Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1915 (Anul 78, nr. 236-259)
1915-11-25 / nr. 255
Pago» 2 SSLij aşteptată în Balcani nu s’a produs. ■•«mSTM*0TM1 »J.nvmn,leste guvernul că serveşte numai interesele de partide şi că se menţine din contrastele guvernulu precedent. Ei întrenbă că oare sa alăturat Italia de înţelegere ca factor egal îndreptăţit şi că oare contrac-PrîntÎ Rimn -Dante faţă de Serbia,Franţa şi Grecia fost-au înlăturate. Situaţia Italiei pare a fi foarte modestă deoarece ea este exclusă din războiul comun. Austro Ungaria şi-a dovedit forţele, ea a câştigat lupte a ocupat teritorii inamice, colosalul a mărit puterea, pe când Quadrupla şi-a pierdut cu totul rolul în Balcani. Italia trebue să privească acum că războiul Seel transportat pe coastele Adria-Consimţirea Italiei la înţelegrea din Londra, n’a schimbat de loc stuaţiunea; în sânul împătritei lipseşte şi acum ca şi totdeauna o voinţă comună, un scop comun, şi de aceea se ivesc tot mai multe contraste de interese. M * Realitatea este că iniţiativa se poate găsi totdeauna şi numai la Puterile Centrale pe când Quadrupla nu mai şchioapă după ele. Austro Ungaria şi Bulgara 86 află la Adriatică, Germanii apare în Marea Mediterana, furtuna sgudue porţile Italiei. Oire pentru a Londra? SCr18 Italia întemeSere« dela în .x ^ ,fiindcă ne-am amestecat şi noi m războiul general — continuă Lucci — aceasta însemnează atâta că trebue ea luptăm împreună, până ce vom fl 2*TM Be,Sia §i ceibra 9' vom fl curăţ ! Franţa da duşmani, atunci însă nici Englezilor, Francizilor şi Huşilor nu le este îngăduit să depună armele . Trinn101? 001 Triestul, şi Trientinul, până ce nu se va rezolva chestiunea albaneză conform intereselor noastre, şi până ce se va libera navigaţiunea pe canalul de Suez. In sfârşit oratorul critică cenzura care serveşte numai interesele de partide şi pe Samandra, care nu caută decât ca să-şi întărească poziţiunea. După Lucci a vorbit deputatul Raimondo, care între altele a zis, că este incontestabil, că victoria Puterilor Centrale a avut o mare influenţă aspra statelor neutre şi că aceste state neutre înclină de atunci către Puterile Centrale. Republicanul Coloianni vorbite despre înţelegerea da la Londra şi admite posibilitatea ca Italia să piarză războiul, cu toate acestea să primească Trientul şi Triestul, crede însă şi contrariul ca posibil. Marea întrunire a agrarienilor din România. Luni a avut loc la Bucureşti o mare întrunire a agrarienilor din România, convocată de Uniune şi de sindicatele agricole pentru a decide guvernul să acorde libertatea exportului fără restricţiuni. Au luat parte la această întrunire peste 500 de mari agrarieni. Au luat cuvântul d-nii: N. Secelearta, Radu Mandrea, Dimitrie Greceanu, Al. Sdulescu, Principele Gh. Ştirbey, Paul Teodoru, D. Codrescu, Al. Ciurtu, D. Enuşescu, Iulian Vrăblescu Alex. Zissa, D. Pârlog, D. Cerchez şi D. Greceanu. După vorbirile sus numiţilor, d. I. Berceanu preşedintele sind. agr. din Brăila a dat citire unei moţiuni, pentru Îndeplinirea desideratelor, prin inter▼eniri la guvern şi la rege. Mântuitorul, pe Martirul,—şi Isus li ▼orbeşte cu glas limpede şi dulce: — Inimele pline de milă sunt temelia locaşului meu. Intră deci, în locaşul meu, tu care ai fost aşa de însetat de milă, toată viaţa ta, tu care ai fost aşa de nenorocit şi smerit. Intră şi te veseleşte ! — Doamnei strigă în sughiţuri de bucurie, orbul ce-şi căpătase luminile. Eşti tu, aidoma, Doamne ! Şi Christ zâmbeşte cu un surâs nespus de dulce bătrânului şi tovarăşe' sale, care se reînsufleţeşte la surâsul acela dumnezeesc. Şi astfel degerară într’o noapte, pe câmp, doi sărmani nenorociţi. După ce mi-am reîmprospătat în minte această întâmplare m’am intrebat dacă era destul de simplă şi de înduioşătoare ! Era, această povestire, în stare să trezească un simţământ de milă în cei ce o vor ceti ? Mi se părea că da. Cu acest gând, mulţumit de mine, începui să aţipesc, gândindu-mă cu toată toropeala somnului, la sărbători şi la grijele materiale ce sosesc odată cu ele. (La una.) SITUAȚIA pe câmpul de răsboiu. Azi dimineaţă am primit de la biroul de presă al prim-mainistrului următoarele comunicate oficiale telegrafice: Budapesta 6 Decemvrie.—Din marele cartier general al nostru sa comunică oficial cu data de azi: In nordul monarhiei. Nu s-au petrecut evenimente mai însemnate. La graniţele italiene. Pe frontul de la Isonzo artileria duşmană şi-a continuat canonada, care în unele locuri, dar cu deosebire contra capului de pod de la Görz, a fost din timp în timp destul de violentă. Artileria italiană a ţinut şi oraşul Görz şi comuna învecinată St. Peter sub foc de artilerie de tot felul de calibru. Infanteria duşmană a atacat în decursul zilei în sectorul de la Doberdo la Radipuglia, Palazzo, iar cătră seară la San Martino, dar în tot locul am respins-o. Focul de artilerie al duşmanului, îndreptat contra teritoriului fortificat situat în împrejurimea de la Lardaro, a fost extins acum pe frontul din Tirol şi asupra poziţiei la nord de la valea Ledre, care e împreunată cu cea de mai înainte. Câmpul de operaţii din Balcani. Trupele noastre au înaintat pe teritorul muntenegrean şi dela Novibazar la vest şi la sud-vest, pe şoseaua ce duce dela Mitrovica spre Ipek. La Peştera am respins avant-gardele muntenegrine în poziţia lor principală. La est dela Ipek am bătut o ariergardă sârbească. Avantgardele noastre deja se apropie de oraş. In luptele de eri am făcut peste 2100 prisonieri. General de divizie Höfer, locţiitorul şefului de stat major. Pe frontul anglo-francoruso-german. Berlin, 6 Decemvre — Buletinul oficial al marelui cartier general german e pentru ziua de azi următorul : Pe câmpul de operaţii de la vest. In diferite puncte ale frontului au avut loc lupte de artilerie, de mine şi cu granate de mână. In regiunea de la Bapaume într-o luptă aeriană am împuşcat două avioane engleze. Pasagerii au murit. La est şi sud-est. Ieri în zorii zilei a eşuat cu mari pierderi un atac al Ruşilor la est dela Riga, înaintea liniilor noastre ce duc spre sud dela Babitsches. Un avion german lovit de focul artileriei ruseşti, precum şi pe pasagerii, i-am salvat pe litoralul din Burlanda, în regiunea Markgrafen. Câmpul de operaţii din Balcani. La sud dela Sjenica şi la nordest dela Ipek am respins detaşamente muntenegrine şi îsârbeşti. Evenimentele pe mare. In 5 Decemvre crucişetorul nostru «Notara» inpreună cu câteva distrugătoare, au scufundat cu foc de artilerie In portul dela San Giovanni di Medua (Albania) trei vapoare mari, şi două mici, precum şi 5 corăbii mari cu vâsle, şi patru mici, în timp ce acestea transportau la ţărm material de război. Un vapor în urma exploziei a fost aruncat în aer. Flotila noastră a fost atacată într-aceea foarte violent de pe ţărm de aproximativ 20 tunuri, dar fără nici un succes. Aproape de acolo vasul nostru de la război «Warasdin» a distrus submarinul francez »Fresnel» făcând prisonier pe comandant, pe al doilea ofiţer şi 26 soldaţi. O altă flotilă a scufundat în noaptea spre 23 Novembre un vapor armat cu 3 tunuri şi o corabie mai mare cu vâsle şi cu motor, amândouă italiene, încărcate, şi fiind deja în drum de la Brindisi spre Durazzo. Cei cari au rămas în viaţă din echipagiu după scufundarea vaporului, între cari şi 4 marinari, precum şi întreg echipagiul corăbiei cu vâsle şi motor, a fost lăsat liber. Comandamentul flotei, împărăteasa Japoniei a dat naştere unui băat. Agenţia Reuter anunţă din Tokio că împărăteasă Japoniei a dat naştere unui băiat. Cardinali străini la Roma. Din Milano se anunţă: *Corriere della Sera, scrie: In consistoriu vor lua parte afără de cardinalul Hartman, cardinalul Cabrieres epscopul din Montpellier şi O’Connel mitropolitul din Mosta. E vorbă incă de-un cardinal din străinătate că va lua parte, anume de episcopul Meder, însă ziarele franceze desmint aceste svonuri. —x— Ghete de lemn. In Germania se întrebuinţează acum ghete olandeze de lemn. Oraşul Düsseldorf a comandat patru mii de părechi de asemenea ghete, pentru a cruţa încălţămintea de piele. După exemplul acesta s’au grăbit şi alte comune să-şi cumpere marfă de aceasta pe seama şcolarilor săraci. Până acum s’au prevăzut 37 de comune cu peste 100.000 părechi de ghete olandeze de lemn, care se pot purta şi în vreme de iarnă. Un notar — magnat. Intre cei patru membri noi ai casei magnaţilor, numiţi pe viaţă se află, şi Gojári Ödön, directorul marelui ziar din capitală »Az Újság«, care însă şi-a început cariera în viaţa publică ca notar. Reuniunea regnicolară a notarilor comunali s’a şi presentat, prin comitetul ei, la noul magnat, pentru a-l felicita din prilejul rarei distincţii de care s’a împărtăşit domnul notar, nu al lui Goga, ci al comunei Caiocea. —x— Deficitul celui mai mare Hotel al Angiei. Cel mai mare hotel al Angliei, Savoy-Husle la Londra și-a încheiat de curând anul comercial cu tn defiit la încasări de 5400.000 lei, din cauza lipsei vizitatorilor americani. Prin economii făcute la chartue și beneficiul net a rămas numai cu 2 600.000 de lei în urma celui din anul precedent. —x— GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 255-1915. ŞTIRI. — 7 Decemvrie n. 1915. Serbia ţara Morţii. Corespondentul de război al ziarului »Pester Lloyda a avut o convorbire cu medicul-şef al spitalului din Niş. Medicul a spus, că în Serbia au murit 90.000 de oameni de fos, holeră şi dizenterie. Printre aceştia au fost şi 198 de medici. —x— Regele Petru a răbdat foame 36 ore. Din Stockholm se anunţă : Regele Petru în drumul spre Scutari, pe care l-a percurs călare, cu voevodul Putnik şi Pasid, fiind de la început puţin aprovizionat, a răbdat forme 36 ore neavând unde să afle ceva de-ale mâncării. —x— Intru eternizarea memoriei ostaşilor noştri căzuţi. Domnul Octavian Veştemianu (SbHu), social maseist tipograf, cu scop de a eterniza memoria mult regretatului şiiubitului său frate Demetriu Veştemianu, măestru covrigar înrolat în luna Faur c, la honvezi şi căzut în 3 iunie c. pe câmpul de răsboiu, a dăruit 10 cor. la fondul Andrei baron de Şaguna,pentru ajutorarea cu preferinţă a văduvelor şi orfanilor bravilor noştri ostaşi, căzuţi pe câmpul de oneate. Pentru prinos, dorind odihnă lină celui ce şi doarme somnul de veci departe de ai săi, exprimă calde mulţumite Victor Tordăşianu, prezidentul Reuniunii meseriaşilor sibieni. — —x— Stabilirea lui Sigurd Ibsen în Germania. „Berliner Tagblatte anunţă din Lugano, că ex-ministrul Sigurd Ibsen, un fiu al marelui scriitor Henrik Ibsen, va părăsi în c rând Norvegia şi se va stabili în Germa, probabil la München. —x— —x — Pentru ajutorarea familiilor Moţilor. Transport din n-rul 248 221 p. D-şoara Anicuţa Făgărăşianu, Drăguş ..... 2 » D-l George Spineanu par. Răvăşel cu prilejul reînoirii abonamentului contribuie . . 50 f. Laolaltă 228 c. 50 f. Pentru sărmanii soldaţi români cărora li s’au amputat picioare sau mâni şi cari şi-au perdut lumina ochilor". Transport din n-rul trecut 10374c. 11 f. Colecta d-şoarei Articula Fagărăşian, Drăguş dela următorii: Câte 4 col.: însoţirea de credit şi Consumul din Drăg.ş. Câte 2 cor.: Sol. Făgărăşanu, D-şoara Anieuţa Fâgărăşanu, Rafia Adămoiu, Sofia Codrea, Asinella Tătaru 1 c. 40 b. Câte 1 cor.: George Iurcovan înv., Dionise Fogoroş, Petru Tătaru, Iacob Bogdan, Dumitru Z. Fogoroş, Dionise Sofoaea, Rafia Bobeica, Maria Al. Rogozea, Senia Mih. Sitea, Rafira I. Trâmbiţaş. Câte 60 fii: Senia Dum. Iurcovan, Asinetta A. Tătaru. Câte 50 fii.: Zenovia V. Iurcovan, Senia Fogoroş. Câte 40 fii.: Maria Dum. Tătaru, Eva Guşeilă, Rafira Trâmbiţaş, Senia Husea, Maria G. Husea, Rabra I. Rogozea, Maria Cez. Iurcovan, Efisaveta V. Sofonea, Eva S. Iurcovan, Dumitru Tătaru, Rafira Balea, Maria Potinteu, Eva Sofonea, Rabra V. Bobeica, Maria N. Rogozea, Maria S. Stoia, Rafira I. Fogoroş, Maria V. Găbrean, Matrîa Ac. Codrea, Agritina Stoia, Dumitru N. Fogoroş, Hariton Fogoroş, Sofia L. Scurtu, Eva G. Codrea, Eva I. Rogozea, Sofia Val. Rogozea, Efrosina Dobrota, Maria Iac. Tătaru. Câte 30 fii: Maria M. Codrea, Zenovia Fogoroş, Rafira G Rogozea, Maria Luţean, Ana Dobrota, Senia M. Sofonea, Senia Ars. Fogoroş, Maria G. Rogozea, Dumitru Cristea, Rafira V. Codrea, Rafira Guşeilă Agritina Guşeilă, Rafira Sucaciu, Rafira I. Rogozea, Eva V. Sofonea, Anastasia Stanimir, Rafira D. Codrea, Maria V. Codrea. Câte 20 fii: Senia Sp. Dămian, Tinicu Costea, George Sucaciu, Neofit Fogoroş, Eva Paparad, Mateiu Silea, Maria I. Sofonea, Maria Ad. Sofonea, Eva Locaciu, Eugenia Fogoroş, Cezar Fogoroş, Ioan Fogoroş, Maria S. Fogoroş, Stanca Borzea, Dionise N. Fogoroş, Dionise Guţi Fogoroş, Rafka N. Rogozea, Efrosina Damian, Smia V. Tataru, Victor Sofonea, Maria D. German, Lina Bogdan, Sofia Stoia, Frosina Haneş, Eufemia Rogozea, Soia Codrea, Eugenia Stoia, Agritina Codrea, Neculaie I. Rogozea, Eva Gr. Sofonea, Sofia D. Fogoroş, Maria N. Codrea, Georghina Nichir, Sofia A. Sofonea, Rafira Diga, Maria Trâmbiţaş, Rabra V. Scurtu, Sinefta Sp. Codrea, Rafira G. Stea, Senia Ios. Stoia, Ana Mil, Fogoroş, Arsene Sofonea, Rafira sp. Stoia, Georghina G. Stoia, Sinefta Tătaru, Eugenia Trâmbiţaş, Sofia Trâmbiţaş, Zevedeiu Scurtu, Sofia D. Rogozea, Sinena V. Tătaru, Senia V. Husea, Maria Iac. Bobeica, Virsivia Iurcovan, Sinefta Rogozea, Maria G. Rogozea, Maria Hanes, Virginia Rogozea, Maria Tătaru, Eva Hanes, Rafira Iurcovan, Georghina Hălmagiu, Sofia Rogozea, Sava Rogozea, Eva Buneriu, Eva Bolovan, Mardalina Trâmbiţaş, Senia Z. Rogozea. Câte 10 fii: Rafira Iurcovan, Rabra Buneiu,George V. Rogozea, Maria D. Sofonea, Senia Av. Codrea, Rafira Sitea, Maria Codrea. Laolalta......................................60 c. 30 f. D-l Dr. Nicodim Cristea, Cluj catichet şi capelan preot şi d şoara Eugenia Roşca F. Sânpetru ca rescumpărare a anunţurilor de cununie contribuie. . .............................20 . D-l George Spineanu paroh Răvăşel cu prilejul reînvoirii abonamentului contribuie. ................................. 50 f Laolaltă 10454 c. 91 f Avis. Am onoarea a aduce la cunoştinţa Onor dame că am strămutat Magazinul cu Corsete din Budapesta la Braşov, Cohoande pentru tot felul de corsete, legături de stomac se exd*cută cu acurateță și prompt. De o Cercetare numeroasă se roagă Fejér Iakabné Strada porți 36,I I 1—75 TIPOGRAFIA A. MURESIANU, BRANISCE & COMP.BRASOV, Călindare pentru răniți. — Apel. In urma apelului apărut în Nr. 248 al ziarului nostru, ca să se trimită de sărbătorile Crăciunului răniţilor noştri din spitalele ţării o lectură potrivită românească, după cum s-a făcut şi în anul trecut, cu numărul de azi deschidem colecta pentru anul acesta, rugând publicul românesc să contribuie cu o sumă oricât de modestă în scopul indicat. Rugăm însă totodată pe binefăcătorii răniţilor noştri să ne trimită obolul lor de Crăciun cel mai târziu până în 31 Dec. st. n. când vom încheia colecta. Banii rugăm să se adreseze redacţiunei ziarului nostru. • Tot astăzi putem anunţa că pentru acest scop au întrat deja următoarele contribuiri: Emil Bologa, comers în Brașov 10 col. Ioan Peteu, fabricant 10 * Diamandi Steriu, rentier » 10 * Dum.N■ Căpăţind, proprietar în Braşov........................ 10 * Din afară de Braşov a contribuit până acum d-l Emil Raucu din Hăghig cu suma de...................................... 3 » însoţindu-şi darul d-sale cu următoarele vorbe de încurajare: On. Redacţiei Ca răspuns la »apelul« nobil al On. D-Voastre, Vă transmit această sumuliţă modestă — spre procurare de cărţi româneşti pentru militarii noştri de pe câmpul de răsboiu și spitale, ca hrană sufletească, căci ce au avut de cetit, au cetit deja mai mult de 1000 ori«. Eugeniu Dobrota, Poiana Sibiului................................. 2 c. 10 f. Total 4 c. 10 f. Apel. După o pauză de aproape patru luni, în scurt timp vor sosi din nou In oraşul nostru supuşi austriac, unguri şi germani, expulsaţi, cari se vor opri aici. Şi deoarece sala de aşteptare de cl. II a din garâ a trebuit să fie întrebuinţată pentru alte stepuri, prin ceeace acestor sărmani li s-a detras şi acest cel mai primiv adăpost, timp de patru luni de ziie ei nu au putut călători pe această linie, ci prin ale puncte. In timpul acsta însă s-au zidit la gară pentru călătorii refugiaţi şi expulzaţi barajele nearanjate, iar din partea comitetului de prevedere se va face şi o bucătărie. Astfel s-a făcut tot posibilul şi s-au luat dispoziţiuni, ca aceşti nenorociţi să aibă un foc de popas. Durere însă, mijloacele pecuniare sunt foarte limitate, aşa că comitetul de prevedere roagă pe onoratul public să contribue cu bani, cu rufărie şi cu vietualii în scopul ajutorării acestor călători. Iarna s-a început cu un frig atât de cumplit, încât un ajutor imediat face un duplu servciu, de aceea şi noi venim cu rugirea, ca aceşti nenorociţi loviţi de soarte să nu fie uitaţi. Chiar şi cel mai modar va fi cu mulţămiţă primit la adresa Târgul grâului Nr. 8. Pentru comitetul de prevedere, Hermine Tsehudi soţie de medic-general militar. Bibliografie. A apărut: Şcoala noastră şi războiul de Dr. Ion Mateiu. Sibiiu. Tiparul tipografiei arhidiecezane. 1911. Proprietar: Tip. A. Mureşanu: Braniscea Câmp, Redactor responsabili loan Lacea