Gazeta Transilvaniei, octombrie 1917 (Anul 80, nr. 27-37)
1917-10-03 / nr. 27
Nr. 27.1917. . Braisovi Mart» 3 CB6) OctjPMivrie ABONAMENTUL: Pe un an...................................24 Coroane. » Van.............................12 » » '/* »................................. 7 » » i lună . . 256 cor. Numărul 12 bani. ZIAR POLITIC ^NATIONAL. Redactor responsabil: G. Crainic. Editura: Tipografia „Galeta Transilvaniei" Strada Prundului Nr. 15. Redacţia şi administraţia : Strada Prundului Nr. 15. Inseratele se primesc la administraţie. Preţul după tarif şi învoială. Manuscrisele nu se înapoiază. Comemorarea morţei regelui Carol. Parastasul dela Curtea de Argeş. Bucureşti, 12 Octombre. Cei trei ani, împliniţi eri, dela moartea marelui Rege Carol, şi evenimentele scurse în acest interval, nu numai că n’au putut slăbi puterea amintirei înţeleptului Voevod, dar au sădit şi mai mult în suflete datoria recunoştinţei. Mărturia aceasta a fost făcută ori de numărul mare al Românilor, cari au ţinut să verse lacrimi pe mormintele de la Curtea de Argeş, înălţând în acelaş timp rugi calde întru amintirea Aceluia, care aproape o jumătate de veac a condus cu înţelepciune şi dragoste ţara românească. Au ţinut să ia parte la parastasul oficiat ori la Curtea de Argeş Românii din toate părţile teritoriului ocupat, personalităţi oficioase ca şi particulari şi un mare număr de ţărani din Muscel şi Argeş. Cu automobilul a sosit din Sinaia, Exc. S. Generalul Feldmareşal von Mackensen, Exc. Sa Generalul Tülff von Tscheppe und Weidenbach, cu suitele, reprezentanţii autorităţilor româneşti şi delegaţii din cele 14 judeţe ocupate, trenul soseşte la Curtea de Argeş la ora 1 d. a. Un mare număr de săteni cu familiile lor populează strada principală până la Catedrală. Curtea Catedralei e ocupată de jur împrejur de elevi şi eleve, cu corpul didactic şi notabilităţile civile şi militare locale. Inlăuntrul Catedralei se află de asemeni un public numeros. Mormintele Suveranilor sunt acoperite de coroane şi jerbe de flori proaspete. In mijloc, deasupra fiecărui mormânt, se află câte o coroană de imortale depuse de M. S. împăratul Wilhelm II al Germaniei, o coroană din partea Armatei a 9-a și multe alte buchete proaspete. O impresie de surpriză impunătoare a făcut sosirea neașteptată a Exc. S. Generalului Feldmareşal von Mackensen. Intrând în biserică, Exc. S. Generalul Mackensen vădit impresionat se apropie de locul de odihnă al Regelui Carol I al României şi depune o splendidă coroană de lauri, şoptind o scurtă rugăciune. Depune o a doua coroană Exc. S. Generalul Tülff von Tscheppe und Weidenbach, care se roagă deasomeni. Intre mormintele Voevodului Neagoe-Basarab şi al Despinei şi între cele ale Regelui Carol şi Regina Elisabeta, se află aşezat un admirabil baldachin de bronz aurit, în formă de cubiclu, în care se află expusă evanghelia pictată şi scrisă de Regina Elisabeta şi evanghelia dăruită Suveranei de către „Mitropolitul Calinic Miclescu, naşul principesei Maria, născuta la 20 Aug. (2 Sept.) 1870, după bătălia de la Sedan“. Suverana adaogă aci că destină acestea să fie lăsate deasupra mormântului iubitului ei soţ, Carol, şi semnează cu adăugirea: „Curtea de Argeş 20 Iunie (3 Iulie) 1915, în timpul răsboiului întregei omeniri". Serviciul divin începe la orele 2 d. a. şi e oficiat de P. S. S. Evghenie Humulescu, locot.episcop al Argeşului şi P. C. S. Archimandritul Dionisie ca la Sinaia, îi conjuraţi de preoţii locali. Răspunsurile sunt date de corul mitropolitan din Bucureşti, condus cu multă măestrie de d. profesor Cucu. Iau parte la pioasa solemnitate Exc. S. Generalul Feldmareşal von Mackensen, Exc. S. Tülff von Tscheppe und Weidenbach; d. baron G. Van der Maeun de Soubieff, colonelul Bobsien, maiorul Kaup, maiorul v. Krahmer, maiorul Fleitz, căp. c. Winterleid, Kt. Peltz, locot. Bokxe, Lupu Kostaki, girantul Ministerului de interne, D. S. Neniţescu, girantul Ministerului de finanţe, Virgil Arion, girantul Ministerului cultelor şi instrucţiunei politice; prof. dr. Gr. Antipa, girantul Ministerului de agricultură şi domenii; Al. Hinna, girantul Ministerului de justiţie; Al. Tzigara- Samurcaş, prefectul Capitalei; Dobrovici, preşedintele Comisiei interimare a Capitalei; etc. etc. După oficiarea serviciului divin, are loc un praznic în curtea şcoalei, servit ţărănimei numeroase din Argeş şi împrejurimi, iar la Palat iau masa învitaţii în număr de asemenea foarte mare. La această masă s’au rostit următoarele cuvântări: Cuvântarea d-lui Dr. Dragomir Dumitrescu. Cel dintâi a luat cuvântul d-l dr. Dragomir Dumitrescu, decanul Facultăţei de teologie. D-sa a spus: Stima şi admiraţiunea, au fost totdeauna prinosul recunoştinţei oamenilor pentru binefăcătorii omenirei şi ai neamului. Când aceşti binefăcători au fost din rândurile poporului, ei au fost ridicaţi sus şi au fost înălţaţi prin cinstea, ce li s’a adus; când ei au fost dintre conducătorii şi povăţuitorii neamului, ei au fost cu totul înălţaţi şi stima şi admiraţia către ei au fost transformate în veneraţiune şi cult. Astfel este şi astfel stă tainic înaintea noastră figura Augustului repausat, Regele Carol, pentru care am venit aci, a-i aduce prinosul recunoştinţei şi al admiraţiunii noastre; căci ce alt ne-a adus aci, dacă nu iubirea şi recunoştinţa, ce îi datorăm pentru binefacerele ce le-a revărsat asupra neamului nostru în lunga şi glorioasa lui domnie? El a iubit poporul, ce Dumnezeu îi încredinţase spre a conduce şi stăpâni. Multe şi mari au fost faptele şi binefacerile sale către noi. Sub domnia Sa am progresat în toate privinţele şi ne-am înălţat. El a fost unul din cei mai mari binefăcători ai noştri, şi pentru aceea îi datorăm toată recunoştinţa, admiraţiunea şi veneraţiunea. El a repausat în Domnul; amintirea Lui însă va fi pururea în sufletele întreg neamului românesc, căci El a iubit poporul Său, i-a făcut tot binele, l’a înălţat şi l’a primenit. Eternă să îi fie amintirea! Amin. Cuvântarea P. S. S. Evghenie Humulescu Locat.Episcop de Argeş. După d. Dr. Demetrescu ia cuvântul P. S. S. Arhiereul Evghenie Humulescu, care cu o dicţiune impresionantă, rosteşte următoarele: „Adunaţi astăzi în acest regal castel de pe plaiurile Argeşului, gândul nostru se îndreaptă către acel Mare Rege Carol I, al cărui suflet ne-a întrunit şi apropiat atât de mult. Providenţialul Suveran a cârmuit înţelepţeşte şi părinteşte 42 de ani ţara şi poporul românesc. Ce-am fost noi, se ştie. Ce suntem este constatat. Ce vom fi ?... Sub lespezile temeliei minunatei Catedrale a Argeşului stă tainic garanţia unui viitor bun pentru noi. Laudă şi pomenire veşnică strălucitului Rege Carol I, care şi după moarte ne chezăşueşte traiul unor zile senine şi pe cari Puterile Centrale nici când n’au voit să ni le întunece!