Gazeta Transilvaniei, decembrie 1919 (Anul 82, nr. 252-274)

1919-12-04 / nr. 254

IPagina 2. ­i aici nu este a noastră a tutu­­rora, căci războiul, acest cata­clism omenesc trebuia să fie cu necesitate. Ar trebui să se ştie încăodată şi pentru totdeauna că un univers nu se întâmplă inimica numai aşa incidental, ci orice se întâmplă, se întâmplă cu necesi­tate. Pentru care nevoie va putea zice cineva? Cum adecă în uni­vers e nevoie şi de rău, că nu va putea nimeni zice, că războiul nu a fost un rău. Da e adevărat, că e un rău foarte mare, dar totuşi a trebuit să fie, poate în vederea unui bine incomparabil mai mare, poate în vederea menţinerii or­dinei univer­sale. . S'a desvăţat lumea de lucru, o cred, căci,în războiu, căpăta lumea mâncarea şi toate cele de linsă de-a pata, iar dacă nu Ie căpăta, şi le lua de unde era. Chiar şi partea temenică un număr destul de considerabil a trăit în timpul războiului din de-a gata. Ei bine toate acestea acum să credem, că au trecut şi de acu’ncolo suntem datori să ne apucăm de muncă cinstită, ori­cât ar fi de obositoa­re. Să nu căutam sâ ocolim munca prin fel de fel de speculaţiuni.­­ Să treacă fiecare la locul său şi vă asigur că viaţa îşi va lua iarâş cursul ei bun de odinioară. E greu să pornim­­ greu, dar să voim şi vom putea orice. „Veţi fi ce doriţi să fiţi, căci puterea voin­­ţii e aşa de mare, încât, când se întâmplă de se învoeşte cu voin­ţa supremă, ajungem tot ce dorim să ajungem în chip serios şi cu tărie,­ zice Jean Paul Richter. Cât de mari sunt într’adevăr minunile mancei ne-o spune Car­lyle şi alţi mari cugetători. Sunt multe, chiar prea multe minunile muncei, iar această hârtie prea neîncăpătoare, ca să le pot înşira pe toate. Fără să vreau mi-a ve­nit în minte Oskar Wilde şi ţin să-l arăt pe ei de pildă vie de vo­inţă. Se ştie, că el a fost dintre pu­ţinii filosofi bogaţi. El n’a ştiut ce e lipsa, ce e necazul, căci trăise în belşug şi’n desfătări. In urma faptelor lui uşoare, consecinţă a prea bunului trai, a ajuns în în­chisoare. A suferit acele tot felul de chinuri şi umilinţe, dar când a eşit din închisoare, a eşit renăs­­cut. Ştia preţui binele şi mai pe sus de toate învăţase sâ ştie ce este munca şi ştia­ preţui şi roa­dele muncei adevărate. Mai vreţi poate o altă pildă a puterei voin­ţei şi în consecinţă şi rezultatele muncei ? Iei bine o aveţi pa Helen Keller din Tuscumbia (Statele u­­nite). Această femeie în copilărie şi-a pierdut în urma unui miros şi auzul şi văzul şi şi graiul. Până la vârsta de opt ani a trăit doar­­pipăind şi mirosind. O profesoară miroasă şi-a pus de gând s’o a­­jute să iasă din moartea vie în care era condamnată să trăiască. Dar ce să facă cu o fiinţă care nu vedea, nu auzia şi nu vorbia. Se părea la început că va fi im­posibil să facă ceva. Voinţa pro­fesoarei însă a fost mult mai mare, decât greutatea cu care pusese de gând să se lupte, şi s-a pus pe lucru. Cu multă trudă a învăţat pe mica nenorocită să cunoască alfabetul serfindu-i literile cu de­getul în palmă. După câţiva ani a ajuns nenorocita copilă să-şi exprime gândirile fără să poată vorbi. Iar mai târziu a putut să dea fel de fel de examene. A a­­juns chiar să scrie diferite cărţi, numărându-se azi printre scriitori de seamă ai Americei. Şi noi azi oameni în toată firea ne plângem, că nu ştim ce să ne mai facem. Nu suntem oare vred­nici de osândă şi de râs ? — A­­totputernică este munca­­ ! Munca cinstită şi adevărată bine înţeles. Nu orice muncă, căci muncă e şi a tâlharului, care omoară şi muncă şi a hoţilor care fură tot ce găseşte. Munca spre a fi rodnică şi roa­dele e s trainice, trebue să se ba­zeze pe o judecată luminată şi să fie creatoare. Când munca se va baza pe judecată exactă dintre cauză şi efect şi dreaptă din punct de vedere moral va fi creatoare, va fi mulţumitoare şi ca folos. Deci la muncă, la muncă şi iar la muncă şi să fim încredinţaţi, că greul care azi ne îngrozeşte va dispare. Ştiu, că nu va avea cuvântul meu puterea magică să îndrepte lumea, dar mi-am făcut datoria faţă de sufletul din mine, care m-a îndemnat să scriu. Lumea va face tot ce ştie şi nu e bine că face aşa, dar cred hotărât în drep­tatea spuselor mele şi cred iarăș că va veni vremea să se convingă fiecare de dreptatea celor spuse. JV. D. Pedepse grele pentru speculanţi în Bulgaria Ne plângem mereu­­contra îm­povărării pe care speculanţii au a­­dus-o şi o apasă pe spatele noa­­ste, iar neputinţa de a ne smulge din ghiarele speculei creşte zi de zi, în raport cu adâncimea în care aceşti vampiri îşi înfig circul -în istovita-ne putere de a le rezista. Drept răspuns al neputinţei au­torităţilor noastre de a-şi impune v­oinţa pentru stăvilirea acestor acte neomeneşti — dăm — după Dacia — următoarea informaţie din Bulgaria : „In Bulgaria —scrie acest ziar—s’a început arestarea îa massă a spe­culanţilor. Ei vor îi daţi judecăţei în baza unei legi excepţionale şi pedepsiţi cu muncă dela 5 până la 15 ani şi confiscarea averilor. Arestările se fac după un tablou al ministerului de interne, în care sunt înscrişi speculanţii din toată Bulgaria.* Până când n-am încercat şi noi aceste măsuri, nu avem dreptul să ne scuzăm c­ă toate încercările contra speculanţilor sunt zadarnice. Maskssssau la spr® Germania. Nauen. — Generalul Ma­kensen a sosit la Viena însoţit de un ofi­ţer francez; a plecat apoi spre Germania. « gs 8 m |CX3E3t3£3EX3EX3QaDICX*3£3DEH*Haa3G£3P| j;-* pentru industria de ciment, |3 iWI cărămizi ele beton, ţigle de cistirent, blocuri de ciment, table de ciment. Maşini pen­­tru mestecat betonul. Forme pentru ţevi de beton, m Fabrică complectă pentru table de Asbestciment, Inginerii Szanio şi Beck, Budapesta fabrică de maşini speciale-Informațiuni la voiajorul Gottsmann Iosef, Braşov Hotel Cor®ană. Broşura Nr. 30. Cataloage gratuit. 2-5 V3E3EX3eX3Q£3Q^3E3E3E3E3GEXA3E3EaEXZ] SMKXM XXXXMXXXXXXXXXK MXXXXXTt JB Variété HAJESTIC-FEMINA1 CALEA VICTORIEI (Pasagiul Comedia) . In fiecare seară de la orele 8,30 până la 11 H spectacol de Uarsété H Delà orele 11 în sus §8g Cabaret, Dans, Canto și alte distracții. $g $ Orchestre. Restaurant de l­iui rang X Băuturi stre­ne și indigene Sl 7—7 „lafâSniriaa Elite»** x 1 11 8 X x Kxu^nxmnuxnxxm un&n®m*xxnx9 8 VESTIRE. a Lei 2- ■buc. Calendare de perete pe carton cu chipurile [Regelui şi Reginei. Cărţi de învăţături şi sfaturi. Tablouri religioase şi Antialcoolice. Tablouri Ilustrate culori Viaţa lui Isus. Tabloul Ilustrat, Martirii Neamului, Horia, [Cloşca şi Mihai Viteazul. Tablouri 8 culori aurite, cu Domnii Moldo­ .­­ , «­vei şi Munteniei, din Editura „Calendarului­­ [Cultural al Românului".­­ Aceste lucrări se găsesc la Tipografia Luceafărul, Bucureşti, Huma Pompiliu Hr- 7-Pentru depozitari se face rabat 259b. — Poşta având greutăţi la expediţie, doritorii a­dimite ocasional, delegaţi cu costul. 16-24 f —­s­t­fa c:___ Iosif ieste k Co. prima fabrică de casse à a bani şi tresari Str. Lungă Nr. 131, Braşov-vschi produce: Casse de bani, Ca­sete, Dulapuri pentru docu­mente, Tejghele pentru giu­­vaericale, Tresare, Camere cuirasate, Casse încastrate în zid, Incuetori de siguranţă, Incuetori orare şi Incuetori combinate americane. 6 —10 Farmacie de vânzare Din o comună mare din apropierea Braşovului. Infor­­maţiuni la administraţia zia­rului. 3—3 ! Hhmi caut casă pentru ‘ HUN­! închiriat sau cum­părat, cu începere dela Apri­lie. —■ Casa să aibă cel pu­ţin 4 camere, cu soare, canal şi ceva grădină. — A se a­­dresa la Gazetă. 2­2 La Marele Magazie DIN TRANSILVANIA BRAŞOV, Strada Porţii 51 s’a pus în vânzare un mare stoc de Barchetarl, zeflinul alaturi, pânzeturi etc. cu preţuri foarte reduse. Engros «I endetall O estaaraetul şi Cafeneaua lAEDOUIE de primul rang Recunoscută în mâncări şi beuturi bune şi eftine, servi­ciu prompt. Se dă în abona­mente de mâncări. Hr. Fischer Min specialist în boale venerice şi de piele. Str. Orfanilor 25 fiind demobilizat şi-a reluat consultaţiile de la 11 — 1 şi 2—4 1—10 Se caută lucrători de pădure pentru a tăia lemne de foc şi a le aduce din pădure. Pre­ţul 7­ BO Lei de metru, fie blăni, fie crăci. Cei cari aduc lucrători­­au 50 bani la metru şi provizii avantagioase. Adresa: Ioan Baligă Azuga. 2­­ 6 a a EB­A * BAMNSILVâjm SITUAŢIA Preşedinţii Corpurilor Legiuitoare la M. Sa Regele Nu se ştie cin­e va forma guvernul. Stăruinţele blocului parlamentar fac să se creadă că în fruntea guvernului va fi un ardelean. Delegaţii blocului parlamentar au căzut de acord în ce priveşte politica internă şi externă. Nouă discuţii si intervederi *­­ Blocul parlamentar a ţinul­­eii o nouă şedinţă. Nu s’a ajuns încă la o soluţie în privinţa persoanei care va forma guvernul. Transilvănenii nu vor să primească această onoare pen­­tru ca să nu se creadă că vechiul regat este dominat de oa­menii politici din Ardeal. Stăruinţele pe caii le depun însă ţărăniştii, naţionaliştii, basar­abeni şi bucovinm­ii, fac să se creadă, că in fruntea guvernului va fi un ardelean. * Bucureşti, 2 Dec. — Eri au fost primiţi în audienţă de cătră Suveran preşedinţii Corpurilor Legiuitoare, d-nii Vaida Voivod şi Paul Bujor. Ei au făcut o expunere amănunţită a­­supra situaţiei interne şi externe, indicând M. S. Regelui şi persoanele, cari ar putea avea majoritatea parlamentului şi ar reuşi să formeze guvernul. * Delegaţii Cfd­ului parlamentar au cerut de acerd asupra punctelor d program, în ce priveşte politica Internă şi Forteună, stabilite în şedinţa de eri de la dl Mihai Copoviui. La şedinţă au luat parte reprezentanţii fiecărui grup. • * Eri discuţiunile au urmat între domnii Munteanu — Râm­nic, Iorgu Toma, Pantilimon Halipa, Aurel Vlad, Vaida-Voivod și N. Mihalache. După această consfătuire dl Vaida-Voivod a avut o altă consfătuire cu membrii­ biurourilor Corpurilor Legiuitoare. Mmng cămin patru­ inva­lizii şi orfanii ştiu răsf­oiți. Am publicat ştirea că s’a luat iniţiativa salutară ca să se înfiinţeze în Braşov un cămin pentru ocrotirea invalizilor şi orfanilor din răsboiu. Aflăm acum că acest cămin va fi cu mult mai mare, decât am a­­nunţat. Ordinul militar care s’a dat în această privinţă spune : Pe raza Cer­cul­ de recru­tare Braşov pot fi primiţi 150 invalizi şi 75 orfani. Avizăm deci din nou pe invalizii şi orfanii din răsboiu din judeţele aparţinătoare Cer­cului de recrutare Braşov să se prezinte de urgenţă la biu­­roul Cercului de recrutare (Cazarma nouă) cu actele jus­­tificătoare. Căminul va da nu numai hrană şi îmbrăcăminte, ci va face şi creşterea invalizilor şi orfanilor învăţându-i la anu­me meserii, trimiţându-i la şcoală etc. Ar Bibliografie A apărut fascicola No. 5 din ma­rea lucrare istorică: „România în timpul războiului 1916 -1918“, de sub direcţiunea d-lor Romulus Sei­­şaau şi Al. Raţiu.­­ «Dicţionarul de citate şi locu­ţiuni streine" (Ediţia IIi) de B. Ma­rian. E o lucrare foarte folositoare, cuprinzând citate din 6 limbi, ab­solut necesară elevilor şcoalelor, secundare, magistraţilor, avo­ctor profesorilor institutorilor, preoţilor şi oricărui om croic în genere. Pre­ţul 5 lei. —„Adevăraţii Israeliţi“, care tra­tează într’o formă originală o ches­tie, ce priveşte de aproape atât pe creștini cât și pe evrei. De vânzare la toate librăriile, cu 2 lei exem­plarul, Editura H. Steinberg, Bu­curești. Inform­aţiuni Alegerea de la Bran. Aflăm că în cercul Branului va can­dida, la insistenţa unor buni Români din Bran şi alte sate ale cercului, Dr. Vaier Bra­­nisce. Astăzi se va depune declaraţia de candidatură. D. Vaier Branisce este can­didatul partidului naţional. Va­loarea ce o reprezintă acest bărbat fruntaş al neamului nu numai că îl indritueşte să fie în parlament, dar ar fi o per­­dere ca să nu fie acolo cu sfatul şi priceperea d-sale. Credem că alegătorii din cercul Branului îşi vor face o plăcută datorie votând pe d-l Vaier Branisce. * Medicamente şi tratament gratuit pentru bolnavii lip­siţi de mljlcsc®.­­ Precum în alte oraşe mai de seamă din Ardei, ast­fel şi la noi în Braşov, funcţionează de câtva timp o instituţie dintre cele mai umane, un spital şi ambulator policlinic înfiinţat de resortul ocrotirilor sociale, cu scop de a combate cele mai răspândite şi mai peri­culoase boale: tuberculosa, boalele venerice şi de piele. La acest spital, unde lucrea­ză zilnic 3 medici specialişti, bolnavii lipsiţi de mijloace nu numai, că primesc tratamen­tul corespunzător gratuit, ci vor primi şi medicamentele de lipsă. Ambulatoriul dispune de medicamentele cele mai mo­derne pentru combaterea a­­­cestor boale şi e prevazut cu laborator bacteriologic. Ambulatoriul se află în st. Neagră 44 * Convocare. Ţăranii din judeţul­ Braşov, întruniţi în sala de şedinţe a Sfatului orăşenesc, au decis ca toate comunele din întreg judeţul să se constitue în comisiuni de câte doi membrii, care are să strângă datele necesare referitoare la legea agrară şi de comasaţiune din comuna sa şi cu acele date compuse în memoriu să se pre­­zenteze Vineri în 12 Decemvrie a. c. la orele 10 a. m. în sala de şe­dinţe a Sfatului orăşenesc din Braşov. Drept aceea, din încredinţar­e s ţar.junior din jud. Braşov, ne luăţia voe a învita pe comisiunile mai sus amintite a-şi face datoria şi la ziua menţionată sa se prezenteze la şedinţa. — Braşov 29 Noemvrie 1919. loan Sporea notar ad hoc. loan I. Maximilian președinte ad hoc. Br. 854—1913 Ultima oră Telegrams din Bucureşti. Pentru revenirea tratatului din Versailles. Nauen. — Ziarul „Seco’o* refe­­rirdiu-se la articolul de fond pri­vitor la declaraţia lui Titfeni arată necesitatea inevitabilă a unei re­­visuiri a tratatului din Versailles deoarece periclitează din nou li­niştea lumei. Acest tratat a împiedecat ca Germania după liberarea sa de militarism sa devie un element al păcei, ordinei şi progresului. Un asemenea fapt trebue să deştepte în Germania gândul de revanşă. Chiar corespondenţa ziarelor ca­tolice cere revizuirea tratatului. Social-democraţii tfora aber­­gării contra alianţei cu Slveţîa. Partidul social-dem­ocrat din Vo­­ralberg lansează un manifest, res-' pingând alianţa cu Elveţia. Psstru Independenţa regni- Micel albe ratase. La Minsk e'a deschis îa 12 No­vembre rada Ruteniei albe. S’a confirmat deriziunea din 25 Martie 1918, hotărându se din nou a se menţine independenţa şi indivizi­bilitatea republicei albe rutene. Conferinţă A Ligei Sisfirsnilor. Lyon, 30 Nov Transocean. La 1 Decemvrie se va ţine la Bruxel­les o conferinţă a Ligei Naţiunilor. Conferinţa nu va combate proectul din 28 Aprilie anul 1919 ci inten­ţionează a favoriza garanţiile pen­­tru pacea universală conţinută in acest tratat. Chestia Fiume. Guvernul actual italian declară că va rezolva chestiunea Fiume şi a Dalmaţiei. Va ridica deocamdată blocada şi se va acorda un sprijin financiar oraşului spre a preveni actuala criză monetară şi comer­cială. Solikîł socoteşte p® polosi ca aliaţi Varşovia. — Generalul Denikin ar fi trimis armatei poloneze o declaraţie militară, arătându-se că o socoteşte ca aliată. Starogaţia oagară la Paris Viena. — „Berliner Tagblatt" află că delegaţia ungară condusă de contele Apponyi să fi comuni­­c­at la Paris că se crede că trata­tivele vor decurge repede şi tra­tatul va fi semnat pe la sfârşitul lunei ianuarie. Prinţul Serbiei pleacă la Paris Lyn. Din Belgrad se anunţă : Principele Serbiei, în vederea nouilor dificultăţi la conferinţa păcii amânând semnarea tratatu­lui pe o dată ulterioară, a hotărât să plece la Paris. Vizita şi întrevederile est­e Vessizofos la Roma Roma.. Venizelos a făcut Sâm­bătă o vizită lui Tittoni. A avut întrevederi cu Nitti; regele l-a re­ţinut la dejun, « Telegram. Agenţiei Dacia Starea lu­ Pichon ingrijo­­rătoare Paris. „Le Matin“ anunţă că s­tarea ministerului de externe Pic­chon ar prezenta oarecare îngrijo­rare; medicul curent se teme de o complicaţie pulmonară a gripei. Traiiiiw® cu reprezentanţii gorletelor Moscova Varşovia. Reprezentanţii blocului­­ statelor formate din vechiul im­­periul rus au hotărât sa înceapă împreună tratative cu reprezen­tanţii guvernului sovietelor din Moscova, despre care se afirmă că ar fi sosit deja la Reval. Agitaţii ®E©I©®to la Irlanda Paris. Din Londra se anunţă că în Irlanda a şi în­eput o violentă agitaţie între partizanii autono­miei, îndată după publicarea de­cretului, prin care guvernul englez asigură autonomia internă a insu­lei Malta. Ziarele recapitulează jert­fele aduse de partidul autonomist din Malta în lupta pentru reali­zarea scopului ior găsindu-le mult mai mici, decât ale autonomiş'.ilor irlandezi. Ziarele pretind cu ener- ' gie autonomia Irlandei. ^Isttolegeri latre Jago­slavi Paits. Din Belgrad se anunţă, că situaţiuneă internă a Jugoslaviei nu s’a consolidat încă din cauza neînţelegerilor cari continuă între Serbia şi noile provincii alipite, cari doresc autonomia. Din această cauză primul ministru Davidovicî nici n’a putut forma proectatul gu­vern de coaliţie. Conducătorii Iu­­goslaviei nu văd încă mo­dalitatea înlăturării divirgenţelor de opinii. Se speră totuşi că viitoarea adu­nare naţională va asigura împăca­rea provinciilor. " ­ „METEOR4* spălătorie cu abur, Braşov Str. Spitalului 63 S­ goaßă, calcă, curăţă şi vopseşte pe sare chemică. Aduc la cunoştinţa On. Public, că am preluat cu ziua de azi fosta spălătorie A. Gusbeth, şi o voi continua sub numele de „S­ETEOR“ spălătorie cu abur. Cu ocaziunea preluărei am modificat instituţia cu totul, am mărit-o cu maşini moderne mur­ate de motoare, aşa că pot satisface şi cele mai delicate cerinţe. La cea mai mare spălătorie cu abur din Ardeal la fabrica de spălat din Cluj „Cristal" am fost timp de 16 ani conducător de fabrică,­ afara de aceea am condus şi cele mai mari spălătorii cu abur din Budapesta. Cunoştinţele specialităţii mele garan­tează, că albiturile date în instituţia mea, le voi manipula cu cea mai mare grije. Cere sprijinul binevoitor Proprietarul spălătoriei cu abur „METEOR1*. „METEOR41 spălătorie cu abur, Brașov Str- Spitalului 63 Spagă, calcă, curăță şi vopsește pe cale­a Biemioa. .: Cetatea1­55 bancă economică comercială socie­tate anonimă Rupeni-Cohalm jud. Târnava­ mare. Consiliul de administraţie al institutului „Cetatea14 societate anonimă Rupeni-Cohalm, or­ganizând această societate în 4 secţiuni pentru cuprinderea şi conducerea sistematică a diverselor operaţiuni finan­ciare, comerciale, economice şi industriale, precum şi a cooperativelor aparţinătoare cercului de operaţiuni al in­stitutului, a creat următoarele posturi pentru ocuparea că­rora se publică concurs cu terminul de 1 Ianuarie 1920: 1) Un post de şef al sec­ţiei financiare. 2) Un post de şef al sec­ţiei comerciale. 3) Un post de şef al sec­ţiei industriale şi economice. 4) Un post de şef al sec­ţiei cooperativelor.­­ Un post de şef-contabil. 6) Un post de cassar cen­tral şi 7) Un post de practicant. Pentru ocuparea posturilor de sub N­rii 1--4 se cere do­vedirea absolvării unei făcui­taţi de ştiinţe economice-co­­merciale în gradul de licen­ţiat sau a unei academii cu gradul de diplomat al ace­leia. In lipsa acestora Consiliul de adm. este aplicat a angaja şi astfel de persoane, cari având o prabă mai îndelun­gată în operaţiunile respec­tive şi dovedind aptitudinile corespunzătoare, se obligă ca în decurs de 3 ani de la an­gajarea sa, — pe lângă con­cediul corespunzător — să caute a-şi câştiga cunoştinţele şi titlul cerut la vre-o facul­tate din patrie sau străinătate. Pentru ocuparea posturilor de sub N­rii 5 —7 se cere ab­­solvarea unei şcoale comer­ciale superioare cu gradul de bacalaureat. Şef-contabilul să dovedească prată completă în conducerea şi încheierea con­­turilor şi a bilanţului anual. Toţi concurenţii sa ad­udă la petiţiunile lor încă urmă­toarele documente a) civvicu- Ia­lum vitae, b) certificat de mo­ralitate, c) certificat de ser­viciu, d) certificat medical despre capabilitatea completă de muncă de birou şi even­tual alte documente. Posturile sunt a se ocupa cel mai târziu în 10 Ianuarie 1920. După un an de funcţiune, eventual şi mai curând, an­gajaţii vor fi definitivaţi şi în­dreptăţiţi la fondul de pen­­siune. Salariul şi retribuţiunile se vor stabili în conţelegere re­ciprocă, eventual concurentul îşi va indica pretenţiunea în x , petiţia de concurs. La tot ca­ ^­zul se va asigura fiecăruia atitia salar, încât sâ poată trăi ♦ onest, conform recerinţelor de traiu şi poziţiei ce va ocupa. Petiţiile prevăzute cu cele indicate să le înainteze sub­semnatului Consiliu de admi­nistraţie. Prezentarea în per­soană este da recomandat. Rupeni-Cohalm la 24 Nov. 1919. 1­3 Consiliul de administraţie Neordins la fosta armată a lui ladealdi. ^ Stockholm „Dagbladet* anunță din Helsingsfors că îndată după plecarea generalului Iudenici de la comandamentul său disciplina a încetat în rândurile armatei din care foarte mult au refuzat să mai­­ lupte părăsindu-și posturile. Ge­neralul leton, care rămăsese co­mandant în locul lui ludenici, n’a putut restabili ordinea decât dezar­mând mai mult de jumătate din trupele lui ludenici, cari vor fi in­ternate într'un lagăr, special. Cens**** de Ion Brotea. Le caut un funct 1111 l­u­­ ponar mai tânăr pentru biroul fabricei de za­hăr care este absolventul şcoa­­lei de comerţ. Să cunoască perfect limba română, ger­mană şi ungară este absolut de lipsă. Conducerea fabricei din Bod a industriei de zahăr societate pe acţii. Gara Botfalu-Bod 2-2 lângă Braşov Citiţi Frământările anul — 1818 proză de /. Clo­poţel. Şoapta Clipelor Trăita— I//3t­ pfi/V/î M .Q/ffffrtvînanni*

Next