Gazeta Transilvaniei, iulie 1915 (Anul 78, nr. 141-164)

1915-07-22 / nr. 157

Nr. 157-1915. GAZETA TRANSILVANIEI. Pe frontul anglo-franco­­ruso-german. Berlin 1 August. — Buletinul ofi­­cial al marelui cartier general german e pentru azi următorul: Atacul Îndreptat de Englezi contra poziţiunei noastre de lângă Hogge, a eşuat total. Tot atât de nesuccese au fost şi atacurile de noapte In ţinutul Souchez. In Argoni se dă o luptă înverşu­nată de artilerie. Noaptea târziu Fran­cezii au atacat poziţiile noastre de la Reichsackerkopf şi din Vogezi, dar au fost respinşi. Aviatorii au desfăşurat şi ieri o viie activitate. Lângă Diinkirch avia­torii francezi au îndreptat un atac nereuşit contra câmpului de aviaţie german. Asupra unui câmp de aviaţie francez am aruncat azi de dimineaţă 103 bombe şi am constatat că 18 din ele au atins hangarele. Aeroplanele duş­mane cari s’au înălţat pentru a­ le a­­păra, nu au putut îm­piedeca atacul. 8ease aeroplane germane au atacat deasupra lui Chateau-Salias 15 aero­plane franceze și după o luptă, care a durat cam trei sferturi de oară, mai multe aeroplane franceze au fost silite de noi să aterizeze. Când au intrat a­­poi în luptă şi alte aeroplane duşmane, ale noastre s’au retras fără pierderi. Spre nord dela Sângerânde un aeroplan francez a fost silit să ateri­zeze, iar pe cei dinlăuntru i-am făcut prizonieri. In luptele din Argoni, din 20 Iunie şi până în 27 Iodi, am făcut prisone, 125 ofiţeri şi 6610 soldaţi şi am capturat 52 mitraliere precum şi o cantitate foarte mare de alt material de răsboi. La est şi sud-e­st. Spre nord de la Niemen s-au dat numai lupte locale. Spre nord-est de la Rozan am înaintat şi am respins ata­curile duşmanu­­i. In iulie am făcut prisonieri între Marea Osiei şi Pitica 95.023 Ruşi, am capturat 41 tunuri, dintre cari 2 grele, 4 aruncătoare da mine şi 230 mi­traliere. Trupele noastre cari au înaintat spre nord de la Ivangorod au respins mai multe contra­atacuri crâncene ale duşmanului şi urmărindu-l, au ocupat înălţimile de la Podzanicze, făcând tot­odată şi aproape 1000 de prisonieri. Intre Vistula superioară şi Bug duşmanul ni­ s-a opus ieri din nou. Trupe germane au alungat în cursul zilei pe duşman din poziţi­le lui, cari se aflau spre est dela Novo Ale­xan­dria, spre sud dela Kurov şi Lenczna, spre sudvest şi sud dela Cholm, precum şi spre sud vest dela Dubienka. Duş­manul şi-a continuat retr­agerea pe ambele părţi ale râului Bug, precum şi pe linia da front dintre ţinuturile, cari se întind spre sud dela Lesna­ In de­cursul urmăririi am trecut cifja de Cholm. Pe frontul sud-estic Germanii au făcut prisonu­ri în Iulie 323 ofiţeri şi 75 719 soldaţi şi au capturat 10 tunuri şi 126 mitraliere. Budapesta 2 August — Din ma­rele cartier general al nostru­­se co­munică o­ficial cu data de az : Situaţia în nordul monarhiei. La Domasew, faţă în faţă cu gura râului Radomca, aii a­­­i noştrii au repurtat ieri succese nouă. Spre vest de la Ivangorod re­gimentele noastre ardelene au cu­cerit cu baioneta 8 puncte de spri­jin ale duşmanului, construite în formă de etaj şi betonate. Patru din acestea le a cucerit singur re­gimentul de infanterie 50, care partea cea mai mare constă din Români. Semicercul de împresurare în jurul Ivangorodului sa strâns mult. Am făcut prizionieri 15 ofiţeri şi 2300 soldaţi şi am capturat 29 tunuri, dintre cari 21 grele, 11 mi­traliere, un parc mare de ulenzilii, multă muniţie şi mult material de războiu. Vitezele noastre trupe din Ar­deal pot însemna această zi între zi­lele cele mai frumoase ale istoriei lor plină de glorie. Nemijlocit spre est de la Vistula o diviziune a noastră a luat cu asalt gara de la Novo-Alexandria şi încă câteva poziţii cari se află în apropiere. La Kurov, Germanii, după ce ieri au ocupat două linii duşmane, au întrat în a treia. Departe spre est, până la Wieprz duşmanul îşi mai menţine poziţiile sale. Intre Wieprz şi Bug am continuat ur­mărirea. Intre Sokal şi Krylotv tru­pele noastre cari au trecut peste Bug, au înaintat în direcţia Vladi­mir-Wolinskij. In Galiţia-estică situaţia e ne­schimbată. La graniţele italiene. Pe linia de front din Tirol am atacat un detaşament duşman în valea Ledro spre vest de la Be­zzecca şi l-am respins cauzându i mari pierderi. In Juditania patrulele noastre au alungat 7 posturi de observare italiene, care s-au retras pe înălţi­mile spre nord-vest dela Combino. La graniţele Carintiei nu e nimic de însemnătate. Pe linia de front de pe coasta mării, In sectorii nordici, în partea cea mai mare domneşte linişte. Pe platou lupta de artilerie continuă. Atacurile puternice îndrep­tate în contra noastră spre est de la Palaezo, au fost total respinse de contra­atacul nostru, care a dus infanteria noastră până dincolo de poziţiile ei de la început. General de divizie Höfer loc­ţiitorul şefului de stat major. Pe frontul anglo-franco­­ruso-german. Berlin 2 August. — Buletinul o­­ficial a! marelui cartier gem­rai german­e pentru ziua de azi următorul: Pe câmpul de operaţii de la vest. In partea vestică a Argonilor am cucerit mai multe tranşee duş­mane prin un atac surprinzător cu baioneta. Am făcut prizonieri 4 ofiţeri şi 142 soldaţi şi am captu­rat o mitralieră. Francezii au atacat seara din nou în Vogezi și toată noaptea a avut loc pe linia Schwatzmările— Barrenkopf o luptă crâncenă. I am respins în tot locul. La Lingekopf­­ sunt din nou lupte. In mai multe­­ locuri am aruncat cu succes mine. Spre sud de la Bau de Supt artile­ria noastră a zdrobit un balon captiv francez. Un aviator militar al nostru a silit un aeroplan fran­cez să ate­rizeze, la Lengener, spre omt dela Gerardmer. La est și sudest, Mitau a fost ieri cucerit după o luptă de trupele noastre. Orașul în general e neatins. Spre est dela Ponievitz se dau lupte, cari pentru noi decurg foarte favorabil. Spre nord-est dela Suvalki şi spre sud- est dela Kalet­­nik am ocupat cu atac înălţimea Nr. 186. Spre Nordvest dela Lomza, după ce am spart în mai multe locuri opunerea îndârjită a Ruşilor, am ajuns la Narew. Aici am prins 1 ofiţer şi 1003 soldaţi. Pe celelalte linii, până la Vistula, am înaintat şi am făcut prizonieri 580 soldaţi, intre cari şi un ofiţer. înaintea Varşoviei situaţia e neschimbată. Alăturându-se la înălţimea cu­cerită în 31 iulie, trupele lui Woyrsch, luptându se cu îndârjire, au pătruns spre est. Duşmanul care se retrage, a lăsat în marile noastre 1500 prizonieri şi 8 mi­traliere. înaintea Ivangorodului trupele austro-ungare au avut mai multe lupte victorioase. Cercul de împre­surare din jurul oraşului se strânge tot mai mult. Pe teritoriul dintre Vistula şi sud-est de la Leczna duşmanul se mai menţine faţă cu trupele lui Mackensen. Trupele germane au re­purtat nouă succese spre sud dela Kurow. Aici am făcut 600 pri­sonieri. Spre nord dela Cholm, între Leczna şi Zalin lupta de urmărire continuă. La Bug am ajuns în ţi­nutul spre nord dela Dubienka. Trupele austro ungare au înaintat peste Bug spre sud-vest de la Wladi­­mir-Wolinski, mai desăvârşit educator al voinţei, ini­ţiativei şi hotărâri­or ferme, te deprinde a trăi regulat, igienic, cu program, de-a întrebuinţa folositor timpul, de-a-ţi în­deplini conştienţios datoria, de-a te concentra asupra lucrului ce­­ ai de îndeplinit (a lucra întreg cum zice Gustav von Schmidt) de-a fi cumpătat la mâncare şi beutură, de a înţelege folosul moral al muzicei, lecturei şi diferitelor distracţii nevinovate, de-a aprecia marele folos corporal al cură­ţeniei şi gimnasticei­ mişcărei în aer iber, te învaţă ordine, program sistem la toate, îţi aduce aminte de lucrurile mai importante, ce le ai de rezolvat peste zi, îţi completează aşa de mult ziua, încât n’ai timp să-ţi fie urât, şi după luni sau ani de pradă prin desă­vârşirea puterei de voinţă iţi pot în­­tr’un mod perfect regula şi capacitatea de a dormi. Se Înţelege că, severitatea programului depinde de ţânta, ce vreai s’o ajungi, iară întreaga lui constituire de profesiunea, pe care o ai. Toate acestea se referă numai la rubrica de dimineaţă. Rubrica de seară, un timp de pace mai puţin Însemnată, a devenit acuma în răsboi de o impor­­anţă capitală şi aceasta a ridicat aşa de mult valoarea ziarelor personale. In timp de pace rubrica de s­­ară nu e altceva, decât o controlare a muncei de peste zi. Acuma în răsboi aceste rubrici sunt »documente ale vremii« de o incontestabilă valoare mai cu seamă pentru posteritate.*) Ele cuprind în amănuntele lor subiective, cele mai frumoase şi sincere deseneri ale diferi­telor episoade de răsboi, cele mai intere­sante sbuciumări ale sufletului bătut de dorul de patrie şi familie, sătul de mă­celuri şi ţări străine. Tot din această cauză s’au ridicat la o deosebită valoare şi epistolele de război, căci sunt sincerile depozitare ale diferitelor impresii dorinţe şi visuri, păţării şi străpaţii. Ceea ce dă cu deo­sebire un farmec neîntrecut acestor e­­pistole, fie de intelectuali, fie de plu­gari e sentimentalismul. Nu mai e stilul rece, scurt şi comercial din timp de pace, ci, pe lângă înşirarea întâmplă­rilor de răsboi, cuprind şi cea mai se­nină expresie a iubirei de glie şi familie, cea mai adevărată apreciere a fericirei, pe care o dau în timp de pace părinţii şi mai cu seamă mama, soţia şi copii, fraţii şi păn­âitul, în care te-ai născut. Tuchla 23/VII 1916. Dr. med. Mircea Mocanu. *) Ia acest cas bineînţeles nu se poate pretinde, ca cineva să-şi scrie regulat tn fie­care zi rubric­a de seară, dar înşirarea fapte­lor In mod enoratîv d. e. de preste săptămână ar fi complexul rubricelor de seară din acest timp. In chestia importului de porumb. — O declaraţie — Dela primăria comunală Naszód­ Nr. 1036—1915 Onorată Redacţiune ! Regretăm foarte, că declaraţia noastră referitoare la importul de porumb prin institutul Someşana, publicată in Nr. 141 al „Gazetei Tran­silvaniei" a fost interpretată greşit din partea unor ziare din ţară, din care motiv s-au făurit acuze nebazate contra Someşenei. Procedura Someşenei şi al vred­nicului ei director D­ l. Dr. Teodor Mihali este pre deplin apreciată din partea noastră şi a poporaţiunei din graniță, unde pre cum am aflat ulterior s’au espedat aproape la 50 vagoane porumb, pentru care faptă publicul nostru din districtul Năseu­­dului este recunoscător şi va fi­­ şi pre viitor cu mulţămită pentru porumbul ce va importa. Naszód, la 29 Iuliu 1915. Primăria comunală : Al. Palagesiu­­(L. 8.) Constantin Anthon notar prim. primar. Despre consiliştl de mi­niştri romani care s’a ţinut Sâm­bătă la Bucureşti, oficiosul guvernului rom­ân »Viitorul«, comunică următoa­rele : Un consiliu de miniştri s’a ţi­nut Sâmbătă dimineaţa de’a orele 11 la 1 p. m. acasă la d . Ioan I. C. Brătianu prim-ministru şi minis­tru de răsboiu. Toţi miniştrii au luat parte. S’a examinat situaţia ex­ternă şi s’a discutat chestiunea transporturilor şi exportului. S’a decis ca pentru a veni în ajutorul agricultorilor şi pentru a se uşura transporturile cerealelor să se autorizeze construirea de li­nii Decauville dealungul principale­lor drumuri cari duc la frontieră. Consiliul a discutat şi chestia ex­portului grâului, dar nu a luat încă nici o decizie definitivă în această privinţă. Din Duma rusească. Evacuarea Varşoviei.1— Duşmanii tre­buie învinşi- Un ordin de zi al Ţarului. Ceeace s’a prevăzut şi ceea­­ce o admit nu numai ziarele antantei ci însăşi ziarele ruseşti, pare a fi fapt împlinit. Puternica cetate rusească Varşovia va fi evacuată. Ştirea aceasta o confirmă acum în mod oficial următoarele două telegrame din Petersburg: Petersburg 2 August. In şedinţa Dumei ministrul de războiu Polivanov a anunţat posibilitatea evacuărei Var­şoviei. Petersburg 2 August. In şedinţa Dumei ministrul da războiu a spus între altele: Ruşii se vor retrage în poziţii, în cari conducerea armatei va putea pregăti reluarea ofensivei. Proiectele militare, cari vor fi supuse deliberării Dumei, cuprind înainte de toate chemarea sub arme a contigentului 1915 şi a diferite alte categorii ale rezervei. Situaţia economică a Rusiei nu e zguduită. Duşmanii trebuie necon­diţionat învinşi, căci altfel ajunge Europa sub jugul teutonic! * Ţarul a adresat armatei, din pri­lejul împlinirei anului de răsboiu, un ordin de zi în care spune între altele, că Ruşii trebuie să recucerească terito­riile perdute şi că se încrede în victoria finală a armatei ruseşti. Internatul Vancea de ■băieţi din Blaj. Concurs de primire în Seminariul junimei române greco catolice stud. 1. Părinţii, cari voesc să-şi aşeze băieţii pe anul şcol 1915-16 în Semi­narul junimii române gr.-cat. dela gim­naziul gre­cal­ din Blaj sunt avizaţi, că terminul concursului de primire este 10 August n. 1915. Cererile de primire sunt a sa adresa Preaveneratului Con­­sistor metropolitan din Blaj. Cererile băieţilor, cari în anul şcol. trecut nu au fost, elevi ai seminarului juni­mii, au să fie înzestrate cu extras de botez, testimoniu de pe anul şcol, trecut şi ates­tat de revaccinare. In cerere părinţii sau îngrijitorii au să-şi însemne locu­inţa şi poşta ultimă cu acurateţă şi să declare, că cunosc pe deplin toate con­­diţiunile de primire şi se obligă a le îm­plini întru toate. Ca rezoluţiunile să se poată exp­lia francate resp. reco­mandate, petenţii sunt rugaţi să ală­ture marcele poştale de lipsă. 2. Pentru elevi sunt a se plăti 400 cor., pentru cvarter, vipt, luminat spălat, încălzit, scaldă, în caz de lipsă, meise şi medicină şi 20 cor. ca taxă de înscriere pentru cei­ ce vin pentru în­­tâ adata în Seminarul junimei.­­Taxa de ins­riere are să se plătească deodată cu ocaziunea înscrierii , iar suma de 400 cor. bri două, respective in patru rate anticipative și anume câte 200 cor. în 1 S­predivrîe, în 1 Februarie, ori câte Î60 cor. în 1 Septemvrie, in 15 Noem­­vriti in 1 Februarie şi 15 Aprilie. 3. In vederea împrejurărilor actu­ale de traiu, extraordinar de grele, Preav. Consistoriu metropolitan a ho­tărât, să se încaseze în acest an, în chip escepţional, şi un adaus de scum­pete de 5o cor , plătibile la începutul anului şcol I, deodată cu rata I a taxei de întreţinere. Părinţilor aluminiar li se atrage deosebit atenţiunea, că, în­­ acest an, mai mult ca ori şi când, rectorul va trebui să stăruiască pentru achitarea la terminul fixaţi a ratelor taxei de între­ţinere, şi pe elevii, ai căror părinţi sau îngrijitori nu vor plăti ratele la timp, necondiţionat va trebui să t­rimită din Internat. 4. Elevii vor avea să aducă cu sine: a) o carte de rugăciuni; b) 4 pă­­rechi de schimburi de pânză sau giol­­g­i, bune ; c) cel puţin 6 batiste ; d) 2 părechi de încălţăminte şi cel puţin patru părechi de ciore­pi sau oblele ; e) 1 saltea (sac de paie) şi 2 lepedee (cear­şaful­) de pus pa saltea; f) 2 perini şi 4 feţe de parină; g) 1 ţol sau pla­­pom­ă; şi 2 lepedee de plapomă b) 2 le­­pedee albe da giulgiu pentru acoperirea pinului ; i) cuţit, 1 furcuţă, 1 linguriţă, 1 lingură, pahar şi cel puţin 3 şervete; 1)1 perie, de vestminte şi 3 perii de încălţă­minte; m) cel puţin 3 ştergare şi 2 p­ep­­tene, unul des şi altul rar. Pe rufe şi ves­minte trebue cusut numărul ce se va comunica în rezoluţie. Rufele şi ves­mintele neînsemnate vor fi respinse. 5. Elevii vor avea proviziunea în­ Pagina 3 s­ treagă şi anume : a) locuinţă în sale mari sănătoase, luminoase şi prevăzute cu toate cele de lipsă; b) vipt întreg, adecă dejun, prânz ojină şi cină. La dejun: cafea cu lapte ori lapte cu ca­cao şi pâne; la prânz 2—3 feluri de mâncări, la cină 1—2 feluri; c) spălatul şi cârpitul rufelor; d) Luminat în tim­pul recerut; e) Încălzitul în timp de iarnă; f) în caz de boală, medic, medi­camente și îngrijirea de lipsă; g) Scaldă caldă în timpul iernii, a măsurat pre­scriselor igienii. Afară de aceasta su­perioritatea se va îngriji, ca elevii mai slabi în studii, pe cât se poate, să fie ajutoraţi în studiu. 6. Părinţii în decursul anului şco­lar să nu trimită bani la adresa sau la mâna elevilor, ci banii să vină la adresa superiorităţii, care se va îngriji să le procure recvizitere de şcoală, cărţine şi ce­elalte lucruri de lipsă. De asemenea să nu le trimită nici mâncări, de­cât doar la ocazii căci Seminarul 11 pre­vede deplin cu cele de lipsă. 7. Părinţii sunt îndatoraţi să re­­bonifice eventuale stricăciuni făcute de fii lor. De sine înţeles, că pentru obiec­tele, ce se strică prin folosinţă, fără vina elevilor, nu sa cere nici o dee­­dam­are. 8. Elevii se vor­­prezenta la înce­putul anului şcolar înaintea superiori­tăţii seminariale, cei nouă primiţi în­soţiţi de părinţii sau îngrijitorii lor, unde vor plăti taxele prescrise, vor da în seamă obiectele şi li­ se va designa mobiliarul destin t spre folosinţă. Blaj. 31 Iulie 1915. Dr. Victor Macaveiu, rectorul Seminarului juuircii române gr-cat. din Blaj. —­3 Iulie n. 1915. Onomastica Reginei României. Din Bucureşti se anunţă : Sărbătoarea M. S. Reginei Maria va fi celebrată oficial Miercuri în 22 Iulie v. (în ziua St. Maria Magdalena). Se vor celebra servicii religioase, şi autorităţile vor fi în­chise. Moartea unui general austro-ungar. έe cartierul general al press-ei ni se anunţă moartea generalului de cava­lerie Emil cav. de Ziegler, comandantul unui corp de armată. Cauza morţii este holera aziatică. Cazul acesta este cu atât mai tragic, cu cât la trupele re­gretatului gene­ral nu s’a ivit în timpul din urmă nici un singur caz de holeră. Generalul Ziegler a fost unicul soldat care n’a fost vaccinat cu serul antiholeric Pentru masa studenţilor români din Braşov, au intrat , dela doamna şi dl Aurelia şi Dan Popescu, proprietari In Topliţa K. 100'— întru pomeniri­i iubiţilor lor : Iliu Nicu şi fiică Felicia Dzeu să mângâie pe pioşii donatori iar pe cei mutaţi dela noi Dzeu să-i odihnească în pace. Sincere mulţum­­e Direct, şcoal. medii gr. or. române. Pentru fondul ziariştlor au tr­ă­­nes cu prilejul reînoirri: abonamentriu prin admiinistraţiunea z­aru­ul «­o­­rt, d na văduvă preoteasă Susana Giurgiu, Ar­uncut­a 2 cor.; d-l Romul Ramovţian paroh gr. cat. Mărgău 1 cor. Internetul Vanceau de băieţi Blaj 3 co . Mulţumire. Tot pentru fondul ziariştilor români s’au mai făcut u­rnătoarele contriburi: D-i şi D-na Dr. N. Com­şa, din Sefişte au donat prin ep­tropia noastră la fundaţunea gazatariior suma da cor 20 în joc da cunună pe mormântul neuitaţilor prietini Felicia Dr. Dobreanu şi Nicu Popescu din Topliţa. Epilopiii ziariştilor: laşul sub Regele Carol. Din Lş se anunţă : Primarul Iaşilor, d. Gh. Mâr­­ziscu vrând să eterniseze memoria defunctului mare Rege Carol I. Care numea laşul «a doua Capitală a ţării» — a dat însărcinarea cunoscutului isto­riograf d. M. A Bogdan ca să scrie o monografia cu, caracter poate şi cu tur­ul în care să arate progresele la­şului sub glorioasa domnie a decedaşu ui prima­g­r al ţării. D. N. A. Bogdan, care s’a­u,a­­tins muit prin lucrarea ta istoriografi­că asupra »Oraşu ui Iaşi» a adun­s tot materialul necesar pa care l’am­ putut vedea în treacăt. Publicistul ieşan va oferi în această lucrare toate actele principale ce s’au săvârşit în Iaşi ş­i domnia gloriosului Rege, aşezând ma­terialul bogat pe documente şi publica­­ţiunile vremei pe capitole care vor preinta diferite epoci. Emigrarea opriţi, intrând în al doilea an de râsboiu guvernul a extins ordinul, prin care se opreşte emigrarea, şi pe anul al doilea de răsbo­i. • Proprietar: Tip. A. Mureşianu : Branisce & Comp. Redactor responsabil: Ioan Lacea

Next