Gazeta Transilvaniei, iunie 1915 (Anul 78, nr. 117-140)

1915-06-11 / nr. 125

Patina 2 GAZETA TRANSILVANIEI neschimbată. Armata generalului Pflanzer-Baltin l’a respins pe duş­man pretutindeni, unde acesta a atacat’o; duşmanul s’a ales cu perderi mari. In regiunea Tanew şi în Po­lonia situaţia e neschimbată. La graniţele italiene. La Plava am respins iarăşi câ­teva atacuri duşmane. Un aeroplan duşman a aruncat bombe asupra oraşului Görs n’a obţinut însă nici un rezultat. Duşmanul risipeşte mu­niţia pe întreg frontul, dealtcum ma­nifestă o atitudine pasivă. Căderea Lembergului. (Al doilea comunicat.) Budapesta 22 Iunie. — Armata II a noastră a ocupat după o luptă violentă Lembergul. General de divizie Höfer, loc­ţiitorul şefului de stat major. Pe frontul anglo-franco­­ruso-germ­an. Berlin 22 iunie. — Buletinul ofi­cial al marelui cartier general german e pentru azi următorul: Pe câmpul de operaţii de la vest: Spre nordest dela Dixmuiden am respins atacul duşman îndrep­tat în contra alor trei măerişti bine întărite de pe malul vestic al cana­lului. Spre nord dela Arras au fost şi eri mai mult numai lupte da ar­tilerie. Pe Labyrinth, spre sud dela Neuville, am respins la miezul nopţii un atac al infanteriei duşmane. In Champagne, spre vest dela Perthes, ni-am împins poziţiile înainte, după ce ni au succes câteva explozii. Pe înălţimile Maas s’au iscat lupte piept la piept, cari ţin toată ziua secun­date de un straşnic foc de artilerie. Azi dimineaţă la 3 h, ne-am curăţit tranşeul de duşman printr’un contra­atac şi am făcut 130 de prizionieri. La Marcheville am respins cu uşu­rinţă o mică eşire duşmană. Spre est dela Luneville, la Leintrey, s’au iscat noui lupte de avangarde. In Vosgi, spre est dela Sondernach ne-am mutat cu un­­ numit plan şi neconturbaţi de duşman poziţiile pe marginea estică a văii Pecht. La Hilsenfirsten i-am­ cauzat duşma­­nului iarăş perderi mari cu ocazi­­unea atacului, pe care acesta şi l-a reînoit. Aviatorii noştrii au bombar­dat aerodromul de la Courcelles spre vest de la Rheims. Bombele aruncate de aviatorii duşmani asupra oraşelor Brügge şi Ostenda n’au cauzat nici o pagubă în senz militar. Pe câmpul de operaţii dela est situaţia e neschimbată. Pe teatrul sudastic. Spre nord şi spre vest dela Lemberg luptele continuă. Spre vest dela Zolkiew i-am silit pe Ruşi azi noapte să se retragă din poziţiile lor de-acolo, începând din 12 iunie­­. Nemţii şi corpul de armată austro-ungar care luptă cu ei, au făcut prizionieri cu ocazia ultimei ofensive începută în regiunea Prsemyslului şi a Jaros­­lavlui 237 ofiţeri şi 58 de mii de soldaţi duşmani şi au capturat 9 tunuri și 136 de mitraliere. Războiul cu Turcii Constantinopol 22 Iunie. — Marele cartier general otoman comunică oficial cu data de azi: Pe frontul de la Dar­danele. La Ariburnu au fost eri câteva lupte mai slabe de artilerie și in­fanterie. Atacul, pe care dușmanul l-a îndreptat în contra aripei noastre stângi spre sud, lângă Sed-il-Bahr s’a izbit de focul nostru, iar duş­manul a fost silit să se retragă su­ferind perderi grele. Deasemenea am respins azi dimineaţa atacul duşman îndreptat în contra noastră pe întreg frontul dela Sed-il-Bahr. Bateriile noastre de pe ţărmul anatolian au bombardat şi azi cu succes contra­­torpiloarele şi pescuitoarele de mine ale duşmanului apoi artileria şi de­taşamentele de infanterie şi în fine magazinele şi echipamentele de ae­roplane ale acestuia. Am nimicit un aeroplan duş­man, iar pe un altul l’am avariat. Aviatorii dușmani au aruncat mai mult de 30 de bombe asupra acestor baterii, dar nu ne-au putut cauza nici o pagubă. De pe celelalte fronturi n’avem nimic nou. Turzii, casa lancului din Vidra, mor­mântul dela Țebea, ruinele Sarmiseghe­­tuzei etc. ar trebui formal inundate cât ţine vara, de zeci şi sute de turişti tineri. Pentru un tânăr serios şi simţitor astfel de escursiuni ar fi cel mai excelent pri­lej de îmbogăţire nu numai a cunoştin­ţelor proprii ci şi a bogăţiei naţionale. Fiecare ar află un bogat teren de aplicare practică a cunoştinţelor teore­tice câştigate în şcoală. Unul cu pregă­tire în ca­le arheologiei de pildă ar putea face preţioase studii şi colecţii pentru museul Asociaţiunii vizitând toate monumentele şi ruinele rămase de pe vremea strămoşilor noştri. Daci şi Romani. E o adevărată ruşine, că mai toate aceste comori de artă­ romană au fost culese şi duse de streini veniţi din de­părtări mari. Pe când museul Asocia­­ţiunei stă gol şi pustiu. Cel ce se pricepe la muzică ar putea culege şi scăpă de peire atâtea melodii duioase şi neaoşe româneşte, cari deasemeni sunt mai învrednicite de stre­ini decât de noi. Am înroşit de ruşine când am cetit, cum a cutreerat un pro­fesor de muzică din Budapesta singur prin munţii şi satele din Ardeal, adu­nând melodii populare. Fiecare ţinut şi fiecare colţ de pia­tră îşi are legenda sa care aşteaptă un­­zadar pe cel care să le scape de perie şi uitare. Câte cărţi vechi nu se pierd roase de molii prin podurile bisericilor, şi ce comoară bogată de folclor nu ar rămânea nebăgată în seamă prin satele noastre, dacă ar fi mai mult interes! Am luat cu toţii cu bucurie notă de începuturile unei mişcări sportive şi la noi Românii. Ori­cât de nepreţuite ar fi toate aceste exerciţii şi întreceri spor­tive pentru întărirea fizicului şi chiar a moralului generaţiilor tinere, dacă ele nu vor fi împreunate cu escursiuni cu un caracter pronunţat cultural, nu vom avea un profit real sau nu unul deplin. Cu alte cuvinte şi în educaţia ti­nerimii să ne ferim mai mult ca de ori­ce demnilateralitate. Exerciţiile trupeşti, sportul numai într’atâta au un rost în­trucât prin acestea nu se stânjeneşte întru nimic ci dinpotrivă se potenţează interesul vre­unei îndeletniciri culturale şi intelectuale. Trebue să tindem la formarea de caractere armonice, la cari preocupările menite se întărească trupul şi să poten­ţeze curajul personal prin sporturi să se ţină în dreaptă cumpănă cu îndeletni­cirile chemate a sporit cunoştinţele de tot felul prin lectură bună şi studii se­rioase, precum şi idealismul, simţul de jertfă şi voia de muncă altruistă prin o temeinică cultură naţională. Tinerimii noastre, căreia i-am fost totdeauna un prieten deschis îi doresc din inimă ca să se pătrundă de însemnătatea escep­­ţională a misiunii ce-o aşteaptă în viaţa neamului acestuia, unde încă atâtea ar fi de făcut, dacă ar fi braţe vânjoase, minţi luminate şi inimi însufleţite, care să continue cu mai multă pricepere şi stăruinţă munca de trezire şi ridicare culturală şi economică, pe care noi ge­neraţia de azi nu am putut-o decât în­cepe. Nr. 126-1915. îsstjş xfiAI&V Din dieceza gr. cat. de Oradia-mare. — Circular. — Concursul de vară pentru pri­mirile la Sf. Teologie la Seminarul domestic la Oradia-mare şi la Inter­natul de băieţi din Beiuş se va ţi­nea în acest an în 8 Iulie la Reşe­dinţa Noastră din Oradia-mare I. La Sf. Teologie din cauza abun­­danţei de preoţi iestimp, se vor primi tineri în număr foarte redus. Recurenţii au să-şi prezenteze ce­rerea prevăzută cu testiuuoatul de ma­turitate şi atestat de paupertate cel mult până în 7 iulie a. c., iar în 8 iu­lie dimineaţa la 7 care au să se su­pună vizitării medicale în Seminarul domestic. Cei primiţi deja, precum şi cei ce vor fi primiţi la Oradia mare, d­­actrul de 25 cor. pretins de facultatea teolo­gică de rit latin din loc au să-l su­­poarte din propriile mijloace; tot ase­menea vor cumpăra din al lor şi ma­nualele şcolare, cari apoi vor forma proprietatea lor. II. La Seminarul domestic taxa în­treagă de întreţ­iere a elevilor va fi şi restimp 450 cor., dar având în ve­dere greutatea vremurilor presente şi scurapeţea generală afară de taxa fun­damentală întreagă sau redusă fiecare elev până ce ţine aceea scumpete va avea să plătească încă un adau­s de câte 10 cor. de fiecare lună, care o va petrece în Seminar. Adausul de scum­pete este obligător pentru toţi fără es­­cepţiune, deci şi pentru cei primiţi gra­tis. De la aceasta sarcina la părerea Rectoratului vor putea fi absolvaţi nu­mai acei fundaţionalişti întregi, a că­ror familie este lipsită de toate mij­loacele. Taxa de întreţinere, precum şi adausul de scumpete are să se plă­tească în doane, ori în cazul cel mai indulgent în patru rate anticipative. Acel elev, pentru care îndată la Intrare nu se va achita cel puţin rata prină, va fi oprit de la întrarea lu Seminar. Accentuăm din nou, că beneficiile şi favorurile de ori­ce fel conferindu-se numai pe un an, toţi elevii, în conse­cinţă şi aceia, cari în anul expirat au avut ceva favor, vor avea să-şi reîno­­iască recursul, pentru că acei foşti elevi, cari până în 7 iulie a. c. nu-şi vor înainta cererea, vor fi consideraţi de ieşiţi din legăturile Seminarului domes­tic şi şterşi din evidenţă, iar beneficiile, de cari s’au bucurat, vor fi conferite altora. Recursurile sunt a se prevedea cu atestatul clasei premergătoare, certifi­cat medical, certificat de revaccinare şi atestat de paupertate. Primirea elevilor va fi condiţionată şi de aceea, că la intrare în Seminar supunându-se cu toţii vizitării medicului seminariat, se vor afla sănătoşi. Având în vedere afluenţa mare de elevi pe cl. I. şi a V. gimnasiala, recu­renţii pe aceste clase, spre a putea fii de câ timp prenotaţi la gimnasiu vor trimite recursurile lor prevăzute cu toate documentele aci mai sus înşirate cel mult până în 24 iunie a. c. dea­­dreptul la Rectoratul Seminarului de Oradia-mare (Tisza Kálalán-tér) dim­preună cu ta­xa de prenotare de 12 Coi. Elevii de cl. IV. gimnasiala, cari din alte locuri recurg pe cl. V., testimoniul şi-l vor putea trimite până în 30 iunie a. c. dimineaţa. Cei primiţi în fundaţie şi favoruri, precum şi cei ce doresc a întră ca plătitori, întru orientarea Rectoratului s­a­narial vor avea să trimită la adresa Aceluiaş până în 20 August anticipaţia de cel puţin 10 Cor. spre acoperirea speselor primelor investiri. Această sumă se va socoti in taxa de întreţinere, dar la caz de nepresentarea respectivului nu se va restitui. Elevi gr. cat. în şco­ile reale şi comerciale din loc pre lângă aceeaş taxă anuală de 450 Cor. şi adaus di scumpete de câte 10 Cor. la lună se vor putea adăposti în Seminar şi vor sta sub aceeaş grije şi dsciplină, dar instrucţie separată nu li­ se poate garantă. Atari elevi pre lângă trimiterea taxei de prezentare cel puţin de 10 Cor. se pot anunţă la Rectoratul se­­minarial până în 20 August a. c., iar la intrare îşi vor prezentă actele şi se vor supune vizitării medicului se­­minarial. III. La Internatul Pavelian de băieţi din Beiuş taxa întreaga pentru între­ţinere va fi 460 Cor., dar afară de această taxă fiecare elev va avea să plătească un adau­s de scumpete de 10 Cor. de fiecare lună, pe care va petrece-o în Internat. Celelalte ca şi sub II. afară de alineatul 4, cu acea observare, că taxa de prezentare de 10 Cor. va fi a se trimite Rectoratului Internatului Pa­ve­lan de băieţi la Beiuş. Ţinem a accentuă, că şi elevii, cari în anul precedent au fost elevi ai In­ternatului încă au să-şi reînoiască re­cursurile în fiecare an. IV. Terminal pentru primirea ele­velor în Internatul Pavelian de fetiţe din Beiuş îi fix­ăm pe 1. August a. c. Ele­vele, cari doresc să Le primite în acel Internat, vor avea să sustearnă Încoace până la terminul de mai sus suplicele lor adresate câtră acest Ordinariat e­­pisarpesc împreună cu următoarele do­cumente : a) testimoniul scolastic de pe clasa premergătoare; b) cartea de bo­tiz; c) certificat medical despre starea sănătăţii şi certificat de revaccinare; d) atestat de paupertate. Taxa de întreţinere va fi şi în anul şcolar viitor 300 Cor. pentru pro­­viziune şi 70 Cor. pentru uniformă, dar afară de aceasta fiecare elevă va avea să plătească în acest an și un adaus de scumpete de câte 10 Cor. de fiecare lună, care o­ va petrece în In­ternat. V. La Internatul preparandial taxa întreagă anuală se statorește în 360 Cor., dar elevii și aci vor avea să plă­tească în anul acesta adausul de scum­pete de câte 10 Cor. de fiecare lună petrecută în Internat. In schimbul unor servicii de cari­tate vor fi prevăzu­ţi gratuit cam 10—12 elevi, iar alţii vor fi împărtăşiţi de beneficiile mersei ce poartă numele Nostru, având a întregi din al lor res­tul până la suma anuală de 360 Cor. şi a plăti adausul de scumpete; afară de aceasta se pun în prevedere şi re­duceri moderate de taxă după împre­jurări. Recursurile pentru obţinerea beneficiilor şi favorurilor înşirate sunt a se suşterne cel mult până în 31 iulie a. c. la acest Ordinariat împreună cu următoarele documente : a) ultimul tes­timoniu scolastic; b) certificat medical; c) atestat de paupertate. Totodată aducem la cunoştinţa celor interesaţi, că în anul şcolar vii­tor fiecare elev preparandial va avea să plătească la direcţiunea preparandi­­ală cu ocaziunea înscrierii câte 22 lor, ca taxă de înscriere şi taxă la fondul de penziune a profesorilor. Tot atunci se vor plăti pentru cărţi şi recvizite: In cursul I. 40 Cor. In cursul II. 25 Cor. In cursul III. 35 Cor. In cursul IV. 30 Cor. Pătrunşi de importanţa instrucţi­unii primare condusă In spirit religioso­­moral şi animaţi de dorinţa de a de­pune această instrucţiune în mâni cât mai abile, îndemnăm pe tinerii noştri, ca având în vedere rentabilitatea ca­rierei învăţătoreşti creată prin Art. de lege XVI—1913, să îmbrăţoşeze cât mai numeroşi cariera aceasta. Oradia-mare, Sed. Cons. din Iunie 1915. Lupul de fer di­n Marmara. — Câteva clipe ’n ghiarele morţii. — Rolul cel mai temut şi mai Îngrozitor îl joacă pe mare în uriaşul războiu de azi submarinele. Aceste mici vase, cari umblă as­cunse prin valuri au devenit azi spaima mă­rilor şi a oceanurilor. Ele se apropie hoţeşte, pe furiş de jertfa, pe care şi-au pus ochii din­tre vapoarele uriaşe, cari strătaie azi valurile Când le vine apoi la îndemână slobod torpila şi soartea vaporului, care a avut nenorocul să fie ţintit, drept jertfă, e pecetluită, fie ori­cât de mare el îşi află moartea în valuri. Ne adu­cem bine aminte de catastrofa puternicului vapor „Lusitania“, care a fost scufundat tot de un astfel de „lup de fer al mărilor“. In cele ce urmează vom reda în tradu­cere interesanta povestire a unui ziarist din monarhie, care a fost trimis de ziarul sin pe câmpul de operaţii din Turcia. Acesta nefiind bineînţeles întrâosul atât de mult spirit de întreprindere, ca în Americani, ne reproduce la rândul său istorisirea unui coleg al său american, d. R. Swing, corespondentul ziarului „Chicago Daily News“, care de dragul senza­ţiilor era să-şi dea orbul popii în mijlocul mării atacat fiind vaporaşul, pe care dânsul călătoria, de un „lup de fer“ englez. înainte cu vre­o trei zile — scrie ziaristul de la noi — am primit îngă­duinţă dimpreună cu colegul meu Ray­mond Swing, corespondentul ziarului »Chicago Daily News«, ca să călătorim pe frontul de la Dardanele. La sfatul comandantului de port ne-am hotărît să plecăm cu unul din vasele de tran­sport, cari plecau Marţi spre acel front. Mr. Swing însă — ca un adevărat zia­rist american invenţios şi viclean, ce era — nici una nici alta, ci ca s’o şteargă înaintea noastră, se îmbarcă Duminecă seara pe vaporul­­Nagara*. Eu nu ştiam nimic de aceasta, ci con­form înţelesului nostru mi-am trimis bagajul Marţi pe la amiazi la Stambul. Tot atunci şi-au trimis bagajele şi colegul meu austriac Geyer dimpreună cu alţi trei colegi americani. Chiar in momen­tul când dam să plecăm însă vaporul nostru a fost torpilat în portul Galata și deși nu ni s’a întâmplat nimic grav totuş n’am putut pleca, deoare­ce a fost contramandată pit­oa­rea vaporului. Dar nici vicleanul Swing n’a ajuns la Dardanele, căci Mercuri la amiazi spre cea mai mare mirare a noastră dăm de el in Clubul de Comtantinopol. li iau de braţ şi retrăgându-ne îrtr’o odaie aparte, în care nu era nimeni ii pun să-mi povestească istoria naufragiului său. » Eram pe vasul Nagara — Incepu Swing — 37 de inşi, dintre cari 35 matrozi, apoi doctorul Selling, medic din München şi eu. Selling, care e di­rectorul unui spital militar din Con­stantinopol a fost chemat la Gallipoli, ca să facă o operaţie urgentă. Pleca­răm Duminecă seara. Aşezându-ne pe bordul micului vas ne desfatam în noaptea minunată de vară privind la bolta cerească semănată cu diamante de stele. Fiind amândoi amatori nebuni de operă imediat deschiserăm discuţia asupra temei noastre favorite : muzica. Medicul neamţ observă râzând, că toţi amatorii pasionaţi de muzică englezi şi francezi, cari peregrinează vara la München, ca să asiste la reprezentaţiile wagneriane în Prinz-regent-Theater, îi numesc acum pe Nemţi barbari. După ce ne aşezarăm în cabine eu observai, că ar fi bine să ne încingem brâurile da salvare. Medicul îşi aţin­teşte asupra mea întrebător ochii mari albaştri şi cinstiţi. — Gândeşte-te la submarinele en­gleze, îi răspunsei eu. Discutarăm apoi câtăva vreme, dacă e posibil ca să apară »lupii de fer« ai Angliei și în mica mare Marmara. In timpul acesta Îmi dusei patul pe bord așezând pe mar­ginea lui brâul de salvare. — Dealtcum—propusei — să-l în­trebăm şi pe comandantul vasului. — Foarte puţin se arată eventua­litatea unei primejdii, — spuse acesta nevoind cu nici un preţ să mai continue discuţia In această direcţie. După ce însă ne-am îndepărtat de Bosfor — era cam pe la 8 ore seara — comandantul a dat poruncă să fie stânse toate luminile de pe vas şi să se lm­­părţească brâurile de salvare. Am dor­­mit minunat sub rem­ul liber. Dimineața mă treziră razele soarelui, cari îmi bă­­teau In ochi. Ne salutăm veseli reci­proc cu doctorul SelUng. Dacă noaptea nu ni s’a întâmplat nimic, ziua tot nu era primejdie așa de mare, chiar de n­-ar și ajunge vre-o nenorocire va­porul, gândirăm noi. Doctorul mă sur­prinse cu o veste interesantă: azi noapte se zăriseră două submarine, unul pe la orele 10 şi 10 minute, iar celălalt cam pe la h. 2 şi jum. după miezul nopţii. Atunci nu ni se va întâmpla nici o primejdie, dacă aceste două submarine, nu ne-au ţinut vrednici să-şi Îndrepte torpilele omorâtoare asupra noastră — observai eu. In acelaş moment observai In di­recţia capului doctorului cam la 200 de jdtzi*) de vasul nostru ceva negru, ca o corabie. Se ridica din valuri, ca un lup de mere. Un matroz sta pe bord şi se uita spre noi. Pac ! — răsună deodată o bătaie de pușcă și In mo­mentul următor glonțul și sfredeli partea de jos a vasului nostru. — Un submarin ! — ti strigai doctorului și o luai la fugă să-mi tn­­cing brâul de salvare. Fiecare tăcu ca mine. — Paci — răsună a doua oră lovitura de pușcă. — Ce-i ăsta? E sub­marin ? — De pe sub­marii sa dau mai întâi lovituri de puşti? — Pe faţa fiecăruia dintre noi se întinse paloarea morţii, chiar şi faţa doctorului, care dealtmintrelea era întotdeauna vesel şi nepăsător, par’că deveni mai palidă. Submarinul dispăru pe un moment, dar înspăimântătorul »pac !« se repetă iarăş. — Ne torpilează! — ii spusei doc­torului și par’că fiori reci de ghiață îmi trecură prin șira spinării. îndrăz­nesc să afirm, că nu lașitate a fost aceea, ce m’a cuprins ci groaza de pri­mejdia necunoscută. Comandantul, care stătea la cârmă imi strigă din toate puterile să mă duc la dânsul pentru ca să mijlocesc câteva vorbe în en­glezeşte. Plec spre dânsul In fugă. Subma­rinul era cam la 50 de yarzi de noi. Un om de pe torpilor strigă ceva În­spre noi. — Englezeşte ! Vorbeşte engle­zeşte ! — urlai eu. Urmează un răs­puns pe cere nu-l puteam înţelege de loc. — Avem vreme, ca să ne lăsăm luntrile de salvare? — strigai eu a­­proape urlând, la ce spre marea noa­stră uşurare primii răspunsul: — Da, dar vă recomand, ca să grăbiţi ! Cu iuţeala fulgerului ne apu­căm de lucru. Prima cade în apă lun­trea, care atârna dinaintea mea. Mă a­­runc peste bord şi mă las în jos pe o funie. Un matroz era deja in luntre șl Începea să arunce cu fesul apa, ce In­trase în ea lucrând cu o repeziciune nebună. — Reintoarce-ti și te aşează in altă luntre ! — îmi strigă — deoarece in aceasta a pătruns prea multă apă. — Mă cățărai repede pe funie în sus reîntorcându-mă pe bord. — Sfârșitul în numărul viitor. — *­ Yard, măsură de lungime engleză e* aproximativ an metru

Next