «Lokalapzeiger« comunică din Rotterdam. „Echo de Paris“ anunţă, că miniştrii de finanţe ai Angliei, Ru­siei şi Franţei se vor întruni în­­ cărând la Paris, pentru a organiza­­ mai bine colaborarea financiară a ententei. Ziarul „Galois“ zice, că scopul întrunirii ar fi un împrumut de 15 miliarde, în vederea că­­ruia să se facă semnări în Paris, Londra şi Petersburg. Rezultatul împrumutului să se distribue după necesităţile fiecărui stat. Semnatarii împrumutului ar primi o garanţie dela puterile ententei. In scopul acesta ministrul de finanţe Barth (Rusia), Lloyd George (Anglia), şi Ribot (Franţa), se vor întruni la Paris într’o scurtă conferenţă. O telegramă din Bucureşti anunţă, că ministrul de finanţe al Rusiei Bartk, a trecut alaltaeri prin România luând drumul spre Paris. Pentru serbarea Crăciunului ră­niţilor din spitalele Braşovului. — Bine. — Colecta 5, în sumă de 206 col. 30 al., Colectant d-1 paroh I. Broşu, jumătate sumă fiind destina­tă pentru Crăciunul apusean. In bani au­­contribuit: Pankesti Ianos 10 cor., Stan Murăroiu 8 cor., Dumitru D. Moaşa 6 cor., Dania Martin învăţător 5 cor., Constantin D. Moaşa 5 cor., Ioan D. Aldulea 5 cor., Heinrich Kreutzer 5 cor., Max Roth 5 cor., George G. Barbu 5 cor., Andreiu Voina 5 cor., Paraschiva St. Murăroiu 4 cor., Ana Baston 4 cor., Stolz Gustav 4 cor. Maria Barbu 4 cor., Rosa Dassel 3 cor., Maria Deners 3 cor., Toma T. Moar­­cas 3 cor., N. N. 3 cor. Câte 2 cor. au contribuit­. Revica D. Voina, Ioan G. Sârbu, Maria I. G. Moarcăs, Nicolae Făgărășan, George R. Moaşa, Georg Sahsel, Vasile St. Barbu, Piliman Frantz, Constantin Barbu, loan B. Aldulea, Orbán Ferencz, Alexe D. Moaşa. Câte 1 cor: loan I. Voina, Maria I. Bârsan, loan Z. Oltean, Toma Oltean, Ana T. Fugaciu, Maria N­. Moaşa, Ana P. Voina, Vasile T. Moarcăs, Andreiu St. Moarcăs, Ana I. Olteanu, Sabina G. D. Moaşa, Paraschiva St. Muscalu, Con­stantin T. Moarcăs, loan G. Cimpoacă Anghel Seceleanu, Toma Avram, loan T. St. Oltean, Ioniţă Neguş, Georghe Neguş sen, Ana N. Bârsan, loan D. Neacşu, Maria D. Neacşu, Petru Moro­­ian, loan I. Cimpoacă, Georghe Neguş jun., loan St. Seceleac, Ștefan Moarcăs, Căliman, Ana T. Muntean, loan G. Bar­bu, Nicolae Cocu, Vasile Milu, Victoria T. Timar, Martinek Karoly, Barthätmer Karl, Kövér Lazarné, Gödri Marton, Vasile I. Barbu, Nicolae Tampa, Alexe G. Barbu, Alexe I. Tampa, Nicolae Bi­­riș, Ioan Avram, Nicolae Bodean junior, Nicolae Torni, Dumitru Duşa, Revoca T. Sârbu, loan Morar, loan I. Moarcăs, Gheorghe Muntean, Irimie Tampa, Ni­­colae Irimie, Toma Boroc, N. N. Elena I. Agostin, loan Muntean, loan Lepşa, Radu S. Oltean, Constantin I. Moarcăs, Andreiu St. Moarcăs, Elefteria A. Aldu­lea, Tamás Sándor, Arzt Ambrus, De­nes András, Aurelia L Milu, Maria M. Despa, loan Pascu, Maria G. I. Moarcăs, Alexe I. Moarcăs, Marcu Moaşa. Câte 1 cor. 20 fii., loan St Moar­căs, Zikely Peter, loan St. Barbu, Du­mitru G. Moaşa 80 fii. Câte 60 fii., loan I. Seceleanu, loan P. Sârbu, Tom­a Muntean, Alexe Seceleanu, Ştefan St. Moarcăs, Tom­a Moaşa, Ana St. Popovici, Cristea Moar­căs, Reveria A. Moaşa 50 fii. Câte 40 fii., Maria Domnişor, Radu Z. Oltean, Dumitru St. Muntean, Geor­ghe Cimpoacă sen., Alexe St. Sârbu, Alexe Ştirbu, Ioan Muntean, Nicolae Bodean, Heidel Gottfried, loan Găitănar. Câte 30 fil., Marina U. Moaşa, Maria G. Oltean, Efrosina I. Fugaciu, Gheorghe Cimpoacă med. Câte 20 fil., loan Agostin, Ana S. Şuveiu. D-1 colectant par. I. Broşu 4 cor. (anterior 10 cor.) total 14 cor. și 20 metri pânză. Colecta­t. în sumă de 55 cor. 30 fii. Colectant dl Paroh Dimitrie Greceanu în comuna Harman. In bani au contribuit: Parohul Dimitrie Greceanu 10 cor. Ana Florea 2 cor. loan Cristolo­­vean 2 cor. Paraschiva Bătrânu 1 cor. 70 fil. Câte 1 cor. au contribuit­. Constan­tin Inache, Susana I. Cristolovean, Ma­ria G. Nan, loan Zinvart, Vasile Roas­sen, Vasile Roaş­iug, Ioan And. Ravaşu, Ana Ach. Torni, Ana P. Cristolovean, Andreiu G. Răvar, Neculae Rucăreanu, George Benea, George David, loan Ră­văşi, Maria Al. Popovici, Alexe Bă­trânu­sen, Elena And. Velican, Efrosina G. Fătuieţ, Maria A. Mireţ, Elena C. Crivăţ, Vasile Tică, Ioan V. Todoran, Vasile Coman, Nicolae Stanciu, Radu Moldovan, Iosif Pipu, Ana I. Nan, Sil­vestru Bârsan, Elena Ach. Toma, Su­sana Negrea, George G. Corbu, Georgel Cristolovean. Câte 80 fii. Maria I. Nan, văd.­ Păuna G. Bătrânu, văd. Maria Bârsan, Efrosina I. Corbu. Câte 60 fii: Maria G. Musaru, E­­lena N. Vlad. Câte 50 fii: George A. Nan, văd Maria M. Cristolovean, v. Tatiana Popa Paraschiva Corbu. Câte 40 fii: Elena I. Nan, Dumitru Mitan, Ana Coman. Ulterior au mai incurs la subsem­nata presidentă. In bani: Gheorghe Popovici 2 cor. Dşoara N. N. pentru cel fără mijloace 2 cor. In obiecte. Prin Gazeta Tran­silvaniei 1 pachet de pânză de pansat. Preotul Herţioagă din com. Daia să­sească, un pachet şarpie. Prin dna Preoteasă Iustina Giur­giu continuare la colecia de rufărie pentru răniţi . Elena G. Dogariu o jiletcă blăni­­tă, 1 per. ciorapi, Maria I. Dogariu 10 coţi de pânză, Maria Radu Boncotă 1 cămaşe 1 per. pantaloni, Ana G. Cioc Muntean un ştergar, 5 coţi pânză, 1 păr. pantaloni, Susana N. Cazan, 1 că­maşe 1 păr. ismene, Maria D. Muntean 1 cămaşe 1 ştergar, Efrosina I. Muntean 1 cămaşe, 1 păr. pantaloni. Paraschiva Dum.Cioceal0 coţi de pânză. Maria Ioan Jica 1 cămaşe, 1 păr. ciorapi. Maria N. Stroe 1 cămaşe 1 per­ ciorapi, văd. Maria Chir Vâju 1 coţi de pânză, Re­­veica Timar 6 coţi pânză. Maria Ioan Proşan sen. 1 cămaşe, 1 per. pantaloni, Ana G. Apostol 1 cămaşe, 3 coţi pânză, 1 per. ciorapi. Cu călduroasă mulţămită Maria B. Baiulescu prezidentă. Crăciunul soldaţilor răniţi şi reconvalescenţi din Cristian. La iniţiativa d-nei preotese româ­ne Eugenia Pop din Cristian s’a făcut o colectă între femeile române din Cristian pentru a le procura soldaţilor, aflători în garnizoana din Cristian în număr de 378,­­ câteva momente de bucurie cu ocaziunea Crăciunului. După ce la Crăciunul apusean au fost Împărtăşiţi cu colaci şi ţigarete toţi soldaţii, fără deosebire de neam şi rege din partea femeilor evangelice din Cristian, s’au luat măsuri, ca la rândul lor şi Românii, să-i facă părtaşi la bu­curia sărbătorilor lor după putinţă din mult puţinul, ce se va putea aduna iarăşi de o potrivă pe toţi soldaţii. Deosebită laudă merită faptul, că însăşi d-na preoteasă inpreună cu epi­­tropeasa Maria Rucărean au umblat în persoană la colectat prin sat, iar la pregătirea colacilor au ajutat femeile: Maria Muntean, Maria Rucărean, Maria Oltean, Maria Staicu, Iustina Coşulei, Ioan Mihai, Sofia Hogea şi Ana Ungu­rean. După datele, ce mi s’au pus la dispoziţie, s’au colectat dela femeile din sat în bani: 47 cor. 76 fii, 145 colaci, 55 oauă şi 30 litre de lapte; biserica română a contribuit cu 52 cor. 88 fii, cu cari cumpărându-se făină, s'au pre­gătit 233 colaci. In ajunul Crăciunului, după ve­cernia celebrată ostaşilor şi după o cuvântare potrivită, ţinută de parohul Virgil Pop s’au împărţit fiecărui soldat câte un colac şi 10 ţigarete. (378 co­laci şi 3780 ţigarete). Cristian, în 12 Ianuarie 1915. Virgil Pop paroh gr. oriental.­ ­ ŞTIRI. — 12 Ianuarie v. 1915. Vizita principelui moştenitor aus­­tro-ungar în Germania. Cu aprobarea marelui cartier general german se a­­nunţă, că moştenitorul tronului Carol Francisc Iosif al Austro-Ungariei a a­­juns Sâmbătă dimineaţa la ora 9 ani însoţit de marele mareşal al curţei prin­cipele Lobkowitz şi suita. Moştenitorul a fost primit la gară in persoană de împăratul şi după ce l-a salutat în mo­dul cel mai cordial a fost condus în lo­cuinţa Impăratu­­i. La amiază s’a dat un diner la împăratul, la care au luat parte şi moştenitorul german cât şi cei doi fii ai împăratu­li­, principele Fride­­rich Leopold şi principele Waldemar; apoi moştenitorul Saxoniei, care venise anume ca să salute pe moştenitorul Carol Francisc Iosif. La masa de seară dată la ora opt, au luat parte suita întreagă cât şi o­­fiţerii superiori. Duminecă Carol Francisc Iosif a făcut o vizită Moştenitorului­­ german, de unde se va reîntoarce la Viena. Membrii români ai consiliului comunal sunt din nou rugaţi a se prezenta la consultarea convocată pe astăzi seara la orele 6 în casina română din Târgul grâului._____________________ & COMP BRAŞ­OOV.TIPOGRAFIA A. MUREŞIANU BRANISCE Nr. 9—1915. Coroane eterne. Domnul Gregoriu I Marienescu funcţionar în Lipova, în Ioc­­de cunună peritoare pe sicriul dulcelui şi bunului său frate Dr. Atanasiu Ma­­rienescu, dărueşte col. 10 la »Fondul Andrei baron de Şaguna, pentru aju­torarea văduvelor şi orfanilor«. Pentru prinos, dorind odihnă lină mult regre­tatului Dr. A. Marienescu, aduce sin­cere mulţumite. Victor Tordăşianu, pre­sident. Reuniunii meseriaşilor sibieni. Un nou tip de tunuri germane. Un specialist german constată într’o revistă germană militară că Germanii dispun da un tip nou de tun, care trage la o depărtare de 42 kilometri. Cu ajutorul acestui tun s’ar putea de pildă bombar­da cu uşurinţă dela Calais coastele An­gliei, deoarece în unele locuri canalul La­ Manche are o lăţime de numai 32 chilo­metri. Pentru masa studenţilor români din Braşov au intrat dela d-na Eugenia văd. I. Paraschiv născ. Mihali din Sas­­sebeş K. 10. — în memoria iubiţilor ei reposaţi: soţ Ioan, Iliu Gregoriu şi tică Anna. Pentru portretul regretatului profe­sor Dr. Alexandru Bogdani dela d-na I­uda Bogdan (prin d-na Sidonia Petro­­vici) K. 25. — dela N. N. K. 22. — Primească generoşii donatori cele mai călduroase mulţumite. Direcţiunea şcoalelor medii gr. or. române. Ştiri din România. Dl Henri Ca­­targi a fost numit mare mareşal al Curţei Regale. Cu această numire, or­ganizarea Curţei regale este complectă. Ştirea dată de unele ziare, că se vor înfiinţa funcţiuni noui, este neîntemeiată. Exportul cerealelor ne­prohibite nu se va mai face decât pe căile ferate şi numai prin punctele: Predeal, Palanca şi Căineni.­­ Direcţiunea statisticei, din mi­nisterul de domenii, se ocupă cu alcă­tuirea unui tablou statistic privitor la numărul Românilor cari au trecut din regat în noua Dobroge. Acest tablou va cuprinde date amănunţite cu privire la ocupaţiunile acestor noui locuitori ai teritoriului anexat. Dar pentru soldaţii răniţi. Cu pri­lejul împărţirii darurilor de Crăciun la soldaţii răniţi din spitalele Braşovului d-na văd. Elena Dr. A. Mureşianu a împărţit din partea d-sale soldaţilor români din cazarma de artilerie 40 exemplare din interesantul album co­memorativ »Iacob Mureşianu 1812-1887«. Apollo-BiO. Program pentru azi Marţi şi Mercuri . Exploziunea Kase­­matei B. 2. Mare dramă din răsboiu In 5 acte. — Tirolul. (Vederi admi­rabile) . Niţă la crucea roşie (Umorescă). — Umbra lui Polidor (Umor ) Preţul alimentelor de prima nece­sitate în Braşov începând cu ziua de 23 Ianuarie 1915. Făină Nr. 0 şi griz 100 kgr. cor. 67.— Făină de fert (30% orz) 100 kgr. cor. 56-41. Făină de pâne l % grâu, V» săcară, % orz 100 kgr. cor. 42.87. Făină de pâne III (67%, săcară 33^ orz cor. 40 72. Făină de cucuruz 100 kgr. cor. 28­— Făină Nr. 0 și griz 1 kgr. 74 fl 1 făină de fort 1 kgr. 62 fii., făină de pâne I 1 kgr. 48 fii., făină de pâne II 1 kgr. 45 fii. făină de porumb (cucu­ruz) kgr. 32 filerri, pâne din făină de pâne I kgr. 40 fii. Pâne din făină de pâne II 1 kgr. 36 fii. Rasol (cârme de supă) kgr. 1-52—1*76 cor. carne de porc 1 kgr. 1*92 cor. carne de oaie 1 kgr. 1-12 coroane carne de vițel 1 kgr. 1.84—2.60 cor. slănina sărată kg­r. 2.40—2­60 c., unt. de porc kgr. 2-40—2.56 c., lapte de vacă lit. 28 fii., lapte de bivoliţă litru 36 filer­, ouă 5 bucăţi 40 fileri, zahăr kgr. 1*04—1­06 coroane, orez kgr. 64—1.00 fileri, fasole 56—64 fileri, picioci 1 sac cu 80 litru 3 coroane, petrole­u litru 58—60 fii. ceapă 1 kgr. 40 fii. linte­sitru 1—1.40 fii. mazăre litru 56—64 fii., miei litru 34—41 fii., lemne de fag în blăni cu adusul cu tot 4 m. cor. 30—36. Plata muncii pe zi 2­40—3­60 cor. Magistratul orăşenesc. Proprietar: Tip. A. Mureşianu , Branisce & Comp. Redactor responsabil: loan Lacea. Anunţuri primeşte Administraţiun­ea dositşi Traiin­ Iaşi§! cu preţurile cele mai

Next