Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1915 (Anul 78, nr. 236-259)

1915-11-25 / nr. 255

Pago» 2­ ­SSLij aşteptată în Balcani nu s’a produs. ■•«mSTM*0TM1 »J.nvmn,leste guvernul că serveşte numai interesele de partide şi că se menţine din contrastele guver­­nulu precedent. Ei întrenbă că oare sa alăturat Italia de înţelegere ca fac­­tor egal îndreptăţit şi că oare contrac-PrîntÎ Rimn -Da­nte faţă de Serbia,­­Franţa şi Grecia fost-au înlăturate. Situaţia Italiei pare a fi foarte modestă de­oarece ea este exclusă din războiul comun. Austro Ungaria şi-a dovedit forţele, ea a câştigat lupte a ocupat teritorii inamice, colosalul a mărit puterea, pe când Quadrupla şi-a pierdut cu totul rolul în Balcani. Italia trebue să privească acum că războiul Seel transportat pe coastele Adria-Consimţirea Italiei la înţelegrea din Londra, n’a schimbat de loc stua­­ţiunea; în sânul împătritei lipseşte şi acum ca şi totdeauna o voinţă comună, un scop comun, şi de aceea se ivesc tot mai multe contraste de interese. M * Realitatea este că iniţiativa se poate găsi totdeauna şi numai la Pute­­rile Centrale pe când Quadrupla nu mai şch­ioapă după ele. Austro Ungaria şi Bulgara 86 află la Adriatică, Germanii apare în Marea Mediterana, furtuna sgudue porţile Italiei. Oire pentru a­ Londra? SCr18 Italia întemeSere« dela în .x ^ ,fiindcă ne-am amestecat şi noi m războiul general — continuă Lucci — aceasta însemnează atâta că trebue ea luptăm împreună, până ce vom fl 2*TM Be,Sia §i ceibra 9' vom fl cu­­răţ ! Franţa da duşmani, atunci însă nici Englezilor, Franci­zilor şi Huşilor nu le este îngăduit să depună armele . Trinn101? 001 Triestul, şi Trientinul, până ce nu se va rezolva chestiunea albaneză conform interese­lor noastre, şi până ce se va libera na­­vigaţiunea pe canalul de Suez. In sfârşit oratorul critică cenzura care serveşte numai interesele de par­tide şi pe Samandra, care nu caută de­cât ca să-şi întărească poziţiunea. După Lucci a vorbit deputatul Rai­­mondo, care între altele a zis, că este incontestabil, că victoria Puterilor Cen­trale a avut o mare influenţă as­pra statelor neutre şi că aceste state neu­tre înclină de atunci către Puterile Cen­­trale. Republicanul Coloianni vorb­ite despre înţelegerea da la Londra şi ad­mite posibilitatea ca Italia să piarză războiul, cu toate acestea să primească Trientul şi Triestul, crede însă şi con­trariul ca posibil.­­ Marea întrunire a agra­rienilor din România. Luni a avut loc la Bucureşti o mare întrunire a agrarienilor din România, convocată de Uniune şi de sindicatele agricole pentru a decide guvernul să acorde libertatea exportului fără restricţiuni. Au luat parte la această întrunire peste 500 de mari agrarieni. Au luat cuvântul d-nii: N. Sece­­learta, Radu Mandrea, Dimitrie Gre­­ceanu, Al. Sdulescu, Principele Gh. Ştirbey, Paul Teodoru, D. Codrescu, Al. Ciurtu, D. Enuşescu, Iulian Vrăblescu Alex. Zissa, D. Pârlog, D. Cerchez şi D. Greceanu. După vorbirile sus numiţilor, d. I. Berceanu preşedintele sind. agr. din Brăila a dat citire unei moţiuni, pentru Îndeplinirea desideratelor, prin inter­­▼eniri la guvern şi la rege. Mântuitorul, pe Martirul,—şi Isus li ▼orbeşte cu glas limpede şi dulce: — Inimele pline de milă sunt te­melia locaşului meu. Intră deci, în lo­caşul meu, tu care ai fost aşa de în­setat de milă, toată viaţa ta, tu care ai fost aşa de nenorocit şi smerit. Intră şi te veseleşte ! — Doamnei strigă în sughiţuri de bucurie, orbul ce-şi căpătase lumi­nile. Eşti tu, aidoma, Doamne ! Şi Christ zâmbeşte cu un surâs nespus de dulce bătrânului şi tovarăşe' sale, care se reînsufleţeşte la surâsul acela dumnezeesc. Şi astfel degerară într’o noapte, pe câmp, doi sărmani nenorociţi. După ce mi-am­ reîmprospătat în m­inte această întâmplare m’am­ intre­­bat dacă era destul de simplă şi de înduioşătoare ! Era, această povestire, în stare să trezească un simţământ de milă în cei ce o vor ceti ? Mi se părea că da. Cu acest gând, mulţumit de mine, începui să aţipesc, gândindu-mă cu toată toropeala somnului, la sărbători şi la grijele materiale ce sosesc odată cu ele. (La una.) SITUAȚIA pe câmpul de răsboiu. Azi dimineaţă am primit de la bi­roul de presă al prim-mai­nistrului ur­mătoarele comunicate oficiale telegrafice: Budapesta 6 Decemvrie.—Din marele cartier general al nostru sa comunică oficial cu data de azi: In nordul monarhiei. Nu s-au petrecut evenimente mai însemnate. La graniţele italiene. Pe frontul de la Isonzo artileria duşmană şi-a continuat canonada, care în unele locuri, dar cu deose­bire contra capului de pod de la Görz, a fost din timp în timp des­tul de violentă. Artileria italiană a ţinut şi ora­şul Görz şi comuna învecinată St. Peter sub foc de artilerie de tot felul de calibru. Infanteria duşmană a atacat în decursul zilei în secto­rul de la Doberdo la Radipuglia, Palazzo, iar cătră seară la San Martino, dar în tot locul am res­pins-o. Focul de artilerie al duşmanu­lui, îndreptat contra teritoriului for­tificat situat în împrejurimea de la Lardaro, a fost extins acum pe frontul din Tirol şi asupra poziţiei la nord de la valea Ledre, care e împreunată cu cea de mai înainte. Câmpul de operaţii din Balcani. Trupele noastre au înaintat pe teritorul muntenegrean şi dela No­­vibazar la vest şi la sud-vest, pe şoseaua ce duce dela Mitrovica spre Ipek. La Peştera am respins avant-gardele muntenegrine în po­ziţia lor principală. La est dela Ipek am bătut o ariergardă sârbească. Avantgard­ele noastre deja se apropie de oraş. In luptele de eri am făcut pes­te 2100 prisonieri. General de divizie Höfer, loc­ţiitorul şefului de stat major. Pe frontul anglo-franco­­ruso-german. Berlin, 6 Decemvre — Buletinul o­­ficial al marelui cartier general german e pentru ziua de azi următorul : Pe câmpul de operaţii de la vest. In diferite puncte ale frontului au avut loc lupte de artilerie, de mine şi cu granate de mână. In regiunea de la Bapaume într-o lup­tă aeriană am împuşcat două avi­oane engleze. Pasagerii au murit. La est şi sud-est. Ieri în zorii zilei a eşuat cu mari pierderi un atac al Ruşilor la est dela Riga, înaintea liniilor noastre ce duc spre sud dela Ba­­bitsches. Un avion german lovit de focul artileriei ruseşti, precum şi pe pasagerii, i-am salvat pe litoralul din Burlanda, în regiunea Mark­grafen. Câmpul de operaţii din Balcani. La sud dela Sjenica şi la nord­­est dela Ipek am respins detaşa­mente muntenegrine şi îsârbeşti. Evenimentele pe mare. In 5 Decemvre crucişetorul nostru «Notara» inpreună cu câte­va distrugătoare, au scufundat cu foc de artilerie In portul dela San Giovanni di Medua (Albania) trei vapoare mari, şi două mici, precum şi 5 corăbii mari cu vâsle, şi patru mici, în timp ce acestea transportau la ţărm material de război. Un va­por în urma exploziei a fost arun­cat în aer. Flotila noastră a fost atacată într-aceea foarte violent de pe ţărm de aproximativ 20 tunuri, dar fără nici un succes. Aproape de acolo vasul nostru de la război «Warasdin» a distrus submarinul francez »Fresnel» fă­când prisonier pe comandant, pe al doilea ofiţer şi 26 soldaţi. O altă flotilă a scufundat în noaptea spre 23 Novembre un va­por armat cu 3 tunuri şi o corabie mai mare cu vâsle şi cu motor, amândouă italiene, încărcate, şi fiind deja în drum de la Brindisi spre Durazzo. Cei cari au rămas în viaţă din echipagiu după scu­fundarea vaporului, între cari şi 4 marinari, precum şi întreg echipa­­giul corăbiei cu vâsle şi motor, a fost lăsat liber. Comandamentul flotei, împărăteasa Japoniei a dat naş­tere unui bă­at. Agenţia Reuter anunţă din Tokio că împărăteasă Japoniei a dat naştere unui băiat. Cardinali străini la Roma. Din Mi­lano se anunţă: *Corriere della Sera, scrie: In consistoriu vor lua parte a­­fără de cardinalul Hartman, cardinalul Cabrieres epscopul din Montpellier şi O’Connel mitropolitul din Mosta. E vor­­­bă incă de-un cardinal din străinătate că va lua parte, anume de episcopul Me­der, însă ziarele franceze desmint aceste svonuri. —x— Ghete de lemn. In Germania se întrebuinţează acum ghete olandeze de lemn. Oraşul Düsseldorf a comandat patru mii de părechi de asemenea ghete, pentru a cruţa încălţămintea de piele. După exemplul acesta s’au grăbit şi alte comune să-şi cumpere marfă de aceasta pe seama şcolarilor săraci. Până acum s’au prevăzut 37 de comune cu peste 100.000 părechi de ghete olandeze de lemn, care se pot purta şi în vreme de iarnă. Un notar — magnat. Intre cei pa­tru membri noi ai casei magnaţilor, nu­miţi pe viaţă se află, şi Gojári Ödön, directorul marelui ziar din capitală »Az Újság«, care însă şi-a început cariera în viaţa publică ca­­ notar. Reuniunea regnicolară a notarilor comunali s’a şi presentat, prin comitetul ei, la noul magnat, pentru a-l felicita din prilejul rarei distincţii de care s’a împărtăşit domnul notar, nu al lui Goga, ci al co­­munei Caiocea. —x— Deficitul celui mai mare Hotel al Ang­iei. Cel mai mare hotel al Angliei, Savoy-Hu­sl­e la Londra și-a încheiat de curând anul comercial cu tn def­iit la încasări de 5400.000 lei, din cauza lipsei vizitatorilor americani. Prin eco­nomii făcute la chartue și beneficiul net a rămas numai cu 2 600.000 de lei în urma celui din anul precedent. —x— GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 255-1915. ŞTIRI. — 7 Decemvrie n. 1915. Serbia ţara Morţii. Coresponden­tul de război al ziarului »Pester Lloyd­a a avut o convorbire cu medicul-şef al spitalului din Niş. Medicul a spus, că în Serbia au murit 90.000 de oameni de­­ fos, holeră şi dizenterie. Printre aceştia au fost şi 198 de medici. —x— Regele Petru a răbdat foame 36 ore. Din Stockholm se anunţă : Regele Petru în drumul spre Scutari, pe care l-a percurs călare, cu voevodul Putnik şi Pasid, fiind de la început puţin apro­vizionat, a răbdat forme 36 ore ne­­având unde să afle ceva de-ale mâncării. —x— Intru eternizarea memoriei osta­şilor noştri căzuţi. Domnul Octavian Veştemianu (SbHu), social mas­eist ti­pograf, cu scop de a eterniza memoria mult regretatului şi­­iubitului său frate Demetriu Veştemianu, măestru covrigar înrolat în luna Faur c, la honvezi şi căzut în 3 iunie c. pe câmpul de răs­boiu, a dăruit 10 cor. la fondul Andrei baron de Şaguna,­­pentru ajutorarea cu preferinţă a văduvelor şi orfanilor bra­vilor noştri ostaşi, căzuţi pe câmpul de oneate. Pentru prinos, dorind odihnă lină celui ce şi doarme somnul de veci departe de ai săi, exprimă calde mul­­ţumite Victor Tordăşianu, prezidentul Reuniunii meseriaşilor sibieni. — —x— Stabilirea lui Sigurd Ibsen în Germania. „Berliner Tagblatte anunţă din Lugano, că ex-ministrul Sigurd Ibsen, un fiu al marelui scriitor Henrik Ibsen, va părăsi în c rând Norvegia şi se va stabili în Germ­­a, probabil la München. —x— —x — Pentru ajutorarea familiilor Moţilor. Transport din n-rul 248 221 p. D-şoara Anicuţa Făgă­­răşianu, Drăguş ..... 2 » D-l George Spineanu par. Răvăşel cu prilej­ul reînoirii a­­bonamentului contribuie . . 50 f. La­olaltă 228 c. 50 f. Pentru sărmanii soldaţi români cărora li s’au amputat picioare sau mâni şi cari şi-au perdut lumina ochilor". Transport din n-rul trecut 10374c. 11 f. Colecta d-şoarei Articula Fagărăşian, Drăguş dela ur­mătorii: Câte 4 col.: însoţirea de credit şi Consumul din Dră­g.­ş. Câte 2 cor.: Sol. Făgă­­răşanu, D-şoara Anieuţa Fâ­­gărăşanu, Rafi­a Adămoiu, Sofia Codrea, Asinella Tătaru 1 c. 40 b. Câte 1 cor.: George Iur­­covan înv., Dionise Fogoroş, Petru Tătaru, Iacob Bogdan, Dumitru Z. Fogoroş, Dionise Sofoaea, Rafi­a Bobeica, Ma­ria Al. Rogozea, Senia Mih. Sitea, Rafira I. Trâmbiţaş. Câte 60 fii: Senia Dum. Iurcovan, Asinetta A. Tătaru. Câte 50 fii.: Zenovia V. Iurcovan, Senia Fogoroş. Câte 40 fii.: Maria Dum. Tătaru, Eva Guşeilă, Rafira Trâmbiţaş, Senia Husea, Ma­ria G. Husea, Rabra I. Ro­gozea, Maria Cez. Iurcovan, Efisaveta V. Sofonea, Eva S. Iurcovan, Dumitru Tătaru, Rafira Balea, Maria Potinteu, Eva Sofonea, Rabra V. Bo­­beica, Maria N. Rogozea, Ma­ria S. Stoia, Rafira I. Fogo­roş, Maria V. Găbrean, Ma­­t­rîa Ac. Codrea, Agritina Stoia, Dumitru N. Fogoroş, Hariton Fogoroş­, Sofia L. Scurtu, Eva G. Codrea, Eva I. Rogozea, Sofia Val. Ro­gozea, Efrosina Dobrota, Ma­ria Iac. Tătaru. Câte 30 fii­: Maria M. Codrea, Zenovia Fogoroş, Ra­fira G Rogozea, Maria Lu­­ţean, Ana Dobrota, Senia M. Sofonea, Senia Ars. Fogoroş, Maria G. Rogozea, Dumitru Cristea, Rafira V. Codrea, Rafira Guşeilă Agritina Gu­­şeilă, Rafira Sucaciu, Rafira I. Rogozea, Eva V. Sofonea, Anastasia Stanimir, Rafira D. Codrea, Maria V. Codrea. Câte 20 fii­: Senia Sp. Dăm­ian, Tinicu Costea, George Sucaciu, Neofit Fogoroş, Eva Paparad, Mateiu Silea, Ma­ria I. Sofonea, Maria Ad. So­fonea, Eva Locaciu, Eugenia Fogoroş, Cezar Fogoroş, Ioan Fogoroş, Maria S. Fogoroş, Stanca Borzea, Dionise N. Fogoroş, Dionise Guţi Fogo­roş, Rafk­a N. Rogozea, E­­frosina Damian, Smia V. Ta­­taru, Victor Sofonea, Maria D. German, Lina Bogdan, Sofia Stoia, Frosina Haneş, Eufemia Rogozea, S­oia Co­­drea, Eugenia Stoia, Agritina Codrea, Neculaie I. Rogozea, Eva Gr. Sofonea, Sofia D. Fogoroş, Maria N. Codrea, Georghina Nichir, Sofia A. Sofonea, Rafira Diga, Maria Trâmbiţaş, Rabra V. Scurtu, Sinefta Sp. Codrea, Rafira G. S­tea, Senia Ios. Stoia, Ana Mil, Fogoroş, Arsene So­fonea, Rafira sp. Stoia, Geor­ghina G. Stoia, Sinefta Tă­taru, Eugenia Trâmbiţaş, So­fia Trâmbiţaş, Zevedeiu Scur­tu, Sofia D. Rogozea, Sinena V. Tătaru, Senia V. Husea, Maria Iac. Bobeica, Virsivia Iurcovan, Sinefta Rogozea, Maria G. Rogozea, Maria Hanes, Virginia Rogozea, Maria Tătaru, Eva Hanes, Rafira­­ Iurcovan, Geor­ghina Hălmagiu, Sofia Ro­gozea, Sava Rogozea, Eva Buneriu, Eva Bolovan, Mar­­dalina Trâmbiţaş, Senia Z. Rogozea. Câte 10 fii: Rafira Iurco­van, Rabra Buneiu,George V. Rogozea, Maria D. Sofonea, Senia Av. Codrea, Rafira Sitea, Maria Codrea. La­o­­lalta......................................60 c. 30 f. D-l Dr. Nicodim Cristea, Cluj catichet şi capelan preot şi d şoara Eugenia Roşca F. Sânpetru ca rescumpărare a anunţurilor de cununie con­­tribuie. . .............................20 . D-l George Spineanu pa­roh Răvăşel cu prilejul reîn­­voirii abonamentului con­tribuie. ................................. 50 f La­olaltă 10454 c. 91 f Avis. Am onoarea a aduce la cuno­ştinţa Onor­ dame că am strămutat Magazinul cu Corsete din Budapesta la Braşov, Cohoande pentru tot felu­l de corsete, legături de stomac se exd*­cută cu acurateță și prompt. De o Cercetare numeroasă se roagă Fejér Iakabné Strada porți 36,I I 1—75 TIPOGRAFIA A. MURESIANU, BRANISCE & COMP.BRASOV, Călindare pentru răniți. — Apel. In urma apelului apărut în Nr. 248 al ziarului nostru, ca să se trimită de sărbătorile Crăciunu­lui răniţilor noştri din spitalele ţării o lectură potrivită românească, după cum s-a făcut şi în anul trecut, cu numărul de azi deschidem colecta pentru anul acesta, rugând publicul românesc să contribuie cu o sumă ori­cât d­e modestă în scopul indi­cat. Rugăm însă totodată pe bine­făcătorii răniţilor noştri să ne tri­mită obolul lor de Crăciun cel mai târziu până în 31 Dec. st. n. când vom încheia colecta. Banii rugăm să se adreseze redacţiunei ziarului nostru. • Tot astăzi putem anunţa că pen­tru acest scop au întrat deja următoa­­rele contribuiri: Emil Bologa, comers­ în Brașov 10 col. Ioan Peteu, fabricant­­­­ 10 * Diamandi Steriu, rentier » 10 * Dum.N■ Căpăţind, proprietar în Braşov........................ 10 * Din afară de Braşov a con­tribuit până acum d-l Emil Raucu din Hăghig cu su­ma de...................................... 3 » însoţindu-şi darul d-sale cu următoarele vorbe de în­curajare: On. Redacţiei Ca răs­puns la »apelul« nobil al On. D-Voastre, Vă transmit a­­ceastă sumuliţă modestă — spre procurare de cărţi ro­mâneşti pentru militarii noş­tri de pe câmpul de răsboiu și spitale, ca hrană sufle­tească, căci ce au avut de cetit, au cetit deja mai mult de 1000 ori«. Eugeniu Dobrota, Poiana­ Si­­biului................................. 2 c. 10 f. Total 4­ c. 10 f. Apel. După o pauză de aproape patru luni, în scurt timp vor sosi din nou In oraşul nostru supuşi austriac­, unguri şi germani, expulsaţi, cari se vor opri aici. Şi deoare­ce sala de aşteptare de cl. II a din garâ a trebuit să fie între­buinţată pentru alte stepuri, prin ceea­­ce acestor sărmani li­ s-a detras şi acest cel mai prim­­iv adăpost, timp de patru luni de ziie ei nu au putut că­lători pe această linie, ci prin ale puncte. In timpul ac­sta însă s-au zidit la gară pentru călătorii refugiaţi şi expulzaţi baraje­le ne­aranjate, iar din partea comitetului de prevedere se va face şi o bucătărie. Astfel s-a făcut tot posibi­lul şi s-au luat dispoziţiuni, ca aceşti nenorociţi să aibă un foc de popas. Durere însă, mijloacele pecuniare sunt foarte limitate, aşa că comite­tul de prevedere roagă pe onoratul public să contribue cu bani, cu rufărie şi cu vietualii în scopul ajutorării acestor călători. Iarna s-a început cu un frig atât de cumplit, încât un ajutor imediat face un duplu serv­ciu, de aceea şi noi venim cu rugirea, ca aceşti nenorociţi loviţi de soarte să nu fie uitaţi. Chiar şi cel mai m­o­dar va fi cu mulţămiţă primit la adresa Târgul grâului Nr. 8. Pentru comitetul de prevedere, Hermine Tsehudi soţie de medic-general militar. Bibliografie. A apărut: Şcoala noastră şi războiul de Dr. Ion Mateiu. Sibiiu. Tiparul tipografiei arhidiecezane. 1911. Proprietar: Tip. A. Mureş­anu: Branisce­a Câmp, Redactor responsabili loan Lacea

Next