Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1921 (Anul 84, nr. 1-138)

1921-05-05 / nr. 96

«Mal hi 94-Mi *4 •• WiMMile**) SU mmmî »!***•«m, ial Malii IS11 IzAmsMh :» 1888 «* George Bmţ'm Redacţia Administraţia Braş»*, Fiafa Sdbw&tft M Baean^tS, Twttarul Jiagim Maria Brate­a, Flat® Libart&tU $8 ®aour»st!, Teatral Ragista Marî» (Ba tet (Sîi­prajal pmtm ^»p»r arâfewațiî ți •llgwrhii aici 24 d» ©w» n»«r _ î©»4 îss, atarnf *â assthak diguri atitii (laturi» T^a-aUvaBiei), €L BABItlQ APARE SEARA IN FIECARE ZI DE LUCRU* „Si iile de gtts^UtsHa­ ® ■fiolsl ®«.*« h­ai ©a *ft L*J 10 L«i 1W Pentru strain fttat* abiaamental Udolt VSLSION, BRASOV, 828 1 Anchetele parlamentare Hotârlre» Caiorr*! din timpul din pripă de a orarului o anchetă p*rl»marjteră la atelierele cîtiior îer*te c*rl au fost dite pe nimic unei întreprlnderi particuare în urma căreia Statei pierde un mi­liard și i­ai bine, ne silește să «tărclra ptj­ io asupra m’jlocului non pe care l-a găsit guvernul de a întinde sinistra muşama naţio­nali «supra tuturor iocorettitudi­­nilor şi abuzărilor de tot «olul pe raze Ile tolereizS şi le pstronisză. De câte ori o chestiune gravă a fost adusă de către membrii opo­ziţi» 1 Ic parlament, cheatîunea care atinge onoarea ţării şi s’a cerut anchetă parlamentară ca să se sta­­bilească faptele şi să se constste răspun­derîle, ancheta parlamen­tară i-­a fost, ce i dreptul, refu­­z*îi d­? majoritate, dar comisiile alese pentru amhetarea diferitelor cazuri nu s’au întrunit şi n’au lu­­crat nici când. Nu educem aminte că o comi­sie parlametară faceae însărci­nată da Cimrra să ancheteze ges­tiune» d-rei Tail­uenu ca minis­tru »! îndustriei şi Comerţului şi cu toate că e aproape să »e îm­plinească anul, această comisie nici azi nu s’a întrunit şi n’a c­r­estat activitatea unui fost minis­tru care fusese acuzat cu cifre şi act» în regulă, că a corni» «buzuri şi legalitaţi la departamentul pe care-l deţinea. Ne amintim iarăşi «s »l­e comisii au fost însărcinate »s abbilească răspunderile în ce priveşte incendierea atâtor depo­zite cât­ au mistuit vrt-o câte­va mii arde, şi totuşi, n’aia auzit să 8® fi citit în Cameră vre-nD raport ■ti ,f e»tor comL'n şi să ae ti »li­­bi’ * răspunderile şi sancţiunile. E­­­ra uîtst, deasemeni, că încă din August anui trecut a’a orânduit o anchetă parlementară în Basa­­rsk­a şi en tosîe că e aproape iarăşi să ce împlinească anul, comisia însărcinstă cu an­hitarea samavolniciilor din această provin­cie nu şi-a depus in­c.1 azi rapor­tul- Sj Stra ca 10.,pe ceielalte ne­numărate comisii de anchetă par­lamentara cari au fost alese. Nici una nu şi-a împilat! misiunea şi nici una nu a d­r.t aatteî&cția ce ve­nită epinid publice jdc^nădijduite. Ceea ce era în intenţia majori* tăţilor nsrlumentare etnnd rând acceptau facere» unuî archet? p*rl#roent*r* cerută do opoziţie e^a ca. dându-se momentan o sa­­tisf*cț!e epirfei publice prin nu­mirea unei corni*)! de anchefft, că «e tărăgSnrz­­iocroriJo pâră râcd far tul care răscoHsr fondul roor»l ai #ce*J»i opinii publice v# fl tre­cut ultărlc si pn «e va mai ocna» nim»n) de ei. Șl as* am »Juns la sistemul com'siiior de anchetă par­lamentară care nu rn^h^tează si care nn Încreadă, îoadând cu »­­cramfj* Hnzi­i de dreptate a puîn'ei noastre publice. Suprema nădejde pe care o mal ivea aceasta opinie publică în eltlm» instants de ju­decită s’a năruit, I» rândul el. şi ea. Anchetele parlamentar* *unt numai nişte simpl» forme cu care guvernul îmbrobodeşte ochii ţării ca să nu v»dă cum se aşterne lent şi insensibil fi­moass muşama, pxpdncfie patentată a partidi'or vechi din regatul liber. Am insti­tuit aşa dar aeria nesfârşită a ro­­mlaillor de anchetă parlimentară cari ne duc acolo unde puteam foarte bine ajunge ş! fără ele, la scrp*rea vînnvstilor d* toate m­­­artele, autori cât al corneliei, lă­sând să-$i facă ssîfc­ loc tot mai mult convingerea că poţi jrfai cum îţi place averea Stftalul, fără ca si fi traa cândva I» răspundere. Rezultatul e acelaş, cu sau fără comisiile de anchetă psiiamectară: scăparea vitrovajilor şi încurajarea m­ai departe a pungăşiilor. Nu mai legaţi deci de ele nici o nădejde voi toţi care mai credeţi încă la îndreptarea ţări acesteia cât viaţa politică aşa putredă! Suntem rugaţi a da loc următorului raport : Sâmbătă, 2 Aprilie 1921, Socie­tatea «Profilaxia t­uberculozei* fi­liala Braşov, a ţinut îa Sala Sfa­tului, prima Adunare Generala. Au lust parte 40 de membrii. Şedinţa a’a deschis îa ora 5 p. m. sub pred­denţia de onoare a d-lui g-rsl­­ Eremia şi a d-nei Elena Mare­­şranu», preşedinta Societâpi. D-na Elena Mureşanu ia cuvân­tul, flcând darea de seamă a crc­­tivităfei Societăţi după cum ar­­meazâ: Stimate Doamne, Sivna­i Domni, Societatea noastră ,Profilaxia Tubercaid­ei", care e o filială a Csotraid d­a Bucureşti ca aceia? nu ros si acelaf «cop amauitar, Îşi serbeiză­­z! un an dela Înfr.5îiţ.«­­rea ei, priai* Adunare Gsnarală. Plecare Început întâmpini gren­­îâţi, dar puîimîlce sa bate .“.stea, că Sjdet^tea noastră a avut şanse mari ca ,s â poată şi îa acest scurt timp d*la înfiinţarea el, să-şi în­­drumeze o activitate destul ds rodnică. Dir şi aici ca la toate întreprin­derile, fără baal au i& putat face nimic. Aecsata a «vat-o îa vedere şi va Io rosei nostra Preşedinte d© o- Dosrr, d nul geaersl Eremie, care est.3 toîoditâ şi întameietor al filia­lei noastre, când s’a gândit îaeâ din etanşal întemplerei acestei So­­­cetăţi, să pună baza s­ui fond prin aranjarea unei serbări mari câmpeneşd, mobilizând în scopul a­ceata destinsa noastră garnizoană ei solicitând şi ajutorul Cnpratei Primâni, pentru a ne da concursul lor energic la reuşita serbarei şi de fapt mulţumită acestui ajutor ierveiît, serbarea a avut un succes material mult satisfăcător care a pus ba­ za fondului nostru. Acest fond a’a m&! augomentat treptat atât prin texele membrilor cat mai medi încă prin colecte ia­­trepiînzătoare de către neobositul nostru Președinte da oaosie, atât da aici cât mai mail îaaă din ve­chiul Regat. Av­ând astfel acest fond la dispoziţie, am prins curaj­ul ca un copil favorîzat de soartă, am unt avat norocul să putem fi asistate sub aripele ocrotitoare ale Policlinicei din localitate, care ne-a dat poa­bilitatea ai na formăm un dispensant!. Dispensarul e sofista! profilaxia!. Acolo se recrutează bolnavii tsbar­­iub­iji ?i prin educaţia ce li se f­ace, li se dau directivele necesare pentru tratamentul ca trebue sâ-l urmeze. De la dispensare radiază şi toată privinţa tot ajutorul şi toate mâauriie de profilaxia pentru tu­­berculogi. Ia dispenssrul nostru condus de d-nul Dr. Sgundall, bolnavii săra­i, indiferent de naţionalitate, poimosa tratamentul şi medicame­ntela gra­tuit, iar celor mai lipsiţi li sa drm cupoane pentru câte o litră de lapte pe zi. Pe lângă asta li se mai uşurează procurarea de zahăr şi orez ca prsţurî mai reduse. Bolnavii care nu se pot deplaaa sant asistaţi de medic la domicilia! lor. Peatra ca sâ avem sigttraeţa, că bolnavii urmează întocmai sfa­turile medicala’, «aat surorile de ocrotire, cad ne daa un ajator sfl­­rs«i«. Ei» patruad­­a locain­ele bolnaveior şi cu vorbe bane şi blânda, cântă să convingă pe bol­nav, câ e mai bina să urmeze sfaturile medicului, să sa separe de­eo sănătoşi ai familiei şi să între­buinţeze acuipătorile, pa care n­e- o dare de samă. „Profilaxia Tuberculozei44 Societăţile multe cars s’au for­mat şi cari sunt pe caia încă a se mal forma şi cars toate poartă o lapti sprigă contra tabarcaioasi, a acestei b­oii care au canoaşte armid­ţii, esta dovada cea mai vie câ se recanoaşte gravitatea mo­­mentului care­­ţi­iamâ de la toţi un ajutor imperios a se ridica con­tra al. Societatea noastră e mică, are iasă ua suflet mare, ea e gata aă lupt* cu entuziasm s! sare în »ja­­torul tuturor cari-1 rtclamă, ba ce e mai mait e* cantâ și recratesză pa acei sârora sâ le dea ajutor. Pentra ca ace»t stator să fie mai temeinic, *a roagă și peaim sp­ij uu­l publicului mare. Căci ca îşi îachiaâ toată activitatea ei pa sitarul binelui şi ai Sânătâţei pu­blice. in frânt®a noastră l­a patroană stă u­n suflet mare de Regină, prin Ea vom ajunge msi late la ţintă. Ee, ne va că ăuzi, noi aâ O urmăm.* După ce se discută toate ches­tiunile la ordinea zilei, îa urmă se hotărăşte facerea anii Apei către publicul generos din B­arşov, în siecial da a lua parte în număr cât mai mare pentru conlucrarea la opera începută, fără deosebire da naţieiBilt­its şi ia special la Societatea maghiari, care sunt în număr foarte rssîrâns ca membrii, deşi numărul celor îngrijiţi esta cu majoritate da acea naţionalitate. Din Prag­a se anunţă pro­babila retragere a presidentu­­lui republicei, Massarick, figura cea mai populară din Ceho­slovacia. Bătrânul om de Stat e foarte suferind. Totodată e vorba ca ministrul de externe Beneş să ia şi prezidenția con­­ziliului. Licenţele fii­taluri spirtoase D-l deputat dr. Mihai Po­­povici a intervenit la Minis­terul de Finanţe in chestiunea licenţelor de cârciumărit. In urma acestei intervenţii Mi­nisterul de Finanţe a convenit ca să se execute dispoziţia prin care un individ nu are dreptul la mai mult de o sin­gură licență pentru băuturile spirtoase. Externe Radiogramele agenţiei Carola primite la 2 Mam. Berlin. Reichstag-ul a adoptat proiectul de lege, prelungind până la 1 Octombrie 1921. Interdicţia exportului de tur. Londra Guvernul a sporit cifra «Autoarelor minerilor !» 10 mili­oane. Minieri! refuză însă propu­nerile guvernului. Praga. „Prsge? Presse" relevă că asociaţia Oho S'ovadkri la sancţiuni este s’gmra rs’re po*lb'15 d’n situaţia provocată de l'pst de prevedere a oamenilor politici germani. Paris. Prinţul Sapleha sosit la Paris, a cerut regulamentarea grab­nică a chestonei S­lez­ei de sus. Un membru al comisiei de re­paration­, a arătat că hotărirea co­­misiunei este fără apel pentru Ger­mani. Londra, întrunirile recente la Londra între miniştrii aliaţi şi experţi, au fost terminate prin un acord în principiu a­­supra planului de acţiune în chestia Ruhr. Exprmă rezerve numai englezii asupra moda­lităţii privitor la taxarea căr­bunelui. Agenţia Havas anunţă că Statele-Unite nu po­sedă nici o ofertă ger­mană, care poate fi su­pusă aliaţilor, de­oarece Statele-Unite consideră chestiunea despăgubirilor ca vitală pentru ele şi sunt de acord cu aliaţii pentru a obţine o soluţie practică pe baze juste. Roma. Se desmuşte ştirea comu­nicată de agenţ’a Belgrad asupra conflictelor sângeroase în timpii slegei lor din F­ame. Ed s’a inaugerat paîl*m“,ntoi în Cirenaris. Principele Udine, în numele regeral a ţinut un discurs de des­h'dere Washington. Camera a refuzat araecdamentul bilanțului man­aei. A hotârît să nu leo mai acorde nosi credite, până ce Hording nu va fi convocat conferința puntra dezar­mare. delates noastei le va pune­­ dis­poziția bolnavelor, încp adeeâad astfel pe cât ss poate «cam la în­ceput contaminarea. Proporţia bol­navilor îngrijiţi pe naţionalităţi fiind în ordin*# ce urmează: 50%50 ma­ghiari, 40% români şi 10 % .s*şi­ Ssopul Societăţii noastre care de a înfiinţa un sanatoriu, pentru a­­ceasta însă, se recere cu ajutor mai mare. Ar f! da dorit, ca Statul să creeze legi, csre să ob.­ige fie­care judeţ sA-şi infdaîezî un sa­natoriu pentriJ tubercuios! §i *â aibă spitale aaamita pentru izola­­rea celor rlniţi de aceastâ boală, care face ravagii mari îa populaţ­e. Războiul mondial a făcut «a po­­puUţianea istjvită da Up^uri §i mizării aă fia cât mai prielnică p mira a primi insămâajarea ger­menului tuberculoaei, care astăzi imeniaţi pa o grozivă recoltă şi face­­să ne temeai de o acuta epidemia. Eî no împnae daci să ne înte­ţim iapa noastră şi ca toţii sa stăruim prin orice mijloace, să psaem stavilă îat­udsrai ei mai mari. Tubarcaiosa s’a lăţit aşa de mult pe întreg coad­a totui, încât a pus îa mişc­a­re toate Statele să sa apere şi prin lege contra ei, şi cu toatele s’au­ grăbit să-şi inmaiţiascâ cu muiî diapaasarîile şi sanatorliie, iar îa spîts­eie rezervate psntru aceşti bolnavi, zaci de rali da pa­turi luat la dispoziţia ior. Chiar şi Rusia sovietică a creat o lege pentru combaterea tuber­culose!. Sa sperăm, că nici ţara noastră nu va rămânea îndârrtul altor ţar’, ea care er,î renum’tă şi îa streinătate pria spitalele ei malle, nada toţi bonmv­ichar şi streiuit, sânt dataţi gratuit de medici ex­celenţi, ea va întârzia aici de as­tă d­ată să ia toate măsurile nece­sare da apărare pentru a pune stavilă întinderei epidemiei aces­tei boli. Pregătirile dela Alba-Tulia încoronarea Suveranilor Lugmru­s Dregăt'toare pentru în­coronarea Saversnilor, s’au înce­­pu t la Alba-Iulia dela 1 Aprilie Î9’l și sa condu* de c?tre Stat, prin „Socîrtat*» ft?neraiS de înfr* prinderi tehnice* din Bocrrești. Catedr«1* b* v# construi pe o sa­­urate'ă d» 800 m p. si va avea i» intrare, o poartă monumentală, de unde va Incene o alee pietruită, care va leg» îr trare* Catedralei cu şoseaua «ude va svea loc defi­larea în partea opusă a oraşului nou, «ude a fost pe vremuri m­a­­rssui vechie, disf'inţît de msghiari. In mij’oenl santlemnul de lucru, există două proprl*tă­l­­­ana » E- piscopiei Romano-Catolice din Al­­ba-Iulia și a alta a Episcopului Ga»tav Carol Mlistic,cari împiedecă lucrare». Comisiunea pentru organizarea serbărilor de încoronare a Suve­ranilor, presidată de d-l general Coindă, s delegat os d-l avoe»t *1 Statului, V*sile Dince*cu­ Bo­iitia din Bucarest», «ă f*că urgent lu­crările pentru exproprier*» acestor două imobile. D m m­rgâad 1* fals locali', a și făcut lucrările pre­mergătoare necesare acestei ex­proprieri. Declersrea de rxampr'ere se va face de către Corpurile Legiui­­toa­e pentru utilitate publică na­­ţ­onală, după care va urma ime­diaţi­lor dărîmate. Dată fiind ca­pacitatea şi energia persoanelor cari conduc lucrările pregăt­ioare, modul cum se efectu­ază, cum şi ajutorul puternic pe care îl da Di­recţia C. P. R., grămădind z­­ale zeci de vagoane înc­rcite ca ma­teriale de tot felul, de prin toate părţile, se da ca sigur ci aceste lucrări vor fi term­iaste îa luna August, ca preţul ce mai redus posibil, iar Incoronarea va avea loc în Septemvrie. D-ail dr. Gheorghe Pop», pre­fect al orăşelul O­adea-Mare şi A­beri Dorr, prefect al oraşului Sibiiu, au fost disercinaţi de aceste funcțiuni pe ziua de 1 Man­a 1921. 61 Autonomia Slovaciei Cunoscutul naţionalist slovac, părintele Hlinca, prezentă as t-fel într’un intervUw tccrd«t unui zia­­ris t, arpiraţiuniie osut'dulal popo­­rul slovac dia O­hoBiovici», al că­­rui preşedinte este: Sitazt’ia parlamentară îi C­hi­­s­ov*cia este Intolerabilă, de oare­ce nu se pofct?. form* ua c b net parlamentar, drtă filed imposibili­­tatea unei coaliţii, fie bjrth ză, fie socialists. Formarea unui ca­binet socialist e*te imposibilă din carza opoziţiei germanilor, ci*.nu zădărnicesc de altminteri şi con­stituirea anal csbntt bughrz Pentru ori­ce proiect de lege, gu­vernul trebuie să stea la tocmeală cu partidele. Singura soluţie ar fi să se facă alegrii noui. Partidul meu a adoptat princi­piul autonomiei. Deputaţii şi se­­netorii din partidul nostru au ales o copiziune în vederea elaborărei unui proiect relativ la autonomie, care va fi prez­etat în parlament. Proiectul nostru se bazează pe principii aproape da alteie. Este vorba de forma da stat a două popoare de a er­aşi valoare şi ca aceleaşi drepturi; prin urmare nu cerem o d­ata, el un guvern şi un pa­tement egal cu cel din Praga Numai afacerile comune (eh*«dlu­­n­le externe, ministerul de război, finfinţeie) ar arma aă saodiscats in delegaţiani comun­, cari s’ar Întruni alternativ la Boemia şl In Slovacia. Preşcdiateie s’ar alege pe 6 ani, alternativ, odată dintre ceh­, apoi dintre slovaci. Trăim şi muţim pentru autono­mie şi nu mai putem sta în de­­fendcă, de oarece s’ar periclita caracterul nostru naţional. Lupta electorală decisivă ss va da între socialişti şi partidei po­poran; îa Slovacia însă nici ua partid nu va avea sorţi de izbândă, decât îa csztsl dacă se prezintă cu program autonomist in fața ale­gători­lor. Sunt încredințat ca majoritatea poporului slovac va vota pentru autonomie. Congresul avocaţilor Programul congresului Com­Hetal de organizare al ba­roului de Ilfov a întocmit următo­rul program, pentru congres,: 6 Mai, orele 10 a. aa. Deschide­rea solemnă a congresului în sala Fundaţialei universitare Carol. Vor fi invitate autorităţile. Ora 3 p. m. disraţiunea generală asu­pra legei avocaţilor. Ora 9 luni. seara concert la Ateneu. 7 Mai, ora 9 dsm. Discuţiunea ps athcole * lege! avocaţilor. Ora 3 p. iu. coatiîsuarea discuţiaaei. Seara reprezentaţia de gală la Teatrul Naţional. 8 Mai, ora 9 dim. Discuţiune?. anificarel iegishţisnd, ora 3 p. m. Coad­onarea discuţiei. Sî­ra, bsmcheî­ psntru închiderea congresului în sala paşilor perdsţi din Palatul Justiţiei. Tiăata. La deschiderea congre­sului redingotă, sau haină neagră. La reprszentaţiune şi la banchet frac, smoching, jachetă sau hîiaâ ceagri. Iacuartiruirea se va face la colegi , de hoteluri ( cu plată), la internate (plata serviciul 3 lei pe zi). Un serviciu de informaţiuni va funcţiona îa permanenţă la gara de Nord în biuroul d-lui comisar al găreî. Tot la gară­­se va putea lua cărţi de caartir. Mesele. D-uii congresişti vor putea lua mesa la popota parla­mentarilor din palatul­­lorcald­ mi­litar cu 28 lei pe zi. La birou al congresului fancţioneaza de acum în permanenţă la barocii da ilfov din Palatul Javtiţiei. Toţi congre­gaţii se bucură de o reducere de 50 la sută pe C. F. R. Veneţia. — Take Ionescu petrece aci vacanţa Paştilor şi va părăsi Veneţia Miercuri seara pentru reîntoarcere di­rect la Bucureşti. A avut aci o conferinţă cu Lahovari. Cowl TallStăristic Concertul din I fe mai 1921­­ la Braşov­ ­ Renumita cântăreaţă suedeză Val­­borg Svărdstrama, a obţinut în ultimul său ternau în sud, un suc­­ces strălucit. Atât îa concerte, cât şi la reprezentaţii, a cântat în săli archiplise şi aproape în toate ora­şele a trebuit să repeteze concer­tele şi reprezentaţiile, deşi erau împrejurările nefavorabile ale răs­­boiului. Şi de data aceasta, critica în unanimitate, vorbeşte cu mult entuziasm de pres asţimuţile artistei. Din numărul mare de articole apă­rute în presa mondială, puflaele pe cari le redăm, vor fi o dovadă despre capacitatea artistei: „Nettes Tester Journal* 31—1. 1918. — Caea ce dă o valoare deosebită presta­­ţiunilor artistei pe terenul cântărei, nu este numai frumuseţea formei, linia a­­leasă. Este puterea sugestivă extraordi­nară a predarei, care evoacă ascultăto­rului geniul ascuns, părţile cele mai tainice ale operei de artă, îl sileşte să resimtă toată bucuria şi durerea. Valborg Svărdatrom stăpâneşte fantazia şi sufle­tul ascultătorului, întocmai precum un virtuos îşi stăpâneşte instrumentul. Cântă cântece de primăvară de Schu­bert, Brahms şi Wolf, şi zâmbetul plu­teşte pe buzele tuturor, predă mici tra­gedii de Brahms, „Schwesterlein", „Immer leiser wird mein Schlummer11 şi sgudui­­rea sufletească puternică, împedecă pen­tru câteva momente aplauzele cari iz­bucnesc pe urmă, însă cu îndoită pu­tere. La admiraţiunea pe care o avem faţă de artişti de ani de zile, nu avem de adăugat nici un cuvânt nou de laudă, cel mult ne putem exprima nu­mai bucu­ria, că nu a pierdut nimica din puterea artei sale. f A __ ni liante. Dh. Calboreaim Modest, — uneori prea^ modest chiar — timid, singuratic şi totuşi sSrguitor şi încrezător în sine, d-l Calboreanu, s’a evidenţiat foarte repede, ca o distinctă per­sonalitate artistică, deşi in ceî doi rni ds când face teatre, i a’«n dat puţine ocsziuni de a-şi manifesta autoritatea talentului d­­ate. A plecat din Iaşi, t­nde înregis­trase câteva succese destul de fru­mos­­, spre a se angaja la teatrul Naţional din CI «­­ • Atei, din con­siderente pe cari nu le putem­ per­cepe, d-sa a întrupat în toată sta­giunea numai două role, de cari de elitei s’e achitat cât se poate de conştiincios! L-am adminit în „Doi sergenţi şi în „Bujoreş­ti* şi nu putem­ să-l felicităm îa detrans pentru ecla­tanta­ succes obţinut. Critica i-a adus în unanimitate elogii binemeritate ! E suficient să cităm : „Gazeta Ardealului“ : D-l Calboreanu ne-a relevat în stângaciul şi durerosul Amos. Însuşiri dramatice cam­ nu ne pot opri exprimarea entuziasmului nostru ! „Rampa* , D-l Ca­boreanu în Amos Bujorescu, a pus atâta simţire, căldură şi temperament, încât cele mai frumoase cuvinte de laudă, ar fi insuficiente pen­tru a-l răsplăti. D-sa a isbutit să-i dea lui Amos, o nuanţă sguduitor de ome­nească, Învăluind durerea şi sbuciumul său sufletesc, într-un zâmbet cald de resemnare, realizând una din cele mai perfecte­­creaţii. D­l Zahiria Bârsan, diatrugul şi neobositul director al teatrului Naţio­nal din Cluj, a ştiut să răsplătească aşa cum merita, pe acest merituos arist, acordându-i premiul de creaţie pentru excelenta Interpretare a lu­i Amos. De câtva timp, un svon­cs pare tot mai verosimil, ne face să tre­­sărim, pe de oparte de părere de rău, pe de alta de bucurie, dom­nul Cioboreanu ne părăseşte! Ne pare rău, că pleacă tocmai acum, când am început să-l cu­noaştem şi să-l apreciem ! Ne pare rău că nu vom mai avea prilejul fericit de a-l asculta şi de aci înainte, dar... nu pare şi bine, pentru că desigur d-sa pleacă să-şi continue şi să şi desăvâr­şească studiile. Atragem atenţia celor în drept, spre a-i da tot concursul necesar ! Ufuada-i reuşită deplină, sautera convinşi d­­e-și va culege curând laurii succeselor, cari nu vor în­târzia să-l consacra ! Cluj, Aprilie 1921. Henry Blau­man.

Next