Gazeta Transilvaniei, octombrie 1919 (Anul 82, nr. 203-227)
1919-10-01 / nr. 203
t ■Politica externi . Lei Mart -- 6 Iulie. g al Văzând neînţelegerile politice în problemele interne, M. S. Regele — asupa căruia cade întreaga responsabilitate în lipsa unui Parlament — a dat soluţiuraa unui guvern de generali crizei care dura de 14 zile. Ori cum s’a rezolvit această criză politică, ne bucură din punctul de vedere al ţinuturilor alipite întrucât se pune sfârşit unei lipse de conducere în momentele grave de astăzi . Ţara are un guvern — şi necesitatea de a-l avea, cât mai curând a fost relevată nu odată de oamenii politicii şi presa Ardealului. Că are un guvern de generali, poate sa surprindă pe cm htimîmp în greutăţile ce s’au ivit în vederea unui acord politic intern.' De sigur că în vederile noastre democrat ,ce, nu un guvern p. mor?! ;■*, idealula care ne aşteptăm. Guvernul unei ţări trebuie să îi-..- reprezentantul direct al ei, eştt din Parlamentul acestei ţări. Ori credem că acesta este ultimul guvern al României mari care să nu fie expresiunea" voinţei unu aparlament, fiindcă în curând ţara va avea Constituanţi şi atunci va putea să-şi spună cu hotărâre cuvântul său. Deci, după cum o spune comunicatul noului guvern, ac Uma formaţiune are menirea de-a prezida alegerile întrip spini ,d. . iibcrtqftu. neparmure 'şî* ordine, pentru ca rezultatul lor să exprime, libt »r nesilită, voinţa ţârei. De-asemenea menirea noului guvern este să menţină mai departe legăturile cele mai strânse cu Aliaţii şi să asigure astfel drepturile şi demnitatea statului. Din însăşi acest comunicat se vede că guvernarea nouă îşi are limitele ei precise.. Având dar în vedere această limitare, se poate înţelege de ce reprezentanţii ţinuturilor alipite regatului au dat asentimentul lor formărei unui guvern de generali, care poate să surprindă. în primul moment sentimentele democratice viu exprimate în aceste ţinuturi. De altfel oricare altă formaţiune — în afară de un guvern de concentrare politică, după cum «am susţinut noi — nu putea lua conducerea în împrejurările de astăzi când între partidele politice nu se putea ajunge la un acord. încredinţaţi că noul guvern va observa, fără părtinire, să nu se aducă cea mai mică atingere libertăţei alegerilor şi în acelaş timp, prin generalii cari îl compun fiind o garanţie că interesele neamului sunt apărate cu acelaş zel cu care comandanţii de em au dus armata la glorie neperitoare—opinia publică din nouile ţinuturi primeşte cu destulă încredere această formaţiune, trecătoare atât de necesară ■ împrejurărilor de astăzi. Iar judecând după primele masuri luate- desfiinţarea censurei şi ridicarea starei de asediu — avem măsura înţelegere! situaţia... ei din partea acestor generali bravi şi distinşi, cari, încă odată, la apelul M. S. Regelui au venit să-şi facă datoria lor cetăţenească. Primul gest al guvernului de generali linişteşte chiar şi pe aceia cari, conform principiilor democratice, n’ar fi fost împăcaţi cu o forma- ţiune militară la guvernarea ţârei. Să fim dar gata a sprijini sine*.. . acest guvern pentru ca să poatâ spune cu greutate cuvântul Ţârei în afară, lăsând deocamdată la o parte neînțelegerile politic® par* pâ-.£ după Constituantă, când TT.?* Iji v* alege singură conducători j?.i politie... Aceasta cu atât njai mu it cu cât guvernul de generali promite din prima zi a fiinţei sale acel respect de libertatea individuală care garantează libertatea exprimării voinţei ţârei în alegerile ce vor veni în curând să pună capăt situaţiei politice de astăzi. Sedam a ■ în ţara cu holde legaţi In ţara ca "grene, E lipsă grozavâ de teats E lipsă de pănc. Câştiguri ,pofte nef*sie :î specue nedemn» In iute: criâurilor vast» E lipsa de lemne. * în ,,fam cu multe fecioare ■ Lipseşte iubirea în tarn de-n pururi in floare Domneşte cârtirea. Bogatul deşi ’ndestulat e Doar ştie să fure De cei ce duc lipsă de toate Nu vrea să se'ndure. In tara cu holde bogate In ţara cu grâne E lipsă grozavă de toate, E lipsă de pănelî, 6. Samarinsatv. ............. ■. ... « Redăm după „Le Figaro" un articol datorit cunoscutului publicist Humbert de Gallier, referitor la viitoarele raporturi ale României cu Franţa: ^înainte de a începe ancheta mea referitor la situaţia actuală a României şi a proectelor sale pentru viitor, mă voi opri cu o plăcere uşor de înţeles asupra acordului, prin care se vor manifesta în viitor, sentimentele de afecţiune fraţiască cari unesc Franţa cu România, precum şi stima înaltă şi reciprocă ce o manifestă ambele ţări. A lucra în comun la desvoltarea intelectuală a tinerilor generaţii romane, nu este aceasta o formulă de alianţă elegantă si solida in acelaş timp? •1 . Principiile acestei colaborări fură studiate în urma unor conversaţii cari avură loc la Iaşi între conteie de ’Saint-Aulaire, diferite personalităţi române şi d-1 Robert de Fiers. Covidiile exacte fură determinate de ministrul Franţei la Bucureşti, cu delicateţa, tactul, precare şi cu această viziune precisă a viitorului de care a dat exemple atât da nobile in decursul carierei sale diplomatice. In lumea politica, precum şi în cercul universitar român, colaborarea Franţei n’a putut Întâlni decât adesiuni qui şi unanime. Este deja hotărât că universitatea din Bucureşti şi cea din Cluj vor număra fiecare un anumit număr de profesori francezi. Asemenea va fi la universitatea din Iaşi şi mai târziu la cea din Cernăuţ. Catedra de limba franceză vor fi rezervate compatrioatelor noastre la şcolete secundare din România, cari se ştie că corespund liceelor noastre. Astfel, de la etatea cea mic Cage G, până la culmea studiilor, tineri Român, vor beneficia de o uniune intimă de cuget şi sufor lstin. ea; • va fi folositoare. Importanța acestui fapt va fi cu atât ~.si considerabilă* întrucât binefacenle acestei? uniuni nu se vor simți numai în claseU-p'.; : * i -.OM? ’I * 'i C i tl C \ • \ xi tSrâ.edor decar* c* instrucția t te • f?, * - i ; at ■. '• 'o Rmi'.vrs, i'.'uâf este gra-I raită' !\; celpjrine p- licee; e de stat. De sigur sa ri c-tt sscevorea I de a «e Lr.sufa acestui t n -r*-1 dragoste , față dt marea soră latină. Afecțiunea pin.» . ,ro Fapt*, «sra as» zsc^-nl, spontană T.. I inira * romi-m. iasă ■.-■* o uoorars? d | da iaiirni în risâjftmMt putea sp*râ ! primtr# i-asuHata.1# • fxichtt, pt cas* nu za | întârzia a ■* da, o prieteni® mal gproîua- i ditâ §i ani în .i«j.ă.Oar. ? P a ii *-1 a v î s i : ! U I a P a r l s Deasemenea nu poate fi vorba —trebue s’o mai spunem? — de-a substitui, într’o oarecare măsură, metodele noastre, metodelor românești. Ni void studiitor este foarte ridicat în România. Liceele, facultăţile sale posed un corp didactic din cele mai remarcabile, şi nu voi spune intros nou, constatândrenumele strălucit pe care, l’aui dobândit în litere, medicină ştiinţe şi istorie, oameni ca Xenopol, Cantacuzino, Istrati, Babeş etc. Şi tocmai, pentru câ învăţământul român p. ■■-■,dă atâtea personalităţi marcante, ce nuintern în drept da a aştepta dela colaborarea cu învăţământul, francez? Nu se vor complecta reciproc? Nu vor obţine o forţă şi o valoare nouă? O astfel de comunitate de sforţări, de vederi şi de sentimente nu este ea menită de-a da un avânt puternic culturel latine, focar fecund, ale cărui flăcări lmpezi şi sănătoase se vor opune ca ax ce:-; culturel afumate germane? Şi Dam avut drept spunând că aceasta era o formulă elegantă de alianţă între două popoare de aceiaşi tulpină, şi ceri cunoscură aceleaşi suferinţe şi acelaş triumf pe câmpul de Sudic comun? Da, desigur, nu ignorez de ;pe utilitatea a tot ce ar putea întări legături!- economice între cele două ţări. (Dacă s’a spus, şi cu drept, că corpertal este vehiculul cel mai bun al unei limbi n’ar fi tot atât de exact să spunem, că comunitatea sentimentelor şi a limbilor deschide larg drumul relaţiuniior ’comercale?) A schimba produsele, a activa schimbul, a uşura sau a înmulţi raporturile economice, este o necesitate urgentă. Simt cu atât mai puţin aplicat de a neglija valoarea practică a acestei dome de prietenie, cu ■ cât, durere, am constatat depresiunea funestă a comerţului nostr cu străinătatea, ca deosebire în regiunea Balcanilor. Va trebui să lucrăm din răsputeri pentru a redobândi locul, pe care i’ar f pierdut» Ca toatfc acestea^ alăuri de această . cheetiia.c ,dt pr* n moral, era alta, mal u; ■it.’t.i pcatfcj a'ita ora, să afirmăm, că , i. estacem produsele ■,vf. -nc/nc ;;; t : să facem ca țara noi trâ '-e ; și înțeleasă; că înain-£c- bessf ..u'-or ■ male noi am pus beneficiul m ■ și •• fine că, în.pace ca I ÿj.îa râzboiu, noi' am urmărit un ideal, ! care r?;: se :;ărg în a acapara cu I •;*,"* », cutare mv.erie prima «au d*-a j v’aa d* ca *■« hegemonia economic*, \ ' .p S* voim fiă știm acuma dece Ro* i mânia.1 a acceptat cu o bucurie atât de O Rusie puternică, sprijinită p» l ‘o Polonie şi hrgo-Slavie organizate ■ militarisle era pornit ui hotăritor în spatele Gen amei, »? cărei putere astfel ar fi fost anihilată. :mosferă de judecată, Rom nia care se vedea ameninţată de renaşterea puterei storc? hi cum sănu ţie mai mndrăaneaţă Serbia, în cererile ei, sprijinită de acest client iiloslav ? Se pare că astăzi avem o dare înapoi în aceasta chestiune. O note perspectivă a deschis tocmai armata nor, aliaţi. Şi din moment ce ne-am arătat gata şi apt , pentru o grea însărcinare, se pare ca s’au schimbat acele predispoziţii de concesiuni nelimitate făcute hărnhi.E întreberea însă până când, şi Până ui: • ■ ic cul sontinm al aliaţilor in Rusia trebuie să dea de gândit, fiindcâ acelaş plan dela început este urmărit, atât cât o apropie Pire aliaţi, sau mai bine zis între Pianţa şi Germania nu e posibilă. Dacă aceasta nu se poate face, pericolul pentru noi al panslavismului este uncă viu, până când prin puterea noastră vom fi o garanţie de echilibru, cu Franţa,şi Italia, în liniştea Europei, sinceră perspectiva unei colaborări franceze pentru instrucţia tineretului său ? Aceasta îi va aminti mai întâiu una alta, care s’a efectuit în mod glorios în faţa isacului, de asemenea Românii, ca şi noi se nizuesc să răspândească şi să afiraie . . . maţia culturei latine; in fine e eu înţeies imediat caracterul adevărat al unei uniuni atât de perfecte în domeniul intelectual. Mândria lor legitimă, ei au situaţii aceasta n’are nimica şi nu poate să aibă nimica de temut dela vecinătatea educatorilor,cari voesc să fie amici şi nu prieteni. Dacă ne-a plăcut întotdeauna să semănăm idei, noi n’am căutat nici odată să le impunem. Căci şi aci, ca pretutindeni este o «maniera2 Mie. 1919 De ori începând observăm în oraş semne de nelinişte. Circulă svonuri despre o apropiată revoltă a populaţiei. Cauzele nu se ştiu. Sosind ordinul de recrutare ne presentăm şefului militar(„voinski nacalnh"! un general mai în vârstă, pentru a stabili itinerarul nostru prin plâşile acestui judeţ. Aflăm pe generalul foarte aghat. Ne roagăm să avem puţină răbdare. Când părăsim localul, suntem nevoiţi să trecem printr-un grup mai mare de soldaţi ruşi, cari vociferau arucându-ne şi nouă priviri amennţătoare. Un orator-soldat agită mulţimea. . Prindem în treacăt câteva fraze, din cari înţelegem că soldaţi ruşi trecuţi de 40 ani nu vreau să se supună ordinului de a rămânea mai departe concetraţi, vrând să fie concediaţi pentru munca câmpului. Ia drum spre casă întâlnim alte grupuri de oameni au dis populaţia civilă cna săracă. Seara, voind să ne facem preumblarea obicinuită în grădina oraşului, ni se spune că grădinile şi localurile publice au fost evacuate de armată, în oraş ar fi un început de revoltă din cauza scumpirei alimentelor. Pe străzi circulă patrule. De sine înţeles am renunţat la preumblarea proiectată. * 3 Iulie 1917 Revolta populaţiei şi a armatei a luat un caracter mai pronunţat subminând după amiazi in arestarea de cătră comitetul soldajilor a şefului militar, căruia ne prezentasem eri. Eram tournai în hotel, când deodată auzim 4* p» stradă v# ;i?«râil fi flue ăuri. Privin prin geamuri şi vedem a ro* p’indu-se o mulțime tumultuoasă. Zărim ■pmth'ea primnilor îdein nobilă a.câtorva persoane 1* • e vii o.mere Sireritate penbu . fiinţă. La oraşe şi sate, doamne de suflet înţeleg ideia, o îmbrăţişează cu câld; r? i angajează la icţiunea socială aşa de. . . «ceroasă,'de a ocroti pîîrârtdele fii inţe rămase fără scot, fără adăpost, învb .câa.inte şi hrană. Este ud semn îmbucurător că. id'ria aceasta de ocre : seritor, caco idee ’ mare a timpului. •• zi Ha ■ naşte din sentimutuî de suferi:.că ‘și î i- - durare. Este o idee deloc : o..şi a-.n pitea docum tul sănătos al ■r . i - ii • . cu j./aricU, fără multă v..tb . pe toţi fiii oodeisili omeneştji sâ-i taci ■*elemente utile, bime, folos H oîndrumare surieie.-î.sca r v.sn pracf-că, ori în acei...s timp pe "amâf.docâ — căci aşa de g .. " r E poţi face esc t “ ■ ■ . »o -;k ■ ?ni şi-au lăsat oasele pe hornuri ori cari nu fost schilăviţi şi făcuţi incapabiu de a putea strânge mijloaceîe de smţinere a familiei. Grija generoasă a statului şi lumei bune este ca să adune de pe drumuri pe aceşti minori, să-i ducă la şcoală, să i îmbrace, să-i înveţe anume profesiuni, agricultură, meserie. Ba iniţiatorii marei mişcări de ocrotire văd departe în viitor şi probabil că nu se vor înşela, tocmai din aceste elemente să facem cei mai harnici gospodari, cei mai buni meseriaşi. Cu aceştia vom creia o generaţie care să ne reabiliteze, să ţină concurenţa cu streinul şi să se ridice prin hărnicie şi pricepere peste el. Altfel se vor alege, din ei, cu vremea oameni de profesiune cinstită,iată de ce spuneam că orfanii vor primi îndrumare sufletească şi practică. Comitetele judeţene, la avizul comitetului regional din Sibiu, încep activitatea, propaganda la sate, mobilizând toata sufletele caritabile în scopul ocrotirei orfanilor. Oamenii simt necesitatea nobilei Societăţi şi se angajează la lucru. Se constituiesc cu plăcere în comitete filiale şi se trudesc să corespundă chemării. Comitetul judeţean Braşov a înfiinţat, prin adunări poporale, până acum, comitete filiale în satele Sâcelelor, în Râşnov şi Cristian, sub cele mai bune auspicii. In curând se va duce şi într-alte sate. Dorim spor bun la lierul generos al ocrotirii celor necuţi şi săraci. fr. !», f.miţimei pe un bărbat în vârstă în capul gol, desculţ şi învălit într’o manta simplă de soldat. Mulţimea îi scuipa, îmbrâncea şi-l huiduia. Era generalul ştiut militar al judeţului. Ne retrgem scârbia dela geamuri, pentru a nu fi observaţi. Generalul era în drum spre penitenciar. Aceiaşi soarte a avut-o cu două ore mai târziu şi ajutorul generalului fiind condus cu aceiaşi alaiu la penitenciar. Dei - personalul hotelului aflăm motivele pentru fi sau executau aceste arestări. Se spune i- îfi pivniţa locuinţei generalului s’ar fu gă t mitraliere şi bolibe, câteva zeci de pâre.hi de încălţăminte militare mai m; ia şuie, chilograme zahăr. Se mai spune: -;ă s'1 fi constatat şi lipsa unei sume o I -.o i l de bani oficiali. In fine generalii! ? : v - novăţit, că ar fi contribuit rin cppţ&egeri cu comercianţii din oraş lv. seu no .amentelor. Suat atât de felurite acuz , iscat nu ştim ce e adevăr şi ce e fc iti i . Deodată cu aceste arestări ?’• : â l numeroase perchiziţii domiciliare o ! , ■Uversg case particulare şi prăvălii, c . .cându-se mărfuri. Unii dintre Comercianţi au fost maltrataţi. Unul a şi încete - ni o viaţă fr câteva zile. De perchîzifie am xmişi noi parte, tocmai pe timnpul câr«- ne' în baraca voluntarilor. Nu s-a confiscat însă nimic. Spiritele s’au fost cut- au - -slt în localitate 2 somi- cizi peairn mea* ţinerea ordinei. Ivire -azHeimt pe străii e oraşului a avut efe t-.d-do. H rostatii.iud îndată ordinea. S’a arătat şi aici că cazauî suat groaza populaţifi. Gemeaiul şi aj a turul său au' foit s- -.-şi din ; enrienipn. « wm un nou seî milita , oaloAotj b/dra.i, caruia ne reprezin.â u D pă iaz!' i de ir.frângere al imperialismului{ .fjerman, se observă dela începutul conferinţei de, pace o tendinţă către o politică de încurajare a slavilor. România a avut mai mult de suferit de. pe urma acestei tendinţe care caută să assure slavilor preponderante V Odent. Se va intriba, de ce eceastă tendinţă ? Răspunsul nu e greu de dat, judecând die■'n grija expres* ce-0 au allunii de a menţine înh’o situaţie de inferiorii,-(e continuă pe duşmanul de cri. Ghmcria. N ’ud: • . O. I fir arat aliaţilor — îm special Anglia şti Franţa -■■■ nii rdnac.r ca .-pasibilă o nouă orgdlizare a 'Germaniei in vederea unei /.* vens». De teama acestei revanşe fi s-au aruncat în brațele slavismului, încurajat și de americani caii ar , vedea cu ochi buni un imperiu puternic în coastei» Japoniei, temutul concurent al Statelor Unite. . Pi mejdi o p i ? t is m ului pen it u o e aident este idi a , deci nu se pitea lua în considerare. — când era vorba de asigurarea pu piielor linişte — interesele vătămate şi însăşi existenţa statelor » .. r din Orient.i « . * - - mmm Pentru cultura latină Raporturile viitoare ale României cu Franţa « Un articol al cunoscutului publicist Humbert de Gather — In misiune prin Rusia. (Iunie-Sept. 1917) însemnări p ntu istoricul Corpului Voluntarilor Români — de Victor Branisce *i Anul a» 80-lea Ir. 203, Sâni S3 AiffiM Piercuri, I Oeloniwle MKW m maff |M f$ St $8 99 'le 9 kuiSbîs Mjs njqig IS 1-JL* ii. lBl6»6l8to ia 1833'd« Recarfia s! PSâmînlatrof la Braşov, Str. Prundului Nr. ’,5, Telefon 236, Apare ©©as • • -«Lnka.4! im! . - i fă % Cu tot diepreţul pentru popor aristocraţii și o^g^r |tn stare ss susțină, singuri statui, (istoria Trântit, 4 .***■•? ■*- k k#\.*,V£V **•*„» «Jte. *•».•• -V '.•** krcf -,,*i5?îrtca?f f6 1 ”W" •,'HÎ S ii# nici 24 de ore n’ar fi fost îiei)’ ®.. JBarstit*. Abonamentul.' rt streinăU NOUL GUVERN