Gazeta Transilvaniei, iulie 1915 (Anul 78, nr. 141-164)
1915-07-22 / nr. 157
Nr. 157-1915. GAZETA TRANSILVANIEI. Pe frontul anglo-francoruso-german. Berlin 1 August. — Buletinul oficial al marelui cartier general german e pentru azi următorul: Atacul Îndreptat de Englezi contra poziţiunei noastre de lângă Hogge, a eşuat total. Tot atât de nesuccese au fost şi atacurile de noapte In ţinutul Souchez. In Argoni se dă o luptă înverşunată de artilerie. Noaptea târziu Francezii au atacat poziţiile noastre de la Reichsackerkopf şi din Vogezi, dar au fost respinşi. Aviatorii au desfăşurat şi ieri o viie activitate. Lângă Diinkirch aviatorii francezi au îndreptat un atac nereuşit contra câmpului de aviaţie german. Asupra unui câmp de aviaţie francez am aruncat azi de dimineaţă 103 bombe şi am constatat că 18 din ele au atins hangarele. Aeroplanele duşmane cari s’au înălţat pentru a le apăra, nu au putut împiedeca atacul. 8ease aeroplane germane au atacat deasupra lui Chateau-Salias 15 aeroplane franceze și după o luptă, care a durat cam trei sferturi de oară, mai multe aeroplane franceze au fost silite de noi să aterizeze. Când au intrat apoi în luptă şi alte aeroplane duşmane, ale noastre s’au retras fără pierderi. Spre nord dela Sângerânde un aeroplan francez a fost silit să aterizeze, iar pe cei dinlăuntru i-am făcut prizonieri. In luptele din Argoni, din 20 Iunie şi până în 27 Iodi, am făcut prisone, 125 ofiţeri şi 6610 soldaţi şi am capturat 52 mitraliere precum şi o cantitate foarte mare de alt material de răsboi. La est şi sud-est. Spre nord de la Niemen s-au dat numai lupte locale. Spre nord-est de la Rozan am înaintat şi am respins atacurile duşmanui. In iulie am făcut prisonieri între Marea Osiei şi Pitica 95.023 Ruşi, am capturat 41 tunuri, dintre cari 2 grele, 4 aruncătoare da mine şi 230 mitraliere. Trupele noastre cari au înaintat spre nord de la Ivangorod au respins mai multe contraatacuri crâncene ale duşmanului şi urmărindu-l, au ocupat înălţimile de la Podzanicze, făcând totodată şi aproape 1000 de prisonieri. Intre Vistula superioară şi Bug duşmanul ni s-a opus ieri din nou. Trupe germane au alungat în cursul zilei pe duşman din poziţile lui, cari se aflau spre est dela Novo Alexandria, spre sud dela Kurov şi Lenczna, spre sudvest şi sud dela Cholm, precum şi spre sud vest dela Dubienka. Duşmanul şi-a continuat retragerea pe ambele părţi ale râului Bug, precum şi pe linia da front dintre ţinuturile, cari se întind spre sud dela Lesna In decursul urmăririi am trecut cifja de Cholm. Pe frontul sud-estic Germanii au făcut prisonuri în Iulie 323 ofiţeri şi 75 719 soldaţi şi au capturat 10 tunuri şi 126 mitraliere. Budapesta 2 August — Din marele cartier general al nostruse comunică oficial cu data de az : Situaţia în nordul monarhiei. La Domasew, faţă în faţă cu gura râului Radomca, aii ai noştrii au repurtat ieri succese nouă. Spre vest de la Ivangorod regimentele noastre ardelene au cucerit cu baioneta 8 puncte de sprijin ale duşmanului, construite în formă de etaj şi betonate. Patru din acestea le a cucerit singur regimentul de infanterie 50, care partea cea mai mare constă din Români. Semicercul de împresurare în jurul Ivangorodului sa strâns mult. Am făcut prizionieri 15 ofiţeri şi 2300 soldaţi şi am capturat 29 tunuri, dintre cari 21 grele, 11 mitraliere, un parc mare de ulenzilii, multă muniţie şi mult material de războiu. Vitezele noastre trupe din Ardeal pot însemna această zi între zilele cele mai frumoase ale istoriei lor plină de glorie. Nemijlocit spre est de la Vistula o diviziune a noastră a luat cu asalt gara de la Novo-Alexandria şi încă câteva poziţii cari se află în apropiere. La Kurov, Germanii, după ce ieri au ocupat două linii duşmane, au întrat în a treia. Departe spre est, până la Wieprz duşmanul îşi mai menţine poziţiile sale. Intre Wieprz şi Bug am continuat urmărirea. Intre Sokal şi Krylotv trupele noastre cari au trecut peste Bug, au înaintat în direcţia Vladimir-Wolinskij. In Galiţia-estică situaţia e neschimbată. La graniţele italiene. Pe linia de front din Tirol am atacat un detaşament duşman în valea Ledro spre vest de la Bezzecca şi l-am respins cauzându i mari pierderi. In Juditania patrulele noastre au alungat 7 posturi de observare italiene, care s-au retras pe înălţimile spre nord-vest dela Combino. La graniţele Carintiei nu e nimic de însemnătate. Pe linia de front de pe coasta mării, In sectorii nordici, în partea cea mai mare domneşte linişte. Pe platou lupta de artilerie continuă. Atacurile puternice îndreptate în contra noastră spre est de la Palaezo, au fost total respinse de contraatacul nostru, care a dus infanteria noastră până dincolo de poziţiile ei de la început. General de divizie Höfer locţiitorul şefului de stat major. Pe frontul anglo-francoruso-german. Berlin 2 August. — Buletinul oficial a! marelui cartier gemrai germane pentru ziua de azi următorul: Pe câmpul de operaţii de la vest. In partea vestică a Argonilor am cucerit mai multe tranşee duşmane prin un atac surprinzător cu baioneta. Am făcut prizonieri 4 ofiţeri şi 142 soldaţi şi am capturat o mitralieră. Francezii au atacat seara din nou în Vogezi și toată noaptea a avut loc pe linia Schwatzmările— Barrenkopf o luptă crâncenă. I am respins în tot locul. La Lingekopf sunt din nou lupte. In mai multe locuri am aruncat cu succes mine. Spre sud de la Bau de Supt artileria noastră a zdrobit un balon captiv francez. Un aviator militar al nostru a silit un aeroplan francez să aterizeze, la Lengener, spre omt dela Gerardmer. La est și sudest, Mitau a fost ieri cucerit după o luptă de trupele noastre. Orașul în general e neatins. Spre est dela Ponievitz se dau lupte, cari pentru noi decurg foarte favorabil. Spre nord-est dela Suvalki şi spre sud- est dela Kaletnik am ocupat cu atac înălţimea Nr. 186. Spre Nordvest dela Lomza, după ce am spart în mai multe locuri opunerea îndârjită a Ruşilor, am ajuns la Narew. Aici am prins 1 ofiţer şi 1003 soldaţi. Pe celelalte linii, până la Vistula, am înaintat şi am făcut prizonieri 580 soldaţi, intre cari şi un ofiţer. înaintea Varşoviei situaţia e neschimbată. Alăturându-se la înălţimea cucerită în 31 iulie, trupele lui Woyrsch, luptându se cu îndârjire, au pătruns spre est. Duşmanul care se retrage, a lăsat în marile noastre 1500 prizonieri şi 8 mitraliere. înaintea Ivangorodului trupele austro-ungare au avut mai multe lupte victorioase. Cercul de împresurare din jurul oraşului se strânge tot mai mult. Pe teritoriul dintre Vistula şi sud-est de la Leczna duşmanul se mai menţine faţă cu trupele lui Mackensen. Trupele germane au repurtat nouă succese spre sud dela Kurow. Aici am făcut 600 prisonieri. Spre nord dela Cholm, între Leczna şi Zalin lupta de urmărire continuă. La Bug am ajuns în ţinutul spre nord dela Dubienka. Trupele austro ungare au înaintat peste Bug spre sud-vest de la Wladimir-Wolinski, mai desăvârşit educator al voinţei, iniţiativei şi hotărârior ferme, te deprinde a trăi regulat, igienic, cu program, de-a întrebuinţa folositor timpul, de-a-ţi îndeplini conştienţios datoria, de-a te concentra asupra lucrului ce ai de îndeplinit (a lucra întreg cum zice Gustav von Schmidt) de-a fi cumpătat la mâncare şi beutură, de a înţelege folosul moral al muzicei, lecturei şi diferitelor distracţii nevinovate, de-a aprecia marele folos corporal al curăţeniei şi gimnasticei mişcărei în aer iber, te învaţă ordine, program sistem la toate, îţi aduce aminte de lucrurile mai importante, ce le ai de rezolvat peste zi, îţi completează aşa de mult ziua, încât n’ai timp să-ţi fie urât, şi după luni sau ani de pradă prin desăvârşirea puterei de voinţă iţi pot într’un mod perfect regula şi capacitatea de a dormi. Se Înţelege că, severitatea programului depinde de ţânta, ce vreai s’o ajungi, iară întreaga lui constituire de profesiunea, pe care o ai. Toate acestea se referă numai la rubrica de dimineaţă. Rubrica de seară, un timp de pace mai puţin Însemnată, a devenit acuma în răsboi de o imporanţă capitală şi aceasta a ridicat aşa de mult valoarea ziarelor personale. In timp de pace rubrica de sară nu e altceva, decât o controlare a muncei de peste zi. Acuma în răsboi aceste rubrici sunt »documente ale vremii« de o incontestabilă valoare mai cu seamă pentru posteritate.*) Ele cuprind în amănuntele lor subiective, cele mai frumoase şi sincere deseneri ale diferitelor episoade de răsboi, cele mai interesante sbuciumări ale sufletului bătut de dorul de patrie şi familie, sătul de măceluri şi ţări străine. Tot din această cauză s’au ridicat la o deosebită valoare şi epistolele de război, căci sunt sincerile depozitare ale diferitelor impresii dorinţe şi visuri, păţării şi străpaţii. Ceea ce dă cu deosebire un farmec neîntrecut acestor epistole, fie de intelectuali, fie de plugari e sentimentalismul. Nu mai e stilul rece, scurt şi comercial din timp de pace, ci, pe lângă înşirarea întâmplărilor de răsboi, cuprind şi cea mai senină expresie a iubirei de glie şi familie, cea mai adevărată apreciere a fericirei, pe care o dau în timp de pace părinţii şi mai cu seamă mama, soţia şi copii, fraţii şi pănâitul, în care te-ai născut. Tuchla 23/VII 1916. Dr. med. Mircea Mocanu. *) Ia acest cas bineînţeles nu se poate pretinde, ca cineva să-şi scrie regulat tn fiecare zi rubrica de seară, dar înşirarea faptelor In mod enoratîv d. e. de preste săptămână ar fi complexul rubricelor de seară din acest timp. In chestia importului de porumb. — O declaraţie — Dela primăria comunală Naszód Nr. 1036—1915 Onorată Redacţiune ! Regretăm foarte, că declaraţia noastră referitoare la importul de porumb prin institutul Someşana, publicată in Nr. 141 al „Gazetei Transilvaniei" a fost interpretată greşit din partea unor ziare din ţară, din care motiv s-au făurit acuze nebazate contra Someşenei. Procedura Someşenei şi al vrednicului ei director D l. Dr. Teodor Mihali este pre deplin apreciată din partea noastră şi a poporaţiunei din graniță, unde pre cum am aflat ulterior s’au espedat aproape la 50 vagoane porumb, pentru care faptă publicul nostru din districtul Năseudului este recunoscător şi va fi şi pre viitor cu mulţămită pentru porumbul ce va importa. Naszód, la 29 Iuliu 1915. Primăria comunală : Al. Palagesiu(L. 8.) Constantin Anthon notar prim. primar. Despre consiliştl de miniştri romani care s’a ţinut Sâmbătă la Bucureşti, oficiosul guvernului român »Viitorul«, comunică următoarele : Un consiliu de miniştri s’a ţinut Sâmbătă dimineaţa de’a orele 11 la 1 p. m. acasă la d . Ioan I. C. Brătianu prim-ministru şi ministru de răsboiu. Toţi miniştrii au luat parte. S’a examinat situaţia externă şi s’a discutat chestiunea transporturilor şi exportului. S’a decis ca pentru a veni în ajutorul agricultorilor şi pentru a se uşura transporturile cerealelor să se autorizeze construirea de linii Decauville dealungul principalelor drumuri cari duc la frontieră. Consiliul a discutat şi chestia exportului grâului, dar nu a luat încă nici o decizie definitivă în această privinţă. Din Duma rusească. Evacuarea Varşoviei.1— Duşmanii trebuie învinşi- Un ordin de zi al Ţarului. Ceeace s’a prevăzut şi ceeace o admit nu numai ziarele antantei ci însăşi ziarele ruseşti, pare a fi fapt împlinit. Puternica cetate rusească Varşovia va fi evacuată. Ştirea aceasta o confirmă acum în mod oficial următoarele două telegrame din Petersburg: Petersburg 2 August. In şedinţa Dumei ministrul de războiu Polivanov a anunţat posibilitatea evacuărei Varşoviei. Petersburg 2 August. In şedinţa Dumei ministrul da războiu a spus între altele: Ruşii se vor retrage în poziţii, în cari conducerea armatei va putea pregăti reluarea ofensivei. Proiectele militare, cari vor fi supuse deliberării Dumei, cuprind înainte de toate chemarea sub arme a contigentului 1915 şi a diferite alte categorii ale rezervei. Situaţia economică a Rusiei nu e zguduită. Duşmanii trebuie necondiţionat învinşi, căci altfel ajunge Europa sub jugul teutonic! * Ţarul a adresat armatei, din prilejul împlinirei anului de răsboiu, un ordin de zi în care spune între altele, că Ruşii trebuie să recucerească teritoriile perdute şi că se încrede în victoria finală a armatei ruseşti. Internatul Vancea de ■băieţi din Blaj. Concurs de primire în Seminariul junimei române greco catolice stud. 1. Părinţii, cari voesc să-şi aşeze băieţii pe anul şcol 1915-16 în Seminarul junimii române gr.-cat. dela gimnaziul grecal din Blaj sunt avizaţi, că terminul concursului de primire este 10 August n. 1915. Cererile de primire sunt a sa adresa Preaveneratului Consistor metropolitan din Blaj. Cererile băieţilor, cari în anul şcol. trecut nu au fost, elevi ai seminarului junimii, au să fie înzestrate cu extras de botez, testimoniu de pe anul şcol, trecut şi atestat de revaccinare. In cerere părinţii sau îngrijitorii au să-şi însemne locuinţa şi poşta ultimă cu acurateţă şi să declare, că cunosc pe deplin toate condiţiunile de primire şi se obligă a le împlini întru toate. Ca rezoluţiunile să se poată explia francate resp. recomandate, petenţii sunt rugaţi să alăture marcele poştale de lipsă. 2. Pentru elevi sunt a se plăti 400 cor., pentru cvarter, vipt, luminat spălat, încălzit, scaldă, în caz de lipsă, meise şi medicină şi 20 cor. ca taxă de înscriere pentru cei ce vin pentru întâ adata în Seminarul junimei.Taxa de insriere are să se plătească deodată cu ocaziunea înscrierii , iar suma de 400 cor. bri două, respective in patru rate anticipative și anume câte 200 cor. în 1 Spredivrîe, în 1 Februarie, ori câte Î60 cor. în 1 Septemvrie, in 15 Noemvriti in 1 Februarie şi 15 Aprilie. 3. In vederea împrejurărilor actuale de traiu, extraordinar de grele, Preav. Consistoriu metropolitan a hotărât, să se încaseze în acest an, în chip escepţional, şi un adaus de scumpete de 5o cor , plătibile la începutul anului şcol I, deodată cu rata I a taxei de întreţinere. Părinţilor aluminiar li se atrage deosebit atenţiunea, că, în acest an, mai mult ca ori şi când, rectorul va trebui să stăruiască pentru achitarea la terminul fixaţi a ratelor taxei de întreţinere, şi pe elevii, ai căror părinţi sau îngrijitori nu vor plăti ratele la timp, necondiţionat va trebui să trimită din Internat. 4. Elevii vor avea să aducă cu sine: a) o carte de rugăciuni; b) 4 părechi de schimburi de pânză sau giolgi, bune ; c) cel puţin 6 batiste ; d) 2 părechi de încălţăminte şi cel puţin patru părechi de ciorepi sau oblele ; e) 1 saltea (sac de paie) şi 2 lepedee (cearşaful) de pus pa saltea; f) 2 perini şi 4 feţe de parină; g) 1 ţol sau plapomă; şi 2 lepedee de plapomă b) 2 lepedee albe da giulgiu pentru acoperirea pinului ; i) cuţit, 1 furcuţă, 1 linguriţă, 1 lingură, pahar şi cel puţin 3 şervete; 1)1 perie, de vestminte şi 3 perii de încălţăminte; m) cel puţin 3 ştergare şi 2 peptene, unul des şi altul rar. Pe rufe şi vesminte trebue cusut numărul ce se va comunica în rezoluţie. Rufele şi vesmintele neînsemnate vor fi respinse. 5. Elevii vor avea proviziunea în Pagina 3 s treagă şi anume : a) locuinţă în sale mari sănătoase, luminoase şi prevăzute cu toate cele de lipsă; b) vipt întreg, adecă dejun, prânz ojină şi cină. La dejun: cafea cu lapte ori lapte cu cacao şi pâne; la prânz 2—3 feluri de mâncări, la cină 1—2 feluri; c) spălatul şi cârpitul rufelor; d) Luminat în timpul recerut; e) Încălzitul în timp de iarnă; f) în caz de boală, medic, medicamente și îngrijirea de lipsă; g) Scaldă caldă în timpul iernii, a măsurat prescriselor igienii. Afară de aceasta superioritatea se va îngriji, ca elevii mai slabi în studii, pe cât se poate, să fie ajutoraţi în studiu. 6. Părinţii în decursul anului şcolar să nu trimită bani la adresa sau la mâna elevilor, ci banii să vină la adresa superiorităţii, care se va îngriji să le procure recvizitere de şcoală, cărţine şi ceelalte lucruri de lipsă. De asemenea să nu le trimită nici mâncări, decât doar la ocazii căci Seminarul 11 prevede deplin cu cele de lipsă. 7. Părinţii sunt îndatoraţi să rebonifice eventuale stricăciuni făcute de fii lor. De sine înţeles, că pentru obiectele, ce se strică prin folosinţă, fără vina elevilor, nu sa cere nici o deedamare. 8. Elevii se vorprezenta la începutul anului şcolar înaintea superiorităţii seminariale, cei nouă primiţi însoţiţi de părinţii sau îngrijitorii lor, unde vor plăti taxele prescrise, vor da în seamă obiectele şi li se va designa mobiliarul destin t spre folosinţă. Blaj. 31 Iulie 1915. Dr. Victor Macaveiu, rectorul Seminarului juuircii române gr-cat. din Blaj. —3 Iulie n. 1915. Onomastica Reginei României. Din Bucureşti se anunţă : Sărbătoarea M. S. Reginei Maria va fi celebrată oficial Miercuri în 22 Iulie v. (în ziua St. Maria Magdalena). Se vor celebra servicii religioase, şi autorităţile vor fi închise. Moartea unui general austro-ungar. Îe cartierul general al press-ei ni se anunţă moartea generalului de cavalerie Emil cav. de Ziegler, comandantul unui corp de armată. Cauza morţii este holera aziatică. Cazul acesta este cu atât mai tragic, cu cât la trupele regretatului general nu s’a ivit în timpul din urmă nici un singur caz de holeră. Generalul Ziegler a fost unicul soldat care n’a fost vaccinat cu serul antiholeric Pentru masa studenţilor români din Braşov, au intrat , dela doamna şi dl Aurelia şi Dan Popescu, proprietari In Topliţa K. 100'— întru pomenirii iubiţilor lor : Iliu Nicu şi fiică Felicia Dzeu să mângâie pe pioşii donatori iar pe cei mutaţi dela noi Dzeu să-i odihnească în pace. Sincere mulţume Direct, şcoal. medii gr. or. române. Pentru fondul ziariştlor au trănes cu prilejul reînoirri: abonamentriu prin admiinistraţiunea zaruul «ort, d na văduvă preoteasă Susana Giurgiu, Aruncuta 2 cor.; d-l Romul Ramovţian paroh gr. cat. Mărgău 1 cor. Internetul Vanceau de băieţi Blaj 3 co . Mulţumire. Tot pentru fondul ziariştilor români s’au mai făcut urnătoarele contriburi: D-i şi D-na Dr. N. Comşa, din Sefişte au donat prin eptropia noastră la fundaţunea gazatariior suma da cor 20 în joc da cunună pe mormântul neuitaţilor prietini Felicia Dr. Dobreanu şi Nicu Popescu din Topliţa. Epilopiii ziariştilor: laşul sub Regele Carol. Din Lş se anunţă : Primarul Iaşilor, d. Gh. Mârziscu vrând să eterniseze memoria defunctului mare Rege Carol I. Care numea laşul «a doua Capitală a ţării» — a dat însărcinarea cunoscutului istoriograf d. M. A Bogdan ca să scrie o monografia cu, caracter poate şi cu turul în care să arate progresele laşului sub glorioasa domnie a decedaşu ui primagr al ţării. D. N. A. Bogdan, care s’au,atins muit prin lucrarea ta istoriografică asupra »Oraşu ui Iaşi» a aduns tot materialul necesar pa care l’am putut vedea în treacăt. Publicistul ieşan va oferi în această lucrare toate actele principale ce s’au săvârşit în Iaşi şi domnia gloriosului Rege, aşezând materialul bogat pe documente şi publicaţiunile vremei pe capitole care vor preinta diferite epoci. Emigrarea opriţi, intrând în al doilea an de râsboiu guvernul a extins ordinul, prin care se opreşte emigrarea, şi pe anul al doilea de răsboi. • Proprietar: Tip. A. Mureşianu : Branisce & Comp. Redactor responsabil: Ioan Lacea