Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1921 (Anul 84, nr. 1-138)
1921-04-22 / nr. 88
Brașov, mm Libertății 8* Bwoureffcii, Teatrul Regtfta Mari*, £i*?«T, Piața Libart&fcU 38 Bieprești, Teatrul Rotrisa Maria T £taui%mti à©InhhW) VMirt 22 kpriDe HMH întemeiat* i« 1838 'auaturi și *bo&te*«E$e h toata agsaille fi» veMchete dis țari Sapi tarifai aestru ifedifi Oa tot dieprețul pentru popor ari#tooraţii şi «ilgarhil nai 24 da or* n»! f»et îm stwv ea sasțisă lingori f tatii. (istoria Trsasitvaatel), 11, BABT Redacţia Atoklitîsti» APARE SEARA IN FIECARE ZI DE LUCk \ . IBOIAJCEFTtJL % aPwJ Ib»1 Ses» Issmî il» *« «V Lai 80 Lel 60 L®ï IS5 N v»? Rentra streta&t&te sbennamtaltafioit J' SELETION, BRAȘOV, 228 Religia Criteriul cel nou pe car» vremea din urroâ îl potrulează în lupta socială şM impare ca nul îmnîH tărie pentru revendicarea drrptului larg 1« viaţă al Indiai«nului este principiul muncii ie- Coude. Iipotriva desfrDalul care a» răsfaţă fără ruşine pe străzile oraşelor şi a Icxataîntaint cu o frivolitate fără scrupule, împotriva averilor uniace, «transe prin speculă barbară eaa prin Iovilor! de bursă, împotriva tuturor păcatelor pe care le-a lăsst în clipă-1 războiul monstruos, se ridică sprijinit de voința fermă a celor care duc In apa de progresa! omenire!, noua morală socială care începe să devie colectivă morala mon ii. Singura îndreptăţire la viaţă către care tinde cu paşi grăbiţi societatea noastră est® aceia care sa bizue pe mancă, la munca onestă şi rodnică, care a fot întotdeauna, deşi fără să ne dăm îndeajuns seama, pârghia de existenţă a orta cării societăţi şi izvorul veşnic nesecat al propăşire! umane. Excesul de imoralitate care, dela răsboiu cocosce, abunda în toate părţile, părea că târăşte societatea prezentă în focul distrugerii dela care nimic n’o puta» opri şi că, precipitată, işi sapă aiogură mormântul ; dar ritmul vieţii colectiva » scos cu aceiaşi putere in relief lăture Armaâtossa care stăpâneşte în cea mai mare parte populaţia nossitră de azi, făcând ca îeadiatde el să se«osforoe tate’o imperioasă necesitate a timpului de fstâ, şi să devie o normă de guvernare şi na principiu veridic şi real de îndreptăţire la viiţă. Uţarinţa cu care s’au adunat bogăţiile, la timpul risboiului şi pe urma lui, a născut convingerea, că proprietatea, departe de a fi eserfi, e în bună parte un furt, pe care aceletstea are toată latitadia sa t s’o utilizize cum crede de cuviinţă. Şi atunci singură proprietatea nu mai legitimează existera îndividului, ci, lângă «a, tribaa să adăugăm şi muacs, care, numai îmbinite înspre UDM,ai sâtut84 altfel dreptulul ia viaţă. muncii Reformele, pe care democraţia adevărată intenţioneazî ?i le educă la îndepinire an tocmai acest principiu 1« buză : munca. Toţi cei care muncesc onest trebue să se bucure de roadele muncel lor şi aud rile frânţi*, îierbinţi fi «mare, trebuesc pe di aînîregul răsplătite. Privilegiile de orice natură, de acril sau de «Mă dă, nu mal au ce căuta într’o lume şi într’o vreme, în care concepţiile vechi a u câzut şi altei® nosi le-au luat jocul. Stegar* îndreptăţire în nizavita la tra ol omenesc, cătră care tinde orai da ele de om, e acei* care, distrogand teoriile politice şi juridice, prn care se justificau concepţii arbitrare, vrea să statornicească un mijloc unic pentru toţi, indiferent de condiţie 80Clală şi indiferent de ramură de activitate. Ia orice latură de activitate munca va fi criteriul de răsplată. Această-i doctrina cea nouă care se impune şi care va îi în curând o realitate. Căci mare, maiţin?, care şi câştigă pâiaea prin munca grea de toate zilele va şti, azi când are forţa invincibilă a votului universal în mâna, să generalizeze pentru toţi mijlocul ei de teaiu şi să facă în adevăr efectiv. Ş astfel principial sfânt al muncii, desconsiderat totdeauna de cei csrl avesa în mână conducere» pjporului fjrâ gtes şi ţâră putere atunci când era vorba de drepturile lor va ocipi locul de cinste care I se cuvine îair’o soiietate mânuitoare şi clustlclj cum înţelege să societatea cea adevărată da azi. Ij toate domeniile de activitate, spirituale cs şi manual.A ceia ce va forma auMdtea de misună la acordarea dreptului la viaţă, va fi munca deputa de fiecare individ în parte. Imnul C«I noa c»re sa înalţă, este un lina nîăreţ in hiait muncii fecunde şi crastoare, muncii care cere «.fjitare ş! conjumi energe. Pe dramul ei se vor intâlni şi se vor infilţi clasele sociale aşa de îndrântenite şi de frământaţi azi, dram la al cărui capăt ată Scrin cu litere mari: „nici o muncă fără pluti, aici o piaţă fărâ muncă*, nu. „Tratativele" cu partidul liberal Declaraţiile fruntaşilor comitetului de conducere aî opoziţiei naţionale, la şedinţa de Marţi a comitetului de conducere aî opoziţiei naţonale luându-se în disecţie întră aitele şi chestia pretinsei colaborări cu partidul liberal *a luat cuvântul d-nii Maniu, Valdî, Inauieţ şi alţii, făcând declaraţii precise privitoare la atitudinea fiecărui grup îa parte. D-nii Mm* şi Vaida — «cri» „Dscia* — au dat o română des•minţire, tuturor zvonurilor referitoare la începutul de tratative cu partidul liberal. La acceaîust, că nimeni în partida! naţional an s’a gândit sâ *ugurezil partidul într’o acţiune separată, pentru a strica raporturile de solidaritate cu tovarăşi politici de până acum. STau dat diascnmul asigurări formaîa, că ctiar dacă în viitor vor vtal dintr’o parte sau sita propuneri de tratative, uimei» eu va întreprinde *»ci o acţiune fără conamtt&re* întregului comitet al opoziţiei. Ca dovadă a corectai atitudini din partea fruntaşilor ardeieni s'a adus atitudinea statornică a oficiosului tParti»° dite Cluj, care, chiar in ultimul său număr atacă acţiunia partidului libsrai, arâtând primejdiile unei guvernări filosraia. D. Inculeţ, în nemde partialul ţărănesc bararabean a declarat, la rându-i, că se simte şimai departe solidar cu acţiunea federaţiei, ne- Inteiegând nici un moment să se angajeze In vre-o acţiune politică separată. In ce priveşte interzvA asupra coaborării ca partidul liberal, publicat Sa ,îzbâicisnd sa declară, că în forma în care a foat redat, el depăreţite tutenţiaaile ale. D. Iorga nepatând au participa la conafatuire, a deligat pe d-nil Buţuresnu şi Virg. Tempeanu, cari ca declarat îa numele său, că nu înțelege să lucreze într’o direcție opusă celei pe care rămâne a’o dAtasvâ opoziția naționilâ unită. Impozitiî! pe salarii Ministerul de finanţe comunică următoarele : «Sânt scutiji de impozitai pe salariu: Funcţionare!, amplilaţi!, impiegaţii, muncitorii etc, cari primeac un salariu brut cu orice alta accesorii până la inclusiv: 750 iei l«aar caa 9000 lei anual în comunîle cu o populaţie de peste 50.000 locuitori; 600 lei isnar sau 7200 anual în ro nunei» cu o populaţie între 15.000 -50.000 locuitori inclusiv şi 500 Iei iunar sau 6000 lei sima! îa ro'Auaste ea o populaţie sub 15 000 locuitori. Pentru alegerea venitului impozabil se va scădea atât pentru funţionari cât şi pentru muncitori câte 650, 503 fi 400 iei lanar sau aufflsle respectiv anuale, dpă coma iele îa case aa realzează veniturile, potrivit distincţiunilor prevâzste mai sus. Aşa dar dacă un funcţionar sau lucrator din Bucureşti, ara ua salar brut de 400 iei şi spor de scumpete 400 iei, sau in total 800 lei lunar, eticului impozitate se face astfel: din aaistlul da 400 se deduce mal îatiliu 40, r®tnen de 10 la sută la oua pensiilor iar din restul de 360, la care se adaoga 400 lei sau uta totalul da 760 se scade tei 650, rămâne a se impuni tel 110. Din sala la brat se mai deduce şi cotizaţiila ce lucrătorii plătesc pentru arcătuirea foadilor de pensieri pentru bătrâneţe şi invaliditate, precum şi cotizaţiile pentru asigurarea contra accidentelor. In ce priveşte salariile funcţionarilor din intreprindarile psreculare cum şi ale zariştilor, stau scatii de impozite cotele, pe căra aceştia la virsa la societaţie profesionale respective, paatra essais de ajutor şi pensiune. Comisiunea pentru externe a Reichstagului a amânat întrunirea pentru mai târziu, Simons neputând încă face declaraţii positive. (Tel.) Primirea ministrului Ardealului şi al Bucovinei în Cameră Interpelarea dep. dr. Lupţi. * Se cere dîsolvarea Camerei Numirea d-Mii dr. Goza de ministru *l Ardealului şi al d lui Dori Popovi , de min'stru el Bucovneî, a format etiletu! de căpetenie al şedinţei de M-rţ' a Corovrei. Cum au fost primiţi aceşti noi miniştri îa parlament o ilustrează îndrajons scenele petrecute în şedinţa de Marţi. Dupa cetirea mr**jaluî de numire, m*i tnniţi d»potfiţl din Federaţie «a cerut cuvântul. Preşednteie 2.mfr su refuzând să acorde cuvântul sub pretest, rm nu ae poste ds.ata perogativi» Regelui da asi num .mloetri, opzţia a protestat zgomotos, încât preşedintele a fost nevoit să suspende şedinţa. La redeschidere , dr. Lupu spune că nu sta dst până azi socoteală parlamentul şiard despre nevoie atâtor noi mteiştri. Stas numit miniştri ai putamcatului, ai protocolului, ai vânătoarelor regale etc.. Dia cs fonduri se plătesc ei şi cs articole din Cjtî«Utoţie ii prevăd? Cerem guvernul si «reste relaţii. Ii adresez o Ict rptare îa aeeastihasîiune şi c^r arg ntă întrucât cetâţeanul e dscis a cu p!âd nîci ua bun impoz t până ce guvernui nu i arată cum a ch 1 toit fondurile ţârei pâaâ #z'« (Apl saze). D. gen. Averescu : D^că vă des voltaţi iote peisrea, char acum sunt s*T«ta a vă r -s tind . D. Q Mâ eesâU : Cer cuvântul. D. Preş dinte: Aveţi cuvântul, dar nu va voia permi te ua cuvânt isupra mesajului. D. Mirzescu începe prin a profesia împotriva interpretărei preşed ntului. Arată că numirile de mtelftri sunt an set al g^virnului, iar na a regdui, şi ca atare ei© pot fi dîseutste. D. Pre$edint : Nj vi permit să vorbiţi de.âc îa chitic dj r^gulament. D rd sospend şedinţa (Zgomot H itee i. ProteBîâri) Sa strigi kDiwhwe4*¡ ' Reîncepând sâ dispute numeea noilor miniştri, prez^dentai coasvită Camera, di că d. Mârzescu poate fi lăsat să vorbsaîcă. Camera se pronunţă în cens*! Vederilor d ior dr. Luau şî Mârzisd cu mir© majoritate. D. D na Zam”ife3ca pă Ssesta s- a mat prezidenţial îa aplauzele F* dîfaţ’elj aoctaliştilor şi liberal lor. S^aa nui e ocupat de d. E-isiaţla Popovici, vicepreşedinte. D. Mârzescu arată că parlamental are dreptul de a diucata numirea unor miniştri. Ş are acest drept ca atât mai mult, cu cât şi asul din m niş'.r! noi, d. Popovici a făcut d. pe bancă miristarilâ declaraţii, cari ia rândala pot fi discutate imediat. C«re? pra« zideatulai să renunţe la ac^eseie sale nervoase şi să respere regulamentul. D. N. lorgi recunoaşte neceaitatea probdicita * numireî uaul miniiit und Aide*iulai si a uauîa al Ba ovinsi «au ai B sarabiei, dar câ aceste fanițîuni pot fi discutable, cănd eie *e bastitao după un ra port §i președintelui de eoasiilu, aceasta & necontestabil. D. gan. A^erescu spaa», că poituriie de maiștri sunt prevăzute îa dacrete-ieg', cari vor veni îa dtacat'a pari»nemutei spre ramificare. Aceste posturi şi necesitatea lor se vor putea discuta cu ocazia bugetului. Dr. Lupu: Nu am de imputat nimic personal noilor miniştri şi găsesc că încă 20—25 de membri ai partidului poporului se găsesc d.mii ds-a poapa locuri pa bancă ministerială. Nanul că aceşti noni miniştri vor vani acum cu pictura lor de funcţionari nom îngeaiad bugetul Statului cu site sute de tu» lei. Ni-a spus d-l prim-minies tra, că iar discuţia asupra bdgstului vom avea posibilitatea să tăiem noaile numiri. Vă somez să faceţi dv. cari aplaudaţi cu atâta dau pe primai ministru să faceţi cea mai redusă economie. îmi spuuea la Piris un om poitic, d-l André Tardien, că România în 2 aui de bană producţie îşi poate ridica valuta. Dits nefericire scat guma într’on an *1 jartilfata aproape ru *ta i’ustrat de cât îmi prddntsţia de taintatel. (Rta-et,) S’a crrl;t ministerui O'roti nor sociale, care a provocat sonrh'a în mass-Me mnacttorrsptî si starea cea mai mizerabilă, «jutSnd să se umple cu muncitori 'lus'ârlile. (Aplauze.) Sta cSespârțit în don* ministerul iacrrrilor pub!ce Am toată s’mpstia pentru cei do’ Hteter, dar intrib dacă. sta d lor destul d? ia ra ta aceste două departaminte. "Sta înfiinţat ministeri i caiteter şi actelor, pupânda-se la ua loc episcopi ca artistele. (itarit*ta.) La prezidenţie consiliului su fost înfiinţate o rmoţiun de fmncţii,ni, de simb.tani etc. Simţul de pudoare ar trebui să vă facă a gft«l că aţi drplşit cu totul limitele abuzului. Căutaţi «pol prin toate m jlosete isă comprora-teţi şi D isastl». Azi câ id to«ite d’nsstite se democr!.t zeszâ, d-V- îspingeţi lu.-rnr-l© în d!r»cţia contrară. Reg te H fk.ji «1 Suedifi are un slog r se r t-r şi şi serveşte singur mass, şi d-v crei«ţi pe maestrul protocoluiui palatolo!, pe ai a â ătoareior r^gste, vep creta mâine cn mset u al furcoi ț*lor (Meritat )} ite, îa losă faceţi ca Dutasd* să- ia eiez , da s mai fi o instituţie m dievaiâ şi *â rorargâ în acelaş p u cu timpai (Mari aplauze). In răspunsul d-v. adiaeaor!vtaţi mărgi di te iflterprrtîri de regulament. Vâ facem ctmpicat câ iu mijlocul greaţă; ior timpului, vom vinde ce avem şi vom plăti. D-r maints de a plăti, vă vom întreba cum eţi chtltuit ceia spr o»po 30 de miliarde dela războia încoace. Dacă nu ne veţi rispaads, voci declara greva birului şi nu vă vom da nici ua bzo. (Aplauze prelungite şi repetata pe biocile opoziţiei). Răspunds d. general Ave eseu sră'â.ud că psntru mieştrii pîla- Îiî'ni nu poate răspund^ ci sumai pealrn actce guvernalul. D. Dr. Lupu: Vrea s£ zteă disco»*ids*a|i »v.mirilî de ministri ai pjLtiîaij D. general Averescul R.tapond numai pentru actr-te gavtecalai. Spune cât«le 2 locuri eras vacante* Els sunt prevăzute Întî’un dtcrsf-tege încă la vigoare. Milfile Goagissul al bisericei ort române Diatre hotărîrile unei importante Juste du Congresul preoţimei ortodoxe române, ţinut săptămâna trecută la Sibiu, reţinem nmitoarele : Privitor la educaţia clerului, au- toritâţile bisericeş» sunt rugate să admită îa seminarii numai stodoloţi cu prsg-ttire compietă, iar cursunle aâ se ridice la patru sui. Sâ se ce»â cu insistenţă Infin■tiran fa sultădi teologice li universitatea din Cluj Până la ia* fâptairaa ci, să se sistemizeze iacă din tc*mua auaiui curent catedra de dreps biaerices, ca profesor titular. Sa exprimă drsideratul de-a te org-n rsa«, îa v*rr! «cestul a«. cursuri pe sama profesor dor de religie, pentru a st familiariza cu nouale rezultate aieşti,nţei şi vieţii bisericeşti. Să se îndatoreze toţi preoţii şi profesorii de rel g!o sâ scrie ?! să rosteassă aaua! cel puţin 10—12 predici, conferinţe ş. a. Si se prifaizaze sistematic şcoala de adulţi. Sâ se înfiinţeze, pe seama poporului, o gazeta, care să cuprindă tor ce sa rapoartă la viaţa creştinului : religie, cultură, politică, economie ş. c. 1. Si se caute legătura cu celelalte organizaţii preoţeşti, peatru a se Înfiripa unirea clerului ortodox de pratuiinderv’. Tipărirea vad potrivite cărţi de rugăciuni, ca cheltuiala fondului -ie propagandă retigoasâ. Sf. Sinod sâ fie rugat să autorîzeza pe arhiereul locului, relativ la recăsătoria preoţilor văduvi, dă dispensei diatz ia cas. Congresul admite ideia înfinţării une ! fabrice de lumânări^ 1 a an ai steilor de ornate blasniceşti şi obîscts necesare cultului. Membri! Asociaţiei să primească obligamentul de s s® abona la „Revista Teologică* cn adiesal sSa „Birtiotsca banului păstor*. Cljitiunea SDrviciTir divine să ae supună nani stadiu de modificări (scurtare și traficare). Proiectat cis conclus, preziintat de parinteîe protapop și asesor consUtorul din Arad, G. Cishaadu, în chestiunea de aniliare în organizarea bisirici « iodoxi din Ro* mânia Mare »’a votat în unanimitate. Udftearaa btee ici', conform hoă'irii congresului, nu se admite dacât pe temeiul cunoscut al S‘aratului O gaais, va să zică pe autonomie l ser cească, așa cum a issut o Andrei S guns. In ifi^erea concordatului, con* ges al a cerut, ca guvernai sS t iaâ în vedere situaţia ce sa cuvine să aibă bserica naţională a României de astăzi. Şi sa apere drepturile şi intereatte bserica ortodoxa naţionala din Statul nostru. Privitor la îmbunătăţiria stării materiile preoţeşti, congresul cere încadrarea preoţilor în clasele da plată, după rolul celorlalţi funcţionari cu egală pregătire. Pentru luminarea poporului, preoţime® hotărăşte şi desfăşoare o lucrare pastorală cât mai întinsă, prin eoafeniţe, catechizari, prin cercuri religioasa şi prin ţopilele de Dimiasca. Mareşalul Robertson, fostul şef al statului major al armatei boltanice în timpul războiului, a devenit om de afaceri, latrând ca adnmstrator al unei mari aosiiăți pentru fapricarea de materi colorante, afasere îi carse cointareiat , guvernat engiez. Blocul opoziţiei naţionale Şedinţele ţinute de comitetul opoziţiei naţionale s-au terminat printr-o solidarizare desăvârşită a partidelor democratice hotărîte să lupte unite la realizarea programului fixat. încercările adversarilor, cari prin intrigă căutau să desorienteze opinia publică şi să desbine partidele opoziţiei naţionale, au avut un rezultat cu desăvâr-» şire contrar. Nici un partid nu s'a depărtat dela strânsa solidaritate. In cursul vacanţei parlamentare se vor convoca congresele partidelor din opoziţia naţională. (Comunicat telegr. București.) Cum se face dreptate Consiliul de miniştri de altltăeri a bjtărlt, că reforma agrară puntea 8, s ^uitata, răaiâne să fie tpliest* a?» cum a foit votată ds Parlement. Sb flf, că «ceastă reformă trecuse da muM prin Parlament şi-şi lu«6s paterea de lege, l*r diapoziţiuniie el începură — căci trebuiau sa înceapă — a fi aplicate. D ir cum ? H il’ârbrea de alaităeri a Consiliului de miniștri ne spune limpede, ci nu după litera Lg , ci depfi banul plac al celor mari sitari. A ttel nu era nevo?, ca ua Consta i « da miniștri aă rovie asupra ate.-'SîUi f«;at, ssă hotărască, câ liga e lege şi că ca trabuc aplicată aşa dupâ cum a foat votată de Parlaineat. E o dovadă nouă aceasta a ^bizarilor şi a îndresnelii, cu care cei puternici trac îa ţara noastră pesta dspoz'p'e ouei legi. Căci Ca ae jteiâ uplfis* $ Curiei da-Apei dîn Ch sînSn — a uşor de îaţei®a la aî cui îridemn — declarase d© neconstitcţională gea agrară a Basarabei. O daclarare de necoeziîtaţională, pentru ca contrar dispoziţilor acestei egi, să se dea mai puţin pământ ţărănime d in schimbul unui preţ de răscumpărare mai mare. Oleg propagă afadarâ anarhia în ţară? La tot cazul că nu aceia cari pretind excutarea legii în forma turn ."4 a fost votată, ci forurile cari trec, după bucul lor plac, pesta dispoziţie cuci tag!. Revenirea Consiliului de miniştri asupra abuzului Curţii de Apel de Li fineaște tot cazui o «probă a şi no. Coadamaia» în schimb acest tbaz încălcător da lege în psgr.ba ţărănimii şi ne ridicăm ca toată tăria impotriv,* întârzierii şi trăgănării, cu care Consiliul de miniştri şi-a ţinut de datorie să facă intervenţia la această cauză. C îci trăgănări şi indulgenţă în faţa încălcătorilor de lege sunt egale cu o to’e are, ba îndemn chiar, spe aceasta. Deciziunea Curţii de Apel din Chişinău revoltase întreagă Basarabia. Dar acest fapt nu mişca de loc pe miniştii ţării, cad nici ei se gândeau să intervină. Valul de nemulţumire al BîSîrabenilor, ajuns îasă în Parlament, şi prin graiul deputaţilor lor din Federaţie a adus la cnHo.^tiafa guvernatei, că nereparsrsa abesiului Curţii de Ap ! din Chişinău va ave* d?tpt nnnare părăsirea Corpurilor legiuitoare române de către reprezentanţii bassrsbeni. Abis numai atunci — «periaţi de urmările acestui f ipt — me®b i! guvematel stan vezat «ilîţi să ieşi din Imparibiiitatea lor şi prin hotărîrea CoastHulu! de miniştri de slaiiăeri să ordone inspectaraa legii agrare din Basmbia. Nu mai e nevos da alt comentar Faptul, că guvernai namai In urma une! astfel de aminte ţăr!, sta văzut înduplecat să tai Rare un abuz şi să impună respectarea legii, de dsvrsdă depUnă a sîntimentelor de dreptate fi respectatei de lege de care sunt pătrunşi membrii actualalui guvern. Să nu ne mai mire aşadară abuzările şi fărădelegile atât de practicate In Tira românească, când cai dâ sul ne dau dovadă, ca dela cap să impute psse’e. Hota fugara Un deputat englez — ciudat, un adevărat vorb alb în arleta noastre, e domnul Hopkinson, care din dragoste pentru viaţa modestă — sau poate în urma vr’unei „smintelii* ultraumanitariste, cum ar adăuga vr’un ilustru îmbogăţit peste noapte — şi-a dăruit municipiului din circumscripţia sa electorală, nu numai palatul său cu tot mobilierul, ci şi vreo douăzeci de cametoni. Nu-i destul, d. Hopkinson şi-a dăruit automobilul propriului şofer pentru ca acesta să înceapă o întreprindere de transporturi. Când vrea să se ducă undeva, Hopkinson plăteşte pentru propria-i trăsură. Hopkinson care e şi un nme industriaş, a înfiinţat o uriaşe societate, care areca bază participarea complectă a muncitorilor. Ce zic micii şi marii noştri îmbogăţiţi de răsloiu şi de după răsboi, despre acest paradoxal deputat englez ? S’o fi smintit la cap bietul Mister Hopkinson, —iju-î așa?!... * Regala șahului. Șampionatul mondial al sinului îl deține de present celebrul Caban Capablaaea, care în ultimul timp l’a bătut în cinci partide pe americanul Lasker. Scutiri de concentrare Conform adresei Marelui Stat Mor Nr. 14725 sia dat ordinul corpurilor de armată, spre a scuti de concentrarea şi gărzi persoaslal tehnic şi asume: Primaria morilor şi maşinilor agricole va fi scutit pe baza certificatelor elibsrat© de către primăriile loiali şi vizata de Uniunea Centrală a sindicatelor aurarilor mici și masai agricole din București. Personalul întreprinderilor industriale și petrolifere, va fi scutit pe baza tabelelor nominale văzite de Inspectoratele industriale respective.