Gazeta Transilvaniei, iunie 1919 (Anul 82, nr. 108-130)

1919-06-25 / nr. 126

Pagina 2. Cât priveşte pe Dl „M“, al cărui pseu­donim îl cunosc în persoana Domnului pro­­tonotar al judeţului, Petru Munteanu , îl rog să nu se indigneze de diferenţa plă­tită în plus pentru ovăs în avantajul po­pulaţiei lipsite, dat fiind faptul că în co­merţ ovăşul se vinde cu cel puţin 4 Cor, chilogramul, şi după cum sunt informat, şi e evident şi în registrele existente la prefectură, Domnia sa şi-a procurat caii foarte uşor. Domnul Petru Munteanu pe timpul când îndeplinea funcţiunea de director al Prefecturei, sub era „Sfatului Naţional" s’a folosit de aceasta putere cumpărând fără licitaţie 2 cai de provenienţă de la armata austro-ungară — deci deveniţi proprieta­tea imperiului român — plătind 720 cor., în bani, iară restul de 2780 cor. pur şi simplu l-a socotit în contul pretensiunei de despăgubire de război. Primiţi Vă rog Domnule redactor, a­­sigurarea considerațiunei mele. Braşov la 23 iunie 1919. --------- A. Suni ! Petre P. Carp a murit la Ţibaneşti Bucureşti.­­ O telegramă anunţă că Petre P. Carp a încetat din viaţă ori, Du­minecă, la orele 7 seara, în castelul său de la Ţibăneşti în urma unei game apo­­plexice, care a durat 34 de ore. Născut la Iaşi în 1837, şi-a făcut studiile la Berlin şi Ban în Germania. P. Carp s’a manifestat în ţară întâi pe tere­nul literar, lângă Maiorescu, în „Junimea" din Iaşi, de unde apoi a intrat în politică. In Cameră sub regimul legei electorale dela 1866 s’a ales deputat pentru prima dată. Ministru în guvernul de şapte luni al lui Manolache Costache Epureanu la 1870, în care a avut portofoliul externe­lor, şi împreună cu care a emis cunoscu­tul program de la Iaşi în care preconiza pe­deapsa cu moartea. In ministerul lui Ion Brătianu, a fost ministru al ţărei la Viena. Ș­ Ziarul „Vii­torul" spune despre P. P. Carp : In ma­rele minister,al lui Ion Brătianu a avut rolul cunoscut în chestia Dunărei, după care Ion Brătianu crezând că Petre P. Carp ar putea avea cu succes un rol în viaţa politică internă, i-a pus cand­ulatura la vice-preşedinţia Camerei, ca să fie însă în curând deziluzionat tocmai din cauza dorinţei de originalitate bolnăvicioasă care anihila la Petre Carp putinţa de produ­cere utilă intereselor ţărei. „Mai târziu pe rând ministru al cul­telor şi instrucţiune­ publice, iarăşi minis­tru de externe, ministru de domenii şi preşedinte de consiliu, Petre Carp repre­zenta în politica conservatoare o medie între landlordul englez şi junkerul prusac. Şef al partidului conservator în mai multe rânduri, alternând la această şefie cu răposatul Gh. Cantacuzino, nu s’a pu­tut menţine la conducerea Conservatorilor fie din cauză că nu şi-a priceput partidul, fie din pricină că partidul n’a ştiut să-l urmeze. Deşi avea ideile lui bine hotărâte, ele n’au corespuns însă totdeauna cu in­teresele mari ale ţărei. De aceia dacă a­­ceastă contrazicere ar fi lipsit şi dacă Petre Carp ar fi avut multă încredere în forţele naţionale ale poporului român, de­sigur că nu şi-ar fi încheiat cariera cu o greşală care a distrus şi părţile bune din activitatea lui, slujind sub ocupaţia ger­mană interesele vrăjmaşului împotriva ţărei şi a Dinastiei". Locuinţele ofiţerilo­r Toţi locuitorii din garnizoana Bra­şov la care au fost cuartiruţi ofiţeri şi a căror locuinţă a devenit liberă prin ple­­carea ofiţerilor, sunt datori a anunţa acest lucru în termen de trei zile la Comanda­mentul Pieţei Braşov, Serviciul Cuartiruirei. Cei care vor contraveni acestei dispo­­ziţiuni se vor da în judecată şi condamna cu amendă, până la 2000 lei iar cuartirul se va lua cu forţa. Aceasta conform dis­­poziţiunilor ordonanţelor cu Nr 12, 13 şi 7 modificată. Comandantul Pieţei Braşov„ Maior C. Voina. Aviz. Terminul pentru stampilarea banc­notelor care formează proprietatea locui­torilor oraşului Braşov, se prelungeşte până la 1 iulie 8. c. Celelalte ziare din loc sunt rugate să ia notă. G. GuîEfflan Şeful comisiei de stampilare. Cronica Poliţiei. Pungaşi de buzunare aresta­ţi De câteva, luni de zile se fac unele pungăşii, săvârşite de nişte unguroaice­­ţigance venite de la Sf. Gheorghe. Poliţia oraşului a arestat o parte din ele şi anume pe Gaşpar Mary, Bilanţki Iosefin şi Donni Maria asupra cărora s’au găsit importante sume de bani. Au fost pedepsite cu 10 zile închi­soare date de poliţie şi expulsate din Braşov.­­ Hoţi de mobile şi albituri arestaţi La raziile făcute de detectivii poli­ţiei prin periferia oraşului, s-au arestat Ion Rusu, originar din vechiul regat şi cu alţi trei, care operau în vilele din peri­ferii şi furau mobile şi albituri. Se cercetează căci se bănueşte că mai sunt pungaşi de aceştia. Minori pungaşi Sâmbătă după masă se furase unui comerciant din ţară două mii de lei. Furtul s’a săvârşit pe promenadă. Un băiat de 16 ani a sustras portfeuilul din buzunarul comerciantului, pe când acesta stătea pe bancă. Pungașul a fost arestat. Reprezentaţii pentru societatea­­ Mărăşti Primim următorul apel : Fraţi românii Vă este în deajuns cu­noscut eroismul soldatului nostru care în ziua de 11 Iulie 1917, când s’a început ofensiva de la Mărăşti, duşmanul nostru care stăpânea mai bine de 9 luni localita­tea Marăştului a fost nevoit să fugă în cea mai mare dezordine, mai bine de 30 Ktm­. Pentru reuşita acelei ofensive întregul sat Mărăşti a trebuit să fie dis­trus de propriele noastre tunuri, lăsând întreaga populaţie fără cămin. Soldaţii cari au luptat în acel punct fugărind pe duşmanul întărit, au constituit chiar pe câmpul de luptă Societatea Mă­răşti cu scopul de a reclădi satul Mărăşti distrus până în temelie, şi refacerea fron­tului cu toate fortificaţiile făcute din nou, ca şcoală şi simbol pentru generaţia vii­toare.» Scopul urmărit de Soc. Mărăşti find patriotic şi naţional, apelăm la toţi Ro­mânii de a da întregul concurs cinema­tografului Soc. Mărăşti care va veni în localitate numai pentru câteva zile. „Societatea Mărăşti" va da Mercuri 25 şi Joi 26 Iunie orele 6 şi 8 la Cinema Urania (Redută) două grandioase repre­zentaţii cu marele film naţional românesc, în două acte : „Intrarea triumfală in Bu­cureşti a MM. U­. RR. Regele şi Regina României în fruntea bravelor armate ro­mâne şi aliate — şi „marea bătălie de la ARRAS între trupele engleze şi ger­mane. Film original englez în 4 acte. Să veniţi cu toţii să vedeţi pe iubiţii noştrii „Suverani." Duminecă 28 iunie 1919 la orele 2, 4, 6 şi 8 se va reprezenta grandiosul film „Luptele de la Mărăşti-Mărăşeşti-Oituz, unde bravele noastre trupe au clădit fala neamului românesc. Muzica Regim. 89 va concerta. Informat,tiraj 5 A. S. R. Principesa Ileana a ple­cat la Paris, însoţită de d. Mişu. In gara de Nord a fost condusă de M S. d. M. Pherikyde, preziden­tul consiliului, d general Balif şi d. ge­neral Râmniceanu. * Generalul Vxazihsi d’Iteparey, ve­nind de la Constanţa, a sosit în Bucureşti. Convenţia economică cu Serbia. In urma tratativelor urmate, convenţia e­­conomică între România şi Serbia a fost semnată. E vorba de convenţia de com­pensaţii, care prevede că vom furniza Ser­biei benzină şi uleiuri minerale, şi ni se va da grâu şi substanţe făinoase. Convenţiunea economică a fost apro­bată de guvernul sârb prin d. Nastaÿlevici, locţiitor de ministru al Serbiei la Bucu­reşti, şi de guvernul român prin d. Al. Constantinescu ministrul Industriei. Ea intră în vigoare imediat. * * Arestări — Dl dr. I Morariu, comi­sar de alimentaţie din Alba Inferioară a fost arestat. Ştirea ne-o aduce „Românul" * Zvon neîntemeiat. — Ziarul „în­dreptarea" de azi" publică:" Eri s’a răs­pândit în Capitală zvonul că trupele sâr­beşti au început în Banat un puternic atac împotriva armatei noastre. Atât guvernul cât şi legaţia sârbă din Capitală unde am căutat să verificăm această ştire, au desminţit-o categoric". * Pentru „Renaşterea Română". Aş­teptăm de la D-tii : A. P. Bănuţiu şi I. V. Soricu, amândoi cunoscători ai vieţii din Braşov, lămuriri la întrebarea: cum au putut deschide coloanele ziarului, de supt conducerea Dior, pentru Nicolae Sulică ? * Unificarea salariilor in regat. La ministerul de finanţe se lucrează actual­mente cu multă activitate la unificarea sa­lariilor. Este vorba să se sporească ac­tualele salarii şi să se facă vre­o 12 clase de funcţionari. In această clasificare vor întră toate categoriile de funcţionari civili şi eclesi­­astici. Militarii rămân cu legea soldei ofi­ţerilor. Lucrarea va fi terminată chiar săp­tămâna aceasta.­ Pentru orfani. D. ministru Goldiş, membru în Comitetul Dirigent din Ardeal vicepreşedinte al comitetului alcătuit zilele acestea,pentru înfiinţarea unui orfelinat, pentru sfii de Români “dar comitatul Timi­şului (Banat), a luat tim­pra d-sale vân­zarea cărţilor poştale care se va face în zilele de­­Miercuri, Joi şi Vineri, în Bucu­reşti, din al căror profit se va constitui primul fond al orfelinatului. Doamnele ardelene cari ar dori să ia parte la această operă de binefacere, se vor adresa la d-na Predescu, Bulevardul Carol 17 Bucureşti. * Carne de vită. In hala de carne a oraşului (str. Hirscher), la firma Negus (Piaţa Prundului) şi Bittermann (Str. la­terală) se vinde la începutul acestei săptămâni carne de vită, pe baza biletelor de legitimaţie.* Tifosul exantematic in Basara­bia. Cetim in „Presa" din Iaşi : — Ni se vesteşte că tifosul exantematic în Basarabia, a luat nişte proporţii cu a-­­­devărat extraordinare.’ Numărul morţilor este fantastic. Serviciul sanitar este cu totul insuficient pentru a putea stinge e­­pidemia. Podul de la Cernavoda — model pentru Chinezi. După cum se telegr­a­fiază din Lyon, delegaţia chineză la con­ferinţa de pace a cerut guvernului român planul podului de la Cernavoda, voind ca şi Chinezii să zidească un pod la fel peste Râul-galben. # Alegerile pentru Constituantă, vor avea loc,­după ştiri sosite din Bucureş­ti, în Iulie pentru vechiul regat, iar pentru Ardeal, Bucovina şi Basarabia în August. # Vizită canonică. Episcopul Oradei Mari a făcut o vizită canonică pentru a încunoştiinţa cele 46 comune alipite la timp episcopiei de Hajdudorog, despre reîntoar­cerea lor la şina­ episcopiei-mame. In tot locul I. P. S. Sa a fost primit cu o deo­sebită însufleţire. * Mulţămită publică. Comitetul de iniţiativă al fondării „Şcoalei Ferdinand şi Maria" din Arsurile — Gorj, prin căpi­tanul N. Pătrăşcoiu, îşi exprimă şi pe a­­ceastă cale recunoştinţă adâncă pentru ge­nerozitatea, cu care Dl Petru Pavel din Braşov a colectat, pe lista încredinţată Dsale, Nr 1201 A, suma de trei sute co­roane. * Cinema Apollo. Programul pentru Marţi în 24 şi Miercuri în 25 Iunie: Ultima lui mască, dramă socială in 4 acte, și o amuzantă comedie în 3 acte In Patsche. *­­s * A 11z 1. Aduc la cunoştinţa On. public de pe teritorul judeţului Braşov, şi plasa Zer­­neşti, că nu se admit spre ştampilare banc­notele ştampilate deja de Sârbi, Iugo- Slavi şi unguri. Deasemenea nu se admit bancnotele rupte în 3, 4 sau mai multe bucăţi şi li­pite, fie chiar cu hârtie transparentă; banc­notele din cari lipsesc unele părţi ; bancnotele lipite cu hârtie intranspa­­rentă, opacă; bancnotele pe cari se ob­servă răsături şi bancnotele prea murdare. 2. Terminul de ştampilare pentru bancnotele cari formează proprietatea lo­cuitorilor oraşului Braşov, espiră cu ziua de 25 Iunie 1919, deci fiecare să se gră­bească a-şi prezenta banii la una din Băn­cile locale. Braşov, în 17 Iunie 1919. Şeful comisiei de ştampilare : Gh. Guiman m. p. Reprezentantul judeţului : Petru Petric m.­­p. Se cantă un apartament mobilat 4 odăi, cel puţin pentru sezonul de vară, răspuns la administraţia Gazetei­, 1-2 GAZETA TRANSILVANIE! Din Tărlungeni In ziua de 16 Iunie a venit în co­muna noastră Târlungeni d-1 prefect al judeţului Braşov, Dr. G. Baiulescu, denu­mind şi luând jurământul de fidelitate al noilor funcţionari români ai primăriei co­munale. Primpretorul Radu Găvruş a săvâr­şit actul jurământului oficios. După acea­sta d-l prefect spune că se adresează ini­­mei noilor diregători comunali ca să-şi facă datoria după cum se cuvine. La încheiere învăţătorul Nicolae Ham­­sea ţine o scurtă vorbire, mulţămind d-lui prefect pentru sfaturile înţelepte şi do­rind ca administraţia românească să fie pe vecie. Apoi d-l prefect însoţit de protono­­tarul Petru Muntean, şi primpretorul R. Găvruş, în urale de „să trăiască", pleacă spre Zizin. Mulţămită publică Pentru zidirea unei biserici nouă în parohia de la biserica rom. gr. or. a „Stei Adormiri" din Braşovul-vechiu au incurs la epitropia noastră bisericească următoarele însemnate contribuiri : 1. Fondul Corului bisericii noastre 2000 cor. 2. Dl Ioan Cârstea şi soţia sa Maria 1000 cor. 3. Dl Vladimir Muşoiu comerciant 200 cor. 4. Dl Dumitru N. Copăţină şi soţia sa Elena 200 cor. 5. Dl George Paraschiv şi soţia sa Maria 200 cor. 6. Dl George Ghim­băşan şi soţia sa Paraschiva 200 cor. 7. Dl Locot. loan Balea 200 cor. 8. N. N. 100 cor. 9. Dl Locot. loan Ţirea 50 cor. 10. Dl Dumitru N. Căpăţină şi soţia sa Elena, în loc de parastas la 21 Mai a. c. pentru decedata lor fiică Elena fostă e­­levă în cl. VIII la liceul rom. din Braşov 100 cor. 11. Dl Dumitru N. Căpăţină şi soţia sa Elena, pentru procurarea unui clopot la noua biserică — întru amintirea numi­tei lor fiice răposate 1000 cor. 12. Erezii răposatului George Puiu — întru amintirea lui, ca fundaţiune din ve­nitele căreia se va împărtăşi un anumit număr de văduve sărace din parohie 1000 cor. In total 6150 cor. Faptele bune se laudă de sine. Nr. 126—1919. Fie ca aceste fapte nobile să însu­fleţească şi pe alţii la contribuiri pentru astfel de scopuri lăudabile şi sfinte. Îmi ţin de deosebită datorinţă de a exprima şi pe această cale numiţilor do­natori — în numele parohiei de la biserica noastră a „Stei Adormiri" din Braşovul vechiu, cele mai profunde mulţămiri, im­plorând de la Dzeul îndurărilor asupra lor binecuvântarea sa cerească. Braşovul vechiu, în 12 iunie 1919 cu profundă stimă Iosif Maximilian paroh -Aviz important Extras din ordonanţa Nr 21. şi 25, modificată a comandamentului trupelor din Transilvania. Vor fi con­sideraţi ca infractori, acei cari fără rea credinţă prin localuri publice, gări,­­ trenuri, pe străzi etc, vor comu­nica, colporta, comenta în orice chip ştiri fie adevărate fie imaginare sau păreri relative la operaţiunile de răs­­boiu, situaţia şi dislocarea trupelor, dispoziţiunile autorităţilor militare sau orice chestiuni privitoare la ar­mata română. Aceasta infracţiune se va judeca şi condamna de pre­tori în prima şi ultima instanţă cu în­chisoare până la un an şi cu amendă până la 2000 lei. Când faptele­ de mai sus se vor fi săvârşit în scop de a spiona sau trada, se aplică pe­depsele prevăzute de legile penale în vigoare pe timp de răsboi. — Concertul Lelia Popovici, Joi 26 Iunie în nula liceului Vonterus Pilele la librăriile Ulmesch și Chiroiu Nu pierdeţi prilejul de a participa la un concert de seamă. — Cărţi nouă A apărut: Revoluţia lui Horia, Cloşca şi Crişan, o broşură în 40 de pagini. Şi s’a pus în vânzare pe preţul de 2 coroane. Răsăritul Nr. 19, revistă pentru în­văţături şi îndemnuri bune de sub direcţia d-lor: I. Manulescu şi I. V. Soricu, cu un bogat material. Pagini Nr. 1, revistă socială şi lite­rară. Redactori Andrei Branişte şi I. Peltz, cu articole semnate de A. Branişte, I. Peltz, B. Nemţeanu, Barbu Lazareanu etc. etc. La Badega de p© Tâmpa, Bethlen Grotta se servesc în fiecare zi băuturi, mân­cări reci, fripturi. Serviciu romt şi curat. 11—15 Aasmf. La subsemnatul se primeşte un învăţăcel (ucenic). Tot acolo se află şi vânzarea de sare măruntă engros şi în detail. 3—3 Nicolae Duşoiu. Ultima oră Urmaşei probabil al lui Clemenceau. Bucureşti, 22 iunie. Avonuri circulă despre retragerea d-lui Clemenceau de la guvern. I-ar urma d. Albert Thomas, împreună cu Viviani şi Briaud. Albert Thomas, e acela care, în timpul răsboiului ni-a vizitat armata în Moldova, și a avut cuvinte entuziaste, în presa franceză, la adresa României. Briand este fostul șef de guvern din 1916, cu care am încheiat tratatul de alianță, pe baza căruia am intrat în răsboiu . Svonurile despre retragerea d-lui Clemenceau nu se confirmă însă. Noul guvern italian Lyon 23 Iunie. — Regele Italiei a însărcinat pe d-l Nitti să formeze noul cabinet. După ziarul „Epoca" oficiosul d-lui Orlando, d. Luzzatti a refuzat oferta d-lui Nitti. Tot aşa şi d-1 Barzilai. Două grupuri „Mănunchiul parlamentar" şi socialiştii reformişti, au interzis mem­brilor lor să facă parte din cabinetul d-lui Nitti. D-1 Tittoni ar fi pus ca condiţie o nouă combinaţie cu „Mănunchiul parlamentar". „Epoca" scrie că d-1 Orlando îşi datoreşte căderea de la putere intervenirei în scenă a d-lui Giolitti. Semnarea păcei. Lyon 23 iunie. In privinţa semnărei păcei, „Le Temps" publică rândurile urmă­toare: Guvernul german având să răspundă prin da sau nu la ultimatul aliaţilor, va trebui să dea acest răspuns până luni seara la ora 7. Dacă răspunsul este afirmativ, ceremonia semnărei tratatului în galeria Palatului de la Versailles, va avea loc joi cel mai târziu, căci cabinetul Bauer va trebui să desemneze noi plenipotenţiari în locul contelui Brockdorff-Rautzau şi a colegilor săi care au demisionat. Dacă răspunsul este negativ, măsurile militare şi economice sunt luate şi blo­­cusul va fi imediat reluat şi pus în execuţie sub direcţia Mareşalului Foch, actualmente pe Rin. Cătră detailistei de manufactur­ă tVa încunoştiinţăm câ am deschis un depozit de manufactură en gros in Braşov Str. Michail- Weiss Nr. 30 şi că ne-a sosit un transport însemnat de mărfuri originale englezeşti cu preţuri convenabile. Samuel Alba la Societate în comandită din Bucureşti ftHihael-Weiss­gasse 30 Braşov, Tipografia A. Mureşianu Branisce & Comp. Braşov.

Next