Gazeta Transilvaniei, iunie 1919 (Anul 82, nr. 108-130)

1919-06-11 / nr. 114

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Tipografia A, Mureşianu Braaisee & Comp. Braşov, lent de o adâncă vigoare, un mare măies­tru. Sunt tablouri care vor rămâne, sunt creaţii ale unui mare măestru stăpân pe marele său talent . Puterea lui de armo­nizare a trăsăturilor, unită cu o adâncă redare a stărilor sufleteşti, fac din Bul­­găraș cel mai mare portetist al Românilor. N. Bagdasar. Răspuns la „E adevărat?” Adevărat că nu voi fi eu primul care mi s’a întâmplat ca în România mare pe actele scrise în limba românească Dl Bu­­dai notar public, aplică ștampila ungu­rească. E simplu caz dintre cele multe. La dânsul la notar public trebuia să­m­i verific două acte urgente oficioase cari trebuiau trimise mai întâi Consiliului dir. res. cui, şi apoi în Helvetia (stat strein!) Dar şi ca’zul când am văzut ce ştampilă vrea să’mi imprime, ungurească... pe lângă arătările făcute contra acestei atitudini, am plecat la Sibiu unde este un român notar public şi nu sas ca actualul nostru notar care n’a învăţat nimic din trecut. -------- Ucim. Socialism sau naţional - democraţie Atitudinea socialiştilor români arde­­leni este democrată, şi mai presus de toate naţională (fără să fie şovinistă), pentru că printre ei nu se găseşte nici un Rakowsky, nici Iţic, nici Şloim, nici Ianoş sau Franţ, ci sunt numai Români. Până acum n’a a­­vut tovarăşi streini bietul socialist ardelean, căci ce ar fi avut de împărţit cu ei ? Per­secuţiile şi robia? Dar socialistul român ardelean, care a dat dovadă de înţelepciune politică, va şti să distingă îndată pe viole­nii bolşevici şi per coloşii ar­­archişti, inter­naţionalişti, cari sub masca „tovarăşilor® încep „dija" să-l viziteze şi să-l lumineze asupra adevăratei sale misiuni (!??) După­ ce am văzut cu toţii, care a fost poziţia, ce au luat-o socialiştii români ardeleni faţă de Mar­­e Act Naţional de la Alba-Iulia, să vedem şi motivarea ei, citând câteva pasagii din discursurile rostite de Capii socialişti, tovarăşii Fiber­aş şi Ju­­m­anea, la Congresul partidului (vezi „Ade­vărul®, org. oficial No. 2, 1919). Tovarăşul Flueraş: „Mă simt deosebit de fericit că răsbo­­iul acesta s’a sfârâit cu desrobirea poporului nostru“... Şi mai departe: „Oricine să poate convinge că prin în­făptuirea idealului nostru nu să tinde a să face rău nimănui Iar tovarăşul Jumanca, alt corifeu al socialiştilor a spus între altele: „Tovarăşii maghiari îngroziţi de per­spectiva ce să arăta, în faţa Ungariei istorice s’au pus pe lucru şi împreună cu partidele burgheze maghiare au dărâmat vechiul sistem oligarchic, sperând că printr’o democraţie făcută în pripă, le va reuşi totuşi să salveze oareşicum integritatea ţări­i." Apoi mai încolo: — „Şi ne-am gândit atunci : Poporul românesc din Ungaria veacuri de arândul a fost obiala stăpânitorilor maghiari. Chiar şi noi socialiştii nu eram asupriţi numai ca clasă inferioară, ci şi ca români.” Iar mai la vale. — „Intre asemenea împrejurări şi vă­zând pilda tovarăşilor noştri cehi, slovaci şi­­italieni din vechea monarchie austro-ungară, cari toţi s’au pus în serviciul unităţii lor, am hotărît şi noi, comitetul central, a intra în Consiliul Naţional român, ca pe baza drep­tului de liberă dispoziţie a popoarelor să contribuim şi noi la înfăptuirea revendicări­lor poporului românesc.­ Apoi: — „In primul rând trebuia să docu­mentăm în faţa lamei întregi, că muncitorimea română nu să simte streină de scopul mare al unir­ei neamului românesc Din discursurile ce s’au rostit în Congres precum şi din Rezoluţia adoptată la sfârşit, isvorăşte cel mai cald naţiona­lism, nu însă agresiv, nici şovinist. » Socialiştii noştri prin faptele şi vor­bele lor au făcut dovada strălucită că sunt" la înălţimea vremurilor grele însă sublime, prin cari trece poporul nostru românesc. Prin înţelepciunea, cu care au prins înţe­lesul vremei şi nevoile neamului, precum şi prin cinstea şi tenacitatea, cu care le-au tradus în faptă, s’au pus pe sine, socialiştii români ardeleni, alături de tovarăşii lor, fii ai naţiunilor celor mai civilizate Socialismul, aşa cum a fost el con­ceput în teorie, a întâmpinat la aplicarea lui in practică, dificultăţi imposibil de în­vins Ocnui de la fire este conservator. Deci cum ar consimţi un popor să i­ se impună o limbă străină, o credinţă străină, obice­iuri străine ? Cine crede, că un om­ sau popor ar împărţi în mod egal cu alt om sau popor averea sa? Omul, din instinctul de conservare sădit în fiecare fiinţă, este egoist: să iubeşte pe sine şi să crede pa sine mai mult decât pe altul. Şi chiar dacă pentru moment, s’ar re­aliza prin imposibil utopica nivelare mate­rială intre oameni îşi poate cineva închipui, că această stare ar dăinui contra hotărîri­­lor naturel, celei iubitoare de variaţii? Care om ar fi în stare să facă dintr’un geniu şi dintr’un idiot doi mediocri? Cine ar putea să ne dea dintr’un uriaş şi un pitic doi bărbaţi de mijloc? Bolşevismul prin una din multiplele sale laturi ne-a dovedit clar, că punerea în practică a sistemului de nivelare materială socială nu este decât o simplă schimbare de roluri. Socialiştii înţelepţi din toate ţările în decursul acestor mari evenimente au dove­dit, că înţeleg realitatea şi au lucrat din toate puterile la liberarea şi ridicarea din starea de asuprire a poporului, a clasei de jos; ori dela cine ar veni oprimarea, fie dela clase­­sociale, guverne, sau naţii străine. Faptele socialiştilor din Franţa, Belgia, Anglia, Ardeal, Germania, Ungaria, Boemia Austria şi Italia sunt ale unor naţional­­democraţi. In raporturile lor cu popoarele străine sunt naţionalişti, iar în patria lor sunt democraţi. Acesta-i curentul vremurilor noastre. Evreii, cari în teorie şi în practică pe spinarea altor popoare, propagă socialismul, internaţionalismul şi bolşevismul, în familia, în şcoala, în sinagoga lor şi între sine în societate, sunt cei mai încarnali a naţionalişti, fiind în orice moment gata la fapte de so­lidaritate naţională absolut desinteresată. Dovada cea mai bună despre educaţia lor şovinistă este faptul, că fără să aibă limbă proprie (vorbesc jargonul german, spaniol sau alte limbi), ba uneori să sa­botează. In vr’o lege creştină şi totuşi să menţină împrăştiaţi pe tot globul ca naţie a­parte. Deci să nu ne lăsăm înşelaţi de vorba frumoase, de teorii, ci să căutăm totdeauna la faptele celor ce le cuvintează. Poporul nostru românesc din fosta Monarchie Austro-Ungară numai graţie spi­ritului naţional-democrat de cari a fost con­dus de jos până sus a putut ca un orga­nism viguros să se ridice dintre dărâmătu­rile şandramalei cesaro-eră eşti şi să-şi cro­iască un drum libar alături de popoarele glorioase. La noi n’au existat deosebiri de clase sociale, pentrucă toţi eram săraci, ca să îmbogăţim pe stăpânii noştri (maghiar, jidani, saşi afară de ţigani) La noi n’au­ existat deosebiri de idei, pentru că pe toţi nu încălzia şi ne conducea o ideie sfântă- ideia mântuirii prin noi înşine de jugul tu­turor străinilor. Atunci stăpânii noştri­ n’aveau pentru poporul nostru decât dispreţ, astăzi ne vor­besc de înfrăţirea popoarelor, de socialism şi de bolşevism. înfrăţire, da, vom face cu cei ce ni-au dat ajutorul frăţesc, când eram în năcaz Socialism şi bolşevism să încerce mai întâi pe pielea proprie cie Ruşii lui Trotzki şi Ungarii lui Kuhn Béla. Noi ne vom consolida într’un stat na­ţional-democrat, unde nu va fi şovinism şi fiecare îşi va primi răsplata muncii. Informaţiuni Liga tinsienei pentru desrobirea tuteror românilor — înfiinţată la Cluj acum de curând a ales ca membră de o­­noare pe d-na văduvă dr. Aurel Mureşianu, în semn de recunoştinţă faţă de meritele defunctului său soţ, neobositul luptător naţionalist din Braşov. Meritata alegere a d-nei dr. Aurel Mureşianu ne bucură, cunoscând sufletul său mare de tovarăş neclintit al mult re­gretatului director al Gazetei Transilvaniei. * O Unie nouă telegrafică prin Bra­şov de la Bucureşti spre Arad, Timişoara, Belgrad e vorba să se facă în curând. De asemenea se va face o legătură prin Belgrad-Viena la Paris, cu ramificaţii la Praga, Hamburg, Triest şi Varşovia. Discuţiunile ce urmează dl director general al­­poştelor Al. Gussi în privinţa acestor linii cu o firmă americană. Din parte­ ne aşteptăm cu nerăbdare linia nouă Bucureşti-Braşov, să putem avea mai multe ştiri din Capitală pentru a le împărtăşi cititorilor noştri. * O noul misiune universitară fran­ceză la HuiUBseşti. Cu trenul Simplon au trecut spre Bucureşti o nouă misiune u­­niversitară, prezidată de d. Lucien Poin­caré, vice-rectorul Universităţei şi com­pusă din d-nii Berlier, profesor de limba şi literatura franceză la Colège de France, Meyral, profesor de Istorie şi Drept, doc­torul Balhazardi Janet profesor de Fizică, Ch. Deehl profesor de istorie bizantină şi Fougères, profesor de literatură greacă. Această misiu­ne va lucra la reorganiza­rea învăţământului superior şi secundar din ţara noastră. Prima misiune punând temelia organizării ce o va propune d. Lucian Poincaré şi colaboratorii săi. La masa student iar „V­­uiţia" au dăruit întru amintirea prea vrednicului şi regretatului nostru coleg Gheorghe Vă­­t­ăşan, mort în anul 1917 în satul Pauşeşti jud Iaşi : Dl Ioan C. Panta, profesor în Braşov,­100 cor., iar ceilalţi profesori dela şcoalele noastre secundare şi dela şcoala comercială laolaltă 400 cor. — Din acele sume şi din darul de 200 cor al neconso­latei d-ne Balaşa Gh. Vătăşan se va în­fiinţa un nou fond special, ce va purta nu­mele „Gheorghe Vătăşan“. Sincere mu­lţămite ! Direcţiunea şcoalelor secundare gr. or. române din Braşov. * Comitetul Central al Ligii Cultu­ral® s’a constituit astfel la şedinţa de Miercuri, 4 Iunie : Preşedinte : d­r. Iorga. Vice­preşedinţi : d-na dr. I. Cantacu­­zino şi d. I. Brătescu-Voineşti. Casier, d Simeon Mîndrescu. Secretar-general: Marin Ştefănescu. Membri : Ştefan Lambru, coloneii. Manolescu, d­a­conul N. Popescu. *■ Censori dd. : Ştefan Pop, Tib. Ere­­n­ria, I. Ionescu Boteni. * C@f'3si îa „NsasnaS Bcmâaee®* : Desaprobăm­ cu cea mai mare hotă­­rîre adunarea ţinută la Cernăuţi de d. I Flondor împreună cu elementele stră­ine care avînd locul cuvenit în Sfat, nu pot avea nici un loc în cele interne ale vieţii noastre raţionale.*' Şi ne ridicăm energic împotriva com­baterii, în vreme de războiu şi primejdie, a acţiunii externe, oricare ar fi ea, a Sta­tului romîn. I. Bogdan a fost dus la mormînt ieri de prieteni şi de studenţii cari şi-au ară­tat recunoştinţa faţă de bunul lor învăţă­tor. Cuvintele, pe care le tipărim aici, ale d-lui L Bianu au fost adînc înduioşătoare. Elevii lui, dd. Alexandru loan şi Petrescu Zoiţa, au găsit cuvinte drepte pentru a-i preţui munca pentru ştiinţă şi inima faţă de dînşii.* „Comitetul central al „Reuniunei ofi­cianţilor administrativi comitatensi şi co­munali români din Transilvania şi părţile ungurene e­conechemat pe ziua de 22 Iu­nie 1919. La Sibiiu în casa judeţului.­ * Mare meeting în Lugoj. Joi în 10 Iunie se va ţine în Lugoj, un mare me­­­eting de protestare în chestia Banatului * Curaj American Locotenentul Lock­­ler a încercat şi reuşit sa sară dintr’un a­­eroplan în altul, pe când ambele se aflau la o ameţitoare înălţime. El a eşit din scaunul în care şedea în primul aeroplan şi s’a suit pe o aripă, a­­poi pe câr­d al doilea aeroplan se afla în dreptul celui dintâi dar muri jos, el a să­rit pe aripa celui de­desubt ca şi când ar fi sărit de pe o şură. Locotenentul a sfâr­şit călătoria cu al doilea aeroplan dîndu-se jos nevătămat.* 111.179 de americani morţi în Franţa. Washington. — După cele din ur­mă şi cele mai complecte (desăvârşite) rapoarte date de la biroul de statistică de aici, numărul americanilor morţi în Franţa se ridică la 111 179. Din aceştia 42 de procente au murit în lupte ori în urma ră­nilor primite în lupte. Restul a pierit din alte pricini, precum boală, accidente etc. * Armat­a română va ocupa Buda­pesta. In cazul când guvernul Bela Kuhn nu va ceda ultimatumului dat de Clemen­ceau în numele Marilor Puteni şi să pără­sească puterea, armata română va ocupa Buda­pesta.* Uluirea Basarabiei. Suntem in mă­sură de a anunţa că unirea Basarabiei cu România va fi consfinţită prin tratatul pe care ali­aţii îl vor încheia cu Rusia, repre­zentată prin guvernul amiralului Kolceag. * Cazul K­ai­ei şi al României. Asu­pra incidentului de la Paris în chestiunea Banatului, „Idea Nazionale” scrie, că Ro­mânii declară, că nu pot primi împărţirea Banatului, care face parte din unitatea et­nică, nedespărţită, aşa cum consideră ita­lienii Istria. Suntem aşa­dar în faţa unui nou caz ameninţător, creat de atot­puternicia, cu care trei prezidenţi de consiliu, aleşi de adunări democratice, şi un şef de stat ales de masele populare,­ au crezut că pot schimba idea de autohotărire a popoare­lor în aceia a­­i&trumvirilor împotriva voinţei popoarelor. * întărirea Metropolitani­ de Blaj. Blaj 5 Iunie. Azi a sosit Bula Papală a Sfa­tului Scaun din Roma, transmisă prin Nunciatură, care ia la cunoştinţă actul alegerii candidaţilor de Metropolit la Blaj şi întăreşte dintre candidaţi pe cel propus în locul­ prim, pe dl Victor Dr. Vasile Suciu. Ştirea a produs pretutindenea mare însufleţire d­i Necrolog. Cu adâncă durere a­­ducem la cimoştiinţă tuturor rudeniilor, prietinilor şi cunoscuţilor, că mult iubitul nostru moş, socru, cumnat şi unchiu Ioans Dan protopresbiter după grele suferinţe a încetat din viaţă în etate de 73 ani, ’ Luni la 7 Iunie a. c. fiind împărtăşit cu sfintele Taine, înmormântarea va avea loc Miercuri în 11 Iunie a. c. orele 3 p. m­. din casele proprii. Zerneşt, la 9 Iunie 1919. Fie-i ţărâna uşoară şi memoria binecuvântată, văd. Elena Dr. Dan noră văd. Ana V. Dan cumnată Maria Dr. Şerban cumnată Simina şi Emil Dan nepoţi Emilia, Maria şi Lucia Dan nepoate Iuliu şi Partenie Dan nepoţi. Cinema Uraftia (Eedlistă) Seria fel­­melor de aur. Mercuri 11 şi Joi 12 Iunie orele 5 şi 8 extraordinare representaţiuni de cinematograf. Se va reprezenta: 1) Da­homey film colorat, vederi de pe latură. 2) La Modistă scenă comică jucată de d-ra Donassmond și Simonne. 3. Cântecul forului, extraordinară dra­mă sentimentală în 5 mari acte. In rolul principal Dra Robinne de la Comedia fran­ceză. In pregătire pentru Vineri, Sâmbătă și Duminecă celebra Henny Porten. Se atrage atenţiunea Onor. Public că în această dramă joacă cea mai elegantă artistă parisiană, Dna Robinne, creatoarea modelei de Paris. Cumpăr casă cu grădină, eventual teren mai mare împrejurul oraşului, posibil pe dealuri. Oferte la Gazetă sub St. P. 9—15 Paris. Mare parte din greviştii din Franţa au reluat lucrul. * Ultima oră Germania ncea­că răbdarea aliaţilor. Paris. Din sursă demnă de încredere se spune că Germania caută a smulge con­cesiuni la preliminări.­După cât se ştie până acum, aliaţii nu vor să cedeze. Amenin­ţările lui Lloyd­ George se va traduce în fapt mai curând de­cât ne aşteptăm. Măsu­rile militare sunt luate pentru ocuparea de noui teritorii germane. In unele cercuri politice se spune că germanii încearcă răbdarea aliaţilor, ca apoi să fie siliţi a semna pentru a putea spune că pacea dela Versailles este o pace silită. Tratatul de pace cu Germania va fi supus votului poporului Lyon. Cei patru şefi s’au întrunit de două ori Mercuri cercetând contraproectul german, presidents şi guvernul german fiind provizoriu tratatul va trebui aprobat şi de adunarea naţională şi de comisiunea statelor. In caz că una din acestea s’ar pro­nunţa altfel, ar trebui recurs la un referend popular. Chestia Dodekanezului Prezidentul delegaţiunei Dodekanezului la conferinţa de pace. Dr. Zervos a supus d-lor Clémenceau, Wilson, Lloyd George şi Venizelos un memoriu asupra evenimen­telor din Dodecanez. Delegat socialist la Paris cu aeroplanul După ielebiscitul din 20 Aprilie 1919, fruntaşul socialist Anseele, ministrul de lu­crări publice belgian a sosit la Paris cu aeroplanul pentru a conferi cu membrii de­legaţiunei belgiene la conferinţă. Cehii iau măsuri să alunge pe unguri Praga. După raportul şefului de stat major, consiliul de miniştri a hotărât energice măsuri pentru liberarea teritoriilor slovace invadate de unguri. Greva de la Paris Răspunsul aliaţilor la contra­ propuneriie Germaniei­­ Ly­n. Se crede că răspunsul celor patru la contrapropunerile Germaniei va fi dat Mercuri. Brockdorff sa dus la Colonia unde va conferi cu delegaţii guvernului german. Este însoţit de Merch­or, însărcinat special al chestiunilor financiare, care pleacă la Berlin. Răspunsul delegaţiei austriace la conferanţa de pace Enrich. Răspunsul delegaţiunei austriace la proectul de pace va fi dat peste zece zile. Execuţia lui Lervin Paris. Munich. Spartakistul Levin a fost executat joi după masă. Situaţia armatei ceho­slovace Praga. Massarik a numit pe generalul Polie, generalisimul peste armata ceho­slovacă. Situaţia pe frontul slovac este foarte discutată, maghiarii au atacat hoţeşte teritoriul ceh. Convocarea delegaţilor bulgari la Paris Varşovia. Colonel Radulescu reproduce ştirea din „Daily Mail" care arată că cei patru au propus venirea la Paris a delegaţilor bulgari. Londra. Flota engleză a ocupat Kronstadt şi marea baltică, Bruxeles. Regele a învitat pe Poincaré la serbătorile naţionale din 22 iulie. Lyon. Grevele încetează progresiv. Descrmarea statelor mici Fiind ascultaţi Venizelos, Brătianu, Vesnitch, Benes şi Paderewsky au fost satis­făcuţi relativ la dezarmare. Mepslotica renană Berlin. In parlament au fost mari certuri pentru republica de Rin între conser­vatori şi democraţi. Conservatorii au recunoscut republica. Situaţi In Susssia Stockholm. Petrogradul şi Kronstadt se bombardează. Refugiaţii d­in Petrograd spun că în Petrograd domneşte panică. Conducătorii bolşevici fug cu mari sume de bani departe de Petrograd. Berna. House pretinde imediata iscalire a păci. Paris. Delegaţii austriaci au început studiarea condiţiunilor de pace. Maiorul Bourgoi ajută la traduceri. Varşovia. Marele carti­er polon confirmă împreunarea trupelor române cu cele polone, în urma ocuparei creşul­ui Stanislau şi Gaiţia occidentală, înaintarea trupelor iugo­slave. Belgrad. Trupele iugo­slave înaintează în Carintia, partea stângă a Dravei şi localităţile Elikovatzo şi Suntai cari sunt ocupate. Sunt foarte mulţi prizonieri şi ma­terial de războiu. Tratativele armistiţiului încep azi în Laibach, Paris. Kramac, Trumbici şi Brătianu au predat congresului dă pace nota relativă la pacea lor cu Austria. Trumbici a dat următorul răspuns: la hotarele lui Fiume nu primesc hotarele stabilite cu St. Peter, Ucska şi Bakar. Wilson să sileşte a determina delegaţii iugo­slavi să primească. Trumbici continuă tratativele cu Lansing, Pichon şi Balfour. Praga. Blocul socialist a declarat a face toată posibilitatea pentru a elibera Slovacia atacată mişeleşte. Praga. Ziarul suprimat „Boemia® şi care reapare supt „Democrat" într’um prim ar­ticol declară că germanii din Boemia trebue să se împace cu soartea şi să recunoas­că Praga ca capitală şi chiar şi în cazul dacă Austria va iscăli sau nu pacea pentru nemţii din Boemia este mai b­’ne dacâ merg mână in mână cu Cehii. Shestlissea Bsiglei la conferinţa de pace Lyon Delegaţiunea belgiană comunică, că chestiunea Belgiei s’a cercetat Mier­curi de consiliul de cinci. Soluţia este după dorinţa Belgiei de a se încredinţa unei comisiuni fără transferare de suveranitate teritorială şi fără creare de servitudini in­ternaţionale pentru revizuirea tratatului din 1839. Pentru navigaţie comisiunea va in­vita Belgia şi Olanda să presinte formule comune conform principiilor generale a con­ferinţei de pace. Punctele de interes general interesând pacea generală, vor fi cerce­tate de ansamblul comisiunei cu cei cinci. lesponis abilităţii© izbucnir ai războiului Lymn. Cu toate desminţirile germane, din telegrama cifrată secretă a ambasado­rului austro-ungar la Berlin reese clar dorinţa Germaniei de a începe răsboiul în 1914. De la conferinţa de pace, Lyon. Pe lângă studul contra-propunerilor germane, a lucrat noua comisiune pentru hotarele răsăritene germane, comisiunea afacerilor române şi iugo­slave, co­misiunea finanţelor şi a reparaţiunilor. Renner vine sâmbătă la St-Germain. Toţi gre­viştii. Francezi sunt concilianţi fiind perspective de împăcare. (Cprilictul guvernului sârb, Belgrad. Ziarul „Naţionalzeitung" află din Belgrad că din cauza gravelor diver­genţe dintre Pasici şi democraţi, situaţia lui Pasici este slabă. Va demisiona. Modificarea condiţiunilor de pace cu Germania Lyon. Vor fi oare­care modificări în tratatul cu Germania, lăsând intacte bazele preliminărilor, privind numai modalitatea aplicaţiei. Se va precisa suma reparaţiilor după posibilitate, se va anula evaluarea când va fi nevoie. O comisiune cu generalul Lorand (Franţa), Her­la­n (Anglia) Lord Morlese pentru America şi cu un mandatar i­­talian va stabili frontiera pruso-poloneza. Va fi plebiscit, înfrângerea Bolşevicilor. Paris. Bolșevicii evacuează Riga. Bolșevicii au fost bătuți de Estonieni la Peskov. Au pierdut 600 prizonieri. Nr. 114—1919.

Next