Gazeta Transilvaniei, februarie 1916 (Anul 79, nr. 24-46)

1916-02-02 / nr. 24

Pagina 2 representat în guvernamentale Cholm, Wolhynie (70%), Podolia (81#) Kiew (79#), Ceratgow (86#), Poltava (98%), Charkow (70%), Iekaterinoslaw (69#), Chereon (53%), Taurin, Cuban, părțile indice din Kurak și Worones, cari au în total o extindere de 680 mii klm. Ultima manifestare grandioasă a ucrainilor a fost in anul 1913 la Înmormântarea poetului lor Livenco. La această îmormântare au venit 200 mii representanţi din toate ţinuturile locuite de ucraini şi au pus vot că nu se vor odihni până nu vor reînfiinţa vechiul regat Ucraina. La moartea Mitropolitului loan Meţianu. Mitropolitul loan pentru soldaţii noştri. — Doliul Comitatului Sibiiu.—Doliul pressei din regat. La doliul general podu* d® moartea Mitropolitului loan Meţianu au luat parte şi ostaşii români din Sibiu, cari In număr de mai multe sute s’au prezentat Luni seara sub conducerea Ex Sale generalului comandant Matanovits In jurul catafalcului ridicat în măreaţa noastră catedrală Cu acest prilej P. S Sa episcopul Dr. Miron Cristea a rostit un duios discurs In faţa est&fust pr® zente, arătând In cuvinte elocvente marea perdere a bisericei şi neamului, şi aducând Maj. Sale Monarhului şi gu« vernului ţirii mulţumite pentru condu* lenţele ««primate. Continuând P. S. Sa a mai spus: „Mulţumită şi înalţilor reprezentanţi militari, In frunte cu Ex. Sa generalul comandant Matanovite, care In fruntea ostaşilor români a ţinut să iee parte la această slujbă specială. Bine aţi făcut, iubiţi ostaşi, că aţi venit să puneţi şi voi o lacrimă pe sicriul viftdicului vostru, căci el mult v’a iubit. Când a auzit trîmbiţa, care vă chema la împlinirea datoriei cătră tron şi patrie, — deşi bătrân şi bolnav, — nu s'a putut răbda, ci In curs de săptămâni întregi a venit In această biserică şi însuşi a ţinut slujbe şi a însufleţit cu cuvintele sale pe toţi câţi plecau rând pe rând pe locul de onoare. Iară veştile, ce ne veniau despre faptele de vitejie ale ostaşilor români erau nu nussai fala eroilor, cari le-au îndeplinit, ci şi mândria noastră a tuturor, a poporului ai cărui fiii sunteţi." * In adunarea de Luni a comitatului Sibiiu, înainte de a se Intra în ordinea de zi, corniţele suprem Wallbsuu a înşirat In cuvinte călduroase meritele defunctului Arhiepiscop şi Metropolit loan Meţianu, a cărui viaţă a fost bogată, nu numai In ani, ci şi In muncă neobosită, In împlinirea datorinţei şi în succese mari. A fost o figură distinsă a vieţii noastre publice, un propovăduitor al păcii, al iubirei deaproapelui, al cooperării împreună, al concordiei. Patria noastră a perdut în el pe fiul credincios, totdeauna gata s-l aduce jertfe. Domnul eumite suprem propune deci să fie etern lzată memoria adormitului in Domnul in procesul verbal al şedinţei şi congregaţia să-şi exprime durerea faţă de perdarea acestui valoros membru al ei prin sculare, ceea ce se întâmplă, după ce apoi se întră în ordinea de zi.* Ziarele din România au înregisalţii. Podeaua scufundată era una din capacele, de care în vremea răsboaielor civile și a micilor traci se aflau în toate castelele. Villars, vesel că a putut scăpa, de câte ori povestea acest fapt, blama prea mare sa cutezanţă şi se da pe sine ca exemplu de primajdine, la cari poate duce un curagiu nesocotit. M. Străjan Despre literatura bulgară. Un cunoscător al literaturei balcanice, pubicistul George Adam, care a scris studii şi asupra literature! noastre, publică un studiu recent asupra literature! bulgare, indicând pe acei ansi mari scriitori bulgari, clasici și moderni. Din acest studiu aflăm că primele începutur''literare la bulgari s’au manifestat sub Țarul Simion, între anii 188 —927, de când s’au cules cele dintâi versuri populare. Pe la mijlocul veacului al 18-lea călugărul Pavele a scris în chilia mănăstire! de pe muntele Aikos, o istorie a poporului bulgar, a cea mai veche şi prima istorie bulgară. Tot de pe atuncea datează prima colecţie de versuri populare adunate de fraţii Dimitrie şi Constantin Miladinoff. Pe tărâmul pur literar s’a manifestat, cel dintâi, scriitorul Petko Slaveikoff, între anii 1829—1895, numit de poporul bulgar »Bunelul Slaveikoff» care purificase literatura bulgară de Influentele literature turco-grece. In această direcţiune ii avu colaboratori pe George Rskovski Liuben, Karavelov şi pe romanticul poet Cristo Boteff care îşi găsi moartea în fruntea ursei insurgenţe, la 1876. Tot acestei epoci aparţin dramaturgii Volnikov şi Drameff cari în piese istorice şi patriotice au sinbolizat luptele vechi aie bulgarilor. Literatura mai modernă a bulgarilor începa cu popularul scriitor Ivan Wasoff, care a scris romane din viaţa poporului, şi cu Constantin Welitseesi în a căruia operă poetică se resune lirica italiană. Nota satirică în literatura bulgară a dat’o scriitorul Alecu Constantinoff prin opera sa «Bal Ganciu* cunoscută azi în toate literaturile... »Bal Ganciu* a devenit un tip tot atât de celebru ca și Tartarin. In fruntea literature! moderna găsim pe Pentso Slavekoff, care s’a influenţat de literatura germană, ca unul care şi-a făcut studiile filosofice în Germanie. Poesia sa este înrudită cu poesia germană, iar operă sa de căpetenie ,Krvr^vra pesn* («Cântecul sângelui* este influenţată de opera nstonala «Pan Tadeus* a genialului poet polon Adam Mirkîewicz. Poeţi de temperament sunt Kiril Crletoff şi Peiu Uvoroff, acesta din urmă poetizând mai cu seamă viaţa haiducilor bugări. In timpul din urmă Peiu Isvoroff a scria câteva reuşite «pure teatrale. Un prozator distins e scriitorul Petr Teodoroff în schiţele căruia se oglindeşte viaţa reală a poporului bulgar. El a scris şi câteva piese de teatru Ctrl »’au jucat cu succes. Literaturei bulgare moderne mai aparţin Anton Strasimiroff care a scrie nuvele şi drame, şi K. Krstsff», care a scos marea revistă bulgră «Miai* («Cugetare**) in jurul căreia, timp de 17 ani, s’au adunat toţi fruntaşii literature! bulgare. Studiul publicatului George Adam consacrat literature! bulgare a fost imprimat In sute de mii de exemplare şi împrăştit in toată Austria şi Germania, pentru ca acesta ţări să cunoască, nivelul culturel şi artistic al acesteia.Dr. Arald. Q A ZIT A TRANSILVANIEI. Nr. 24—1916. trai cu multă durere moartea Mitropolitului Ioan Meţianu, relevând mănoasa sa activitate cu deosebire pe terenul bisericesc şi şcolar. «Mişcarea» din Iaşi, asoţiindu-se la doliul nostru scrie între altele: «Vârsta înaintată, precum şi grelele dureri ce a avut de încercat de la isbucnirea răsboiului, au răpus viaţa acestui mare ierarh, a cărui activitate va înscrie o pagină frumoasă în istoria neamului nostru Moartea lui se resimte acum mai mult ca oricând şi cu atât mai mult cu cât misiunea de conducător, sufletesc al milioanelor de români de peste Carpaţi nu poate fi cu uşurinţă îndeplinită. N’a devenit vacant un scaun de Mitropolit, ci a dispărut o personalitate care închiagă aspiraţiile unui neam, un păstor înţelept şi cumpătat, un apostol al fraţilor noştri de peste Carpaţi. De aceea, cu drept cuvânt, chestiunea succesiunei mitropolitane formează obiectul unei vii preocupări". Din Bucovina. InstituţUunile culturale române în timpul răsboiului. — Luptele de pe frontul bucovinean. — Pentru soldaţi noştri. Ziarul fraţilor noştri bucovineni „Viaţa Nouă“, care apare la Suceava, na aduce cu data de 7 Febr. următoarele ştiri : »In urma izbucnirii războiului, şi îndeosebi după năvălirea oştirilor duşmane în ţărişoara noastră, instituţiunile neastre culturale naţionale şi au întrerupt activitatea. Internatele din Cernăuţi, Suceava, Rădăuţi, Sirete şi Câmpulung e’au desfiinţat şi au rămas închise până astăzi; asemenea au rămas inchise întreg anul şcolar 1914—15 liceul gr. or. de copile şi liceul III de stat din Cernăuţi cu clasele paralele româneşti, în urmă şi cea mai mare parte din şcoalele noastre primare. Liceele româneşti din Suceava, Rădăuţi şi Câmpulung au fost în măsură, după respingerea duşmanului din ţară, să-şi continue activitatea şi să scoată Instrucţiunea acelui an, cu oarecare întârziere, la bun sfârşit. «Anul şcolar 1915—16 a început sub condiţiuni mai favorabile. Şcoalele noastre secundare naţionale şi-au reînceput pretutindeni» activitatea, asemenea şi şcoalele primare de la oraşe şi sate. Au rămas însă închise şcoalele noastre particulare. Pentru înfiinţarea acestora am dus o luptă scârboasă şi necurmată prin două decenii dearândul şi pentru întreţinerea lor am adus jertfe materiale care au întrecut cu mult puterile noastre ; însă am făcut-o din dragă inimă căci ele erau ultimul mijloc de a pune stavilă desnaţionalizării, care ameninţa să ne desmoşteneascâ cu desăvârşire pe însuşi pământul nostru strămoşesc. Astăzi, după nouăsprezece luni de răsboiu, putem privi cu deplină încredere In vremile ce se apropie. Izbânda armatelor noastre visse pe toate fronturile de luptă ni sunt deplină chezăşie că pacea care se va încheia, va creia nouă şi binecuvântata condiţiuni de viaţă şi desvoltare pentru popoarele marelui nostru imperiu. Ee vor fi creiate şi cu jertfeie îmbelşugate pe rara poporul nostru a ştiut să le aducă cu atâta însufleţire. Dară înseşi interesele acestui popor nl impun datoria cu sft-1 pregătim cu deamăruntul puterile pentru acele momente cumpenitoare, care vor hotărî soarta» lui până în vremile generaţiunilor îndepărtate.« * Pe frontul bucovinean se dau necurmat înverşunate lupte. Ruşii care au concentrat în acest sector al câmpului de luptă o armată de aproape jumătate milion de oameni, încearcă necontenit să răzbată liniile noastre spre a se apropia de ţinta lor mult dorită care este Cernăuţul. Insă toate asalturile se prăbuşesc sub focul ucigător al artileriei noastre care le-a pricinuit până acum pierderi enorme. Bubuitul tunurilor, între aceste un număr considerabil de calibru mare, urmează neîntrerupt pe întreg frontul şi este atât de cumplit, incât se aude până la Suceava şi până pe înălţimile din jurul Vatra-Dornei. Populaţiunea păstrează pretutindenea deplină linişte, având încredere nestrămutată în vitejia armatei şi în vrednicia comandanţilor, între cari loc.-colonel Daniil Popp, însuşi Român din Transilvania, a început a deveni la populaţiunea românească un erou legendar ca din poveste. * Elevele liceului de fete din Suceava au pregătit în decursul semestrului 1 prin munca mânilor harnice un număr de obiecte de îmbrăcăminte şi alte daruri pentru bravii oftaşi bucovineni de pe câmpul de luptă. Acestea au fost trimise din partea direcţiunii acestui institut un număr de 178 pachete comande militare a brigadei conduse de loc. colonel Darii Popa şi acesta a adresat direcţiunii liceului cu data de 18 Ianuarie 1916 următoarea scrisoare de mulţumită: Pentru daruriie de Crăciun carte ni s’au trimis, comanda brigada! exprimă In numele ostaşilor Împărtăşiţi cu ele mulţumi cea mai călduroasă şi roagă a aduce aceasta mulţămită la cunoştinţa tuturor donatoarelor care au participat la aceasta operă nobilă. Semnat major Rusa. Spionajul ruteic in Dobrogea. Din Tulcea se comunică: Vaporul rus «Bessarabetz, înarmat și cu pavilion de război», a făcut joi un raid In josul Dunărei până aproaspe de îmbucătura Canalului Sulina, de unde s’a înapoiat spre Reni. Vaporul «Bessarabetz» care a trecut, atât la ducere cât şi la întoarcere prin faţa portului nostru, avea pe bord pe generalul Mackiatow şi mai mulţi ofiţeri superiori ruşi. Scopul acestei călătorii a ofiţerilor ruşi în apele româneşti a fost să facă sondagii pe porţiunea de Dunăre între braţul Chio» şi Canalul Suim», care udă de ambele părţi teritoriul românesc. Cazul a fost adus la cunoştinţa autorităţilor superioare. Autorităţile române mai cercetează acum încă un caz foarte grav de spionaj rusesc în Delta, cu privire la un contra-torpilor rus, care a acostat acum câtva timp la ţărmul românesc în apropiere de gura bravului Sf. Gheorghe, unde au debarcat vre-o 12 ofiţeri ruşi în frunte cu un bătrăn amiral, cari s’au interesat foarte de aproape asupra diferitelor puncte strategice de prin împrejurimi. Din România. Renunţarea opoziţiei la campania răsboinică. Serbarea Unirii Principatelor. In memoria regelui Carol. Dintr’un articol recent al oficiosului guvernului român «L’Independance Roumaine] reţinem următoarele : „Parlamentarii, membri în federaţia unionistă, cari s’au întrunit la d. Filipescu au redactat un nou manifest: începutul acelui manifest pare a da dreptate celor spuse de noi ori, adică că federaţia unionistă este forţată de a se conforma realităţei. Acţiunea de agitaţie pe care a voit să o întreprindă şeful nominal al federaţiei nu avea aprobarea opiniei pubice ; din contră ea este cu desăvârşire în opziţiune cu sentimentul naţional care înainte de toate doreşte liniştea, ordinea şi unirea, care vrea o atmosferă limpede de reculegere necesară muncei intense pe care a procurat-o şi pe care o procură încă dorind să se dezvolte, să-şi concentreze toate forţele ei vii, ■a şi consolideze şi mai mult robustul ei organism, pentru a putea sa se afirme prin ea însăşi, necomptând decât numai pe forţele ei pentru apărarea drepturilor sale". * Aniversarea Unirei Principatelor a fost serbată şi dostodată in întreiga oră de imedicatele culturale şi şcolare. La Bucureşti a ţinut d-l prof. N. Iorga o conferenţă despre trecutulfirilor româneşti, cu multe aluzii la zilele de acum. Intre altele a spus, că astăzi mai mult ca orişicând să ne gândim la viitor, că în actualele împrejurări se vorbeşte prea mult şi se face prea puţin şi că azi e prea mare zgonaut de vagoane in parlament şi prea puţin de unire. Ziua unire! Principatelor a fost sărbătorită şi la Palat, după dorinţa M. S. Regina Maria, printr’un festival, la care au fost invitaţi să ia parte maestrul George Eiescu, şi tâatăreaţa d-na Lucia Cosma. Maestrul a esecutat la pian un poem simfonic : «Visătorul de vise», de Andreescu-Iassy, d-na Lucia Cosma, acompaniată de d. Enescu, a cântat melodii de Cesar Franck, Brahms şui dom* na Bonse, iar la fina d. Enescu a executat la vioară «Préludes à l’apréa-midi d’ua faune* şi câteva din ,Cassons de Bilbia". • Din Iaşi ea anunţă că d-l N. A. Bogdan a terminat şi prezentat primăriei oraşului volumul întitulat »Regele Carol I şi.A doua sa Capitali« lucrare cu care fusese însărcinat, după puţin timp dela încetarea din viaţă a Regelui Carol I, când primarul Mârzescu, cu aprobarea Consiliului Comunal, luă Iniţiativa de a se crea un Muzeu istoric, a se ridica o statuie există şi a se edita un mare volum conţinând istoricul relaţiilor vechii capitale a Mldovei cu fostul Domn şi apoi primul Rege al Românilor. Scrierea d-lui Bogdan, conţinând 24 mari capitole, cu peste 1600 pagini şi vre-o sută ilustraţiuni, va fi pusă în curând sub tipar şi va apare, credem prin April viitor, preiintând din toate punctele de vedere un deosebit interes atât călătorie al trecutului Iaşului, din epoca regenerării, cât şi cu dasvălirea multor fapte interesante, cari până în prezent erau necunoscute multorachea alianţă cu Puterile Centrale, astăzi partidul conservator. Punctul de vedere al partidului conservator este rezumat în hotărârea consiliului de Coroană. Odată ce alianţa cu Puterile Centrale a fost interpretată în sensul cunoscut la consiliul de coroană, partidul conservator a crezut şi crede că aumai o neutralitate imparţială şi lipsită de orice angajament pe viitor poate da mijlocul unui guvern român să iasă la mod onorabil din nm«de zdruncin european. Astfel partidul conservator dacă condamnă politica quadruplistă a federaţiei, critică cu asprime politica de angajamente timpe şi de intenţiuni abea disimulate a guvernului, dar nu adoptă nici punctul de vedere extrem al solidarizării în orice caz cu Puterile Centrale. Partidul conservator ţine în momentul actual la o politică de absolută mână liberă şi condamnă tot ce ar putea împedică msirile unui guvern în im- Prejurănte atât de grave ca cele de acum şi în care neprevăzutul joacă un rol atât de important. Partidele din România şi politica externă. — Trei grupări politice. — Ziarul „Steagul" în numărul său de Vineri 29 Ianuarie, într’un articol intitulat „Posiţiunea partidelor politice de la noi şi politica externă“ ţine să precizeze atitudinea politică a partidului conservator al cărui şef este d-l Alex. Marghiloman. Articolul pare inspirat de însuşi şeful partidului. Credem interesant a Împărtăşi cetitorilor noştri concluziunea acestui articol. După «Steagul, lumea noastră politică s’ar împărţi azi în trei grupări reprezentând trei direcţiuni In politica internă a ţării. Gruparea d-lor Filipescu şi Take Ionescu, gruparea d-lui Ionel Brătianu, gruparea d-lui P. P. Carp. Faţă cu aceasta trei grupări, continuă «Steagul*, reprezintând una, a| Hanţa necondiţionată cu Quadrupîa, — | Federaţia; — alta, alianţa timidă cu Quadrupla, guvernul, iar cealaltă, ve SU U A J A pe câmpul de râsbom. Azi dimineaţă am primit de la biroul de presă al prim-ministrului următoarele comunicate oficiale telegrafice: Budapesta lSFebruarie.—Din marele cartier general al nostru se comunici oficial cu data de azi . In nordul monarhiei şi pe Câmpul de operaţii din Balcani nu s-a petrecut nimic mai important. La graniele italiene. Un atac nocturn al Italienilor contra poziţiei ocupate de noi in regiunea de la Bombon, a fost respins. In unele locuri a fost o activitate mai vie de artilerie din partea duşmanului. Oraşul Oare încâ a primit, ca aproape In fiecare ai, câteva granate. General de divizie Holfer, locţiitorul şefului de stat major. Pe frontul anglo-francoruso-german. Berlin, 13 Februarie— Buletinul oficial al marelui cartier general german • pentru ziua da azi următorul : Pe câmpul de operaţii dela vest, In Flandria, după o luptă crâncenă de artilerie, patrule şi puternice detaşamente de recunoaştere au pătruns în poziţiile duşmane. Ele au dus la îndeplinire câteva esplozii cu efect şi la sud-est dela Bosinghe au făcut prisonieri peste 40 Englezi. Artileria engleză a bombardat ori şi alaltăeri oraşul Lille cu un bun rezultat material. Pierderi sau pagube militare Insă nu ni s-au cauzat prin această bombardare. Pe frontul nostru dintre canalul La Basse şi Arras, precum şi la sud de la Somme, activitatea râsboinică a suferit din cauza timpului neclar. In luptei* din regiunea la nordvest dela Vimy 'am făcut prisoni*eri pănă la 9 Februar cu totul 9 ofiţeri şi 682 soldaţi; prada totală e de 35 mitraliere, 2 aruncătoare de mic* şi alt material de război. Artileria noastră a luat poziţiile dintre Oise şi Reims sub un foc puternic, al cărui bun efect în tranşeele duşmane a fost stabilit de patrulele noastre. In Champagne am luat cu asalt la sud de la St. Marie a By poziţiunile franceze pe o extindere de circa 700 metri şi am făcut prisonieri 4 ofiţeri şi 202 soldaţi. La nord-vest de la Matsiges au e •şuat două atacuri violente ale duşmanului. In partea aceea a tranşeului nostru, care alaltăeri a fost ocupată de Francezi la est de la Maison de Champagne, luptele cu granate de mână durează fâră întrerupere. — Intre Maas şi Mosel am distrat total prin cinci explozii tranșeele din frunte ale dușmanului, pe o extindere de câte 30—40 metri. In Lotaringia și In Yosgi au avut loc lupte violente de artilerie.