Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1921 (Anul 84, nr. 139-278)

1921-11-25 / nr. 257

Ca într’un paşalâc Schimbarea comisiilor interimare din Bicele. Pentmcă în adffiicistraţia a trei comune din Săcele s’au constatat nereguli.,, Pentmcă s’au ridicat mai multe plângeri... Pentrucă mai multe delegaţii de săteni au cerut delăturarea... — d-l Prefect al judeţului Braşov, printr’un ucaz lansat acum vre­o trei zile, a decis înlăturarea co­misiilor interimare ale celor trei comune din Socole şi înlocuirea lor cu altele. Pe nici un fapt concret, pe nici un motiv plauzibil nu-şi înteme­iază de Prefect decretul său. In motivarea cu care-l însoţeşte el înşiră lucruri regi, invocă dorinţe ori nemulţumiri şi aruncă bănueli... Ei, nu aşa d-le Prefect! Noi nu sun­tem deprinşi cu astfel de ata­curi bruscate! Respectuoşi faţă de lege, noi înţelegem ca totul să se facă după prevederile ei. Şi dacă noi ca cetăţeni înţelegem să res­pectăm legea, eşti dator cu atât mai vârtos s’o faci­­ ta. Pe bază de intrigi şi insinuări, pe baza şoaptelor unor malcontenţi şi mai ales pe baza stăruinţelor unor interesaţi nu poate un pre­fect s-aducă o hotărîre care taie adânc în gospodăria satelor, şi pune la grea încercare armonia dintre oameni. Deşi membrii comisiilor interi­mare sunt provizor instituiţi în s­urbele lor, d-l prefect al Braşo­vului trebuia să ştie că fără o cercetare prealabilă care să fi stabilit incapacitatea sau incorec­­titud­nea acelora , nu putea să avizeze la măsura drastică pe care a luat-o. Şi nu d-sa ca înalt func­ţionar al Statului este îndreptăţit să ar­unce bânueli vagi asupra unor funcţionari puşi sub scutul principiului autonomiei comunale. De există un cap de acuzaţia îm­potriva cuiva, să ordone ancheta cuvenită şi dacă delictul s’a sta­bilit, să aplice fără cruţare sanc­ţiunea, nu nimai înlăturarea, ci şi pedeapsa prevăzută de legile la vigoare. Bâtrâni ca Vasile Costea, pri­marul Racifalului şi atâţia alţii din acea comună şi din celelalte nu pot să fie aruncaţi brevi mari — a­ia turca — din primărie. Aceşti oameni au un trecut de cinste şi un simţ de ruşine. Ei socot — ei pe drept cuvânt — că lumea îi bănuişte de tâlhării sau alte crime. Căci există în satul lor un uz, des­prins din lege şi format printr’o tradiţie. Numai prin alegere se schimbă un funcţionar şi se con­cediază numai după­ ce în sarcina lui în urma unei anchete minu­ţioase — s’au găsit nereguli sau alte delicte. Cel care e concediat, e deci fatal bănuit de fapte rele ! Vezi, D ta, D-le prefect, nu cunoşti acest uz şi această sănătoasă men­talitate a poporului nostru. Şi D-ta n’ai înţeles să ţii seamă nici de legea, pe care o ai la îndemână şi care e clară. Dar... ucazul D tale miroase ., a politică. Ori­cât spui D-ta că nu înţelegi să faci politică,­­de astădată ai făcut mai mult decât atâta: ai ascultat de ce ţi a cerut un obscur şi în plus foarte nestatornic, adică al partidului de la putere (dacă mâna va fi alt partid la caşcaval, anonimul din chestiune va trece acolo !) Prin astfel de decrete, D-ta nu faci politică românească, cum pretinzi de atâtea ori oi când D ta îţi în­trebuinţezi activitatea pentru a da ascultare unor vorbe lansate în arest şi pentru a face în urma acestora schimbări în gospodăriile româ­neşti — ești departe de consolida­rea, de care are atâta nevoie acest județ. Prin astfel de decrete pot opera Turcii în Armenia, dar nu dele­gat guvernului român într'o pro­vincie unită de bună voie cu pa­tria mumă. Advard­ssr. Şampania Partidului Naţional. Marea adunare poporală la Făgăraş şi Arpaş Pentru adunarea poporală ţinută în 18 Noemvrie la Făgăraş şi după am­iazi la Arpaş, era enunţată şi participarea D-lor Mania, Vaida, Popovici şi a altor fruntaşi, cari ţineau să mulţumească a­­cestui judei brav, care, la Unge Braşov şi B­ăţiţa Năsă­u, a fost singurul care a dat dovadă de inaltă maturitate poli­tică, băându i la alegerile generale pe toată linia pe averescani. Dar tratativele dela Bucureşti, prin cari Partidul Naţional s’a străduit să dea ţării posibilitatea să scape de sub coşmarul regimului de astăzi, a oprit pe conducătorii partidului să sa pre­zinte la această adunare. Şi, deşi oamenii fuseseră avertizaţi d­ D-nii Meniu şi Vaida nu vor putea veni, totuşi inimoşii Olteni au alergat din toate părţile să se consfătuiască cu par­lamentarii lor asupra treburilor publice. A fost totodată un bre prilej să arete, că propaganda cu vinars şi pa­pricaş, pe care au făcut-o agenţii libe­rali tocmai în timpul armistiţiului trata­tivelor,­­ în Ţara Oltului, unde con­ştiinţele sunt întărite prin tradiţia atâtor lupte fr­u­moase data pe vremea Maghia­rilor, vrajba semănată de Liberali n’a putut să prindă. A venit chiar şi dia conmnate mai îndepărtate atâta lume, încât aproape jumătate din cei adunaţi n'au mai găsit loc In sala dela „Mexico*. * Deputaţii aleşi în acast judeţ Dr. Au­rel Dobrescu şi Jacob Popa au espita problemela principale, c-n .agită astăzi ţara noastră. Auditorul prin dese şi tumultoase în­­treruperi şi a manifestat dagantul şi Indignarea faţă de nepriceperea şi lipsa de conştiinţă a guvernat­ fiori de astăzi şi a venit cu toi­ii energia ca acest guvern, care a sărăcit şi compromis ţara să plece neamânat. Şi să vină un gu­vern neutru, care să facă alegeri nouă, pentru ca ţara să iese din starea pri­mejdioasă, în care se găseşte. * A făcut cea mai escelenta impresia apariţia atât la adunarea din Făgăraş, cât şi la usa din Arpaş a figurii distinse a generalului Boeriu, fiul viteaz al­­a­cestui judeţ grăniceresc. Dl general a spus mulţimii, care îl adoră, el, întră pe tot sufletul său ne­înfrânt în rândul acelora, cari luptă sub steagul neînvins al Partidului Na­ţional p.'-.ntru a contribui la aşezarea pe temelii tari a României Mari. Mulţi din vitejii ostaşi, cari erau da faţă, au ilcrimat la auzul acestor cu­ vinte favorite din inima acestui brav conducător da oştiri. Alegătorii s’au întors în satele lor mu­lţumiţi, după ce li s’a dat asigurarea, că în curând conducătorii partidului nostru vor veni în mijlocul Oltenilor, cari constitues® poate judeţul cel mai educat politiceşte. 19 Novembre 1921 A. BuBBSCll. Solidaritatea dn guvern si criza financiari • Dintr’a» articol Intitulat „Criza finan­ciară* asproducem următoar*le : «Na trîbaa o peltică vsloia*ă Ne­­exscutarea Irgd asispra controlarii va­lidei, a avut efsde deplorabile. Trsbae activat exports! ș! prin taxele încasate. Sistai tă aibâ devize airline eu ca esă pu­teaacă dobâazile dftoHei fiotanie. Tra­­bae as adunăm lali ris’plţi pe pistele stre­ine cu o esorinţâ coada amfibHi şi îa raă­­«ura poaibiHtăjei sâ plătim bosuriie d * tez­ur. „la privinţa importului, na eminent economist, d-1­rof. dr. I. N. Angeisscu, a arătat că proh bires, posibilă în teorie, este imposibili în practică. T.ebasB^ puse taxa prohibitive pe obiectele de care nu putem dispensa şi obligaţia exportarii pentru importatori, pentru ca balanţa plăţilor în altăunătate si na fie dezechilibrată prin iocireaţinusa •­anei am smn ts clientele de a cumpăra obiecte de Inx, ori cât Oîdlațiuniîe valutare, sau taxele le-m mări prețul*... Md amfatira apoi că articolul sspttă în atâtea îfundari, frazele : ««Itsatîa rvg«, „criza fÎBand­aîâ c«rs a’a prodas“, „criza prin care treceau", — recaaoscâad ast­fel situaţia grea la care e« sbita ţara. Şi ce credeţi, care e zfarul, ca, re­cunoscând criza prin care trace va fi fixând in pasagilie de mai sus liniile politicei acoactaice de care av«'«a aa­­vo», face, isd rect, o critică stâi d® as­pră guvernul»!, arătând toată fiepaflafa şi nepriceperea acestuia ? Ua sist dis opoz'ție ? Na! E Issafi orgsaa! politie si Partidulul Poporalul «lad^ptarra­( orgaaaî gavernislal de sub sefis d-ki Averesca care su vraa aici măcar sâ asdi de o criză flaaa&iară a fi'ii. .. Mai Interesantă este iasă o altă măr­­turisirs pe care zisiai o fac® inconştii da pslm& ce o trage guvernului, când pe acesta îl arată cu totul nepatracios îa faţa glraaţlei crelata de ®1 şi pestra îndreptarea căreia cere ca „toat® ^shei'­­gllle — reproducem lextuai — sâ'con­­tribse Ia ifor|»r;a ţârei de a ss ridica la locai ce i se cuviass prin boglţiil® ei natura!® şi pria forța colectivă «'’popo­ralul ei msneitor*. Ci»® aa vede agadarft î» actialul gu­v?rn, pe copila! care d«să ce a dat ?o: cssri plâage îngro^t și vtpnfiac as­u­­fasa flăcărilor dietragătoar*, aste*piâad ajatorul care să pusă capăt dezastroln* p'svoeat de rncipâţi sarea şi prostia sa ?! Dar |»nul guvernului nu îa vede toate a”s!sîea. E! cont­auă să că’irsasuă æt- issto* și să d®a pioteai scrie! să-toage Binoroch­e, i e c«r» dâaaal o namește, eâsad „popelarit t®*, când „hgsiifste*, când „constlinjlocsiism*, admirat f ind de spata gărilor căscata, a msjo?ifă|H parlamentare sduaati în jarul Don Q d­­chdte-loî românesc. Ori „la dreptate­* vo*ste ca pria ac»lat stac la lucapecitakă raiaist aiui de fi­nanțe Titales^a, să do^ediască în ei odstă «d­'d r't­'ea dn guvera? ! mint a­­mamutum m He trebuie un front unic! „Ne trebuie un front unic — a spus d-l Argstoianu la întrunirea dela Brăila — un front al tutulor forţelor izvorîte din frământarea şi din dorinţa de mai bine a mas­­seîor popularei D-1 îrnfslri de interne are dreptate. Nora»! cât penlftl formarea a®*atoi froet Ir .-bule mai întâi delîfrurat® gssoafe’e Ctrl azoper şi împiedecă tâfHi?ea »pei limpezi îşi curate s­­ivO'eM în clocoteşte dorinţa de mai bine a masse­lor populare. Aceasta­­ prima condiţie si împliniri do Inţsl lui A'getcion ■, care, dacă voeşte «ă dea dovada de sincerlht», n are decât si­­mreţe ca „prmnsi sâa poPtic*, tot noroiul si st­a-ul bcoastdor *veres3»*e, cari acoper ansr*fa?a Hm prde » lavo­­ulu’, dim care va tribul să ră­sar* efror tul, vizat de*d-8« Isr îa puhoiul, cars va porni la vale­, si se acmfusde si d sa. ^tursc', eumal, se v* o«taa vorbi de „forjele Is^o îte d n frântă tar*a *1 din acriul» de mic bise a nasas or pops* lars*. Se va schimba Primăria Braşovului? S’a răspândit svonul că la Bra­şov va fi numită o comisiune inte­rimară, disolvându-se primăria ac­tuală. Dată fiind situaţia, credem că o astfel de schimbare nu este deloc potrivită intereselor generale, ci se urmăreşte numai o plasare în nou­ slujba şi onoruri a puţinilor parti­zani ai partidului averescan din loc. In jurul acestei schimbări se vorbeşte de asalturile ce dau ave­­rescanii la Primărie, fiind vorba de importante concesiuni pe care oraşul să le dea pentru aducerea electricităţii şi instalarea tramvaiu­lui electric în Braşov şi jur. Ziarul nostru, ca în­totdeauna apărător al bunului public, va ve­ghi­ să nu se poată fa­ce şi la Braşov ceea­ ce politicianismul ave­­rescan a înfăptuit aiurea în detri­mentul Intereselor generale. Nu gă­sim, de­ alt­fel, între toţi averes­­canii d-lui Petrovici, unul care poate să ocupe postul da primar, fiindcă mai fdaulte de toate se cere o activitate care nu poate fi bănuită de ocrotirea anumitor in­terese personale sau de partid. Prevenim dar pe cetăţenii Bra­şovului asupra nouei operaţiuni pe care un grup neînsemnat da oa­meni interesaţi vor să o facă pe spinarea noastră a tuturor. Din Provincie-Mizeria functioniriior admi­nistrativi din Bihor Funcţionarii administrativi din Avds&l s imt­ìei jssl mal rSa plătit*, îatra cil iste! până azi m aa a*!mU iponahde salariu votat d® citr® O aer. Cons'Hu da Mîsistiri 1® bsza jurnalului No. 3079 din 10 Septemvrie 1921, Aceat ordia pre­vede sporirea aalarialai ds bază ai tu­­tssror funcjlouirilor dis Administrațiile extraie ala ieturor m!ni*t*ralor. Or! îa Ardeal ordinal este lotorprstat în difariîe feluri. Unele jedete $i-au pri­mit de ®Marla su­s!® nu, după jKodal da « vadsa a! condueătorîior. la B’b»r, în special, este o dessrleu­­tiif® complectă. Serviciile centrals­ixte­­: b­ara cari depind d® ministerele da­ri» »£uj«, Justifie, Cosasfflicati®, și-au primit sporul da «daria, Bis mai col cari depind da Istsrue ne ! și aceasta grafie condu­­cătorilor seperioi pe cari pațig­­­ im­portă soartea Inferiorilor. L fuîils celor mai biae ratrlbaifl fajsc­­țoaarl (de ex*mpla ci. VIII) sânt d& 1100 leî *fsră de câflva dîe cai anat in ci. Vii și VI, Iar mar ea mijorilst* f taacțioaarllor sate h c’. IX ș! X, CI. ÎX ca m salaria Ida 900 lei, ci. X 800 ir, isr diaralsiil 500—600 lai. Oare ia aceste timpuri d? ntiempste şi de spscala oribilă un faacfaaar fa­­mfilit şi la 2=»3 copii poate trai din Secate salari) d® 500 până la 1100 lei ? Starea materială a fas'Tionarilor ad­minisferativi din judeţ»! Bihor sat® atât de mizerabilă Incit m®!ţi dintre ei sum expuşi a părăsi serviciu®, finanţând 1» drepturi de pensie după sal de serviciu, pentru a câştiga existenţa is site ifrsti- Saţiuai particulare cu atât mai vârtos latracât ia caradl laesi Octomvrie 8 a. c. având loc Iu­rIsj întroab­aa dele­gaţilor ia spagm­a terror faneftosa­­rilor administrativi din Ardeii, s’a cerut egdarea salariului ca cei ai funcţiona­­rlior dela justiţia printr’un memoriu. Acest memoriu se află fu mâaiîcd­lat mkristru Orez.­., care a promis cum să in prima şsdkţi & Consiliaţi de ml Bitstfl 11 va supun® spre sprobare. De ataad au trecut 45 zile firi să vie vra-un resaitat, deşi aprosp® îa fie­care zi se ţin Consilii de miniștrî, du­ceri m m t ®,ss de s se. ocups și de cx'«te&fa mizerabilă a ssa z'suiei îane­­­»oaar sdministrativ din Ardeal. Starea civilă. Oficial stării civile Braşov, e îarsgls­­hat la m-ssl săptâmânei trecsk U BS83n­I, iar morţi 13 si assma: Kart Esisak­esch, Iohia Bliss, Dumitra Ss­­celesn, Mo!*ar Eila, Ioaa T**n.k, Caro! L«mbat.hsr, Carol ZiHmnsrky, Vsa'H» Todorsnci, Msflfe Vflidâ, Bvo Bc Ma­ti* Prejmsrcaa, Gheorghs Știrba și Eu­­sabeta Beia. Si Héctor V S­pre pace Din cauza împrejurărilor interne pe care le suportăm, marele fapt care se petrece peste ocean nu este îndeajuns de relevat în toată însemnătatea lui fără pereche. Căci ceia ce se discută la Was­hington rupe cadrele unui fapt obişnuit şi ne face pe noi cei cari credem în sentimentul de bună­tate şi blândeţe al omului în ge­nere să sperăm că o adâncă pre­facere va interveni în raporturile dintre popoare. Conferinţa de la Washington este, în această pri­vinţă, un început de realizare a concepţiilor născute de răsboiul care a desprins din ţâţâni omeni­rea şi un început fericit dintr’un lanţ de realizări care vor urma în chip logic şi necesar. Fiindcă nu-i la mijloc numai dorinţa de a co­borî între popoare pacea de dra­gul păcei, cât nevoia pe care o simt statele mari de a pune o limită cheltuelilor de înarmare. Iar această­ nevoe formează pentru noi garanţia solidă că desbaterile Conferinţei nu se vor mărgini nu­mai la şedinţe solemne cu discur­suri protocolare sau la nişte so­luţii abstracte care nu vor schimba nimic din realitatea dureroasă de a,­i, ci vor influenţa de fapt legă­turile viitoare dintre popoarele lumei, înarmările nelimitate au luat după răsboiu — cine se aştepta? — un avânt nebun. Fructul muzicei sutelor de milioane de oameni se îndreaptă şi acum tot spre distru­gere şi moarte, ca şi când omeni­rea ar fi fost creată ca să se lupte şi să se ucidă pe ea însăşi. Riva­litatea dintre Puterile Mari luase de curând proporţii îngrijitoare şi înarmarea pe apă nu deosebi luase o aşa de mare desvoltare, încât continuarea ei ar fi dus în scurt timp la sleirea avuţiilor adunate cu trudă şi la o nouă încăerare între naţiuni. Această îndoită pri­mejdie a pus în discuţie posibili­tăţile de limitare a înarmărilor. Preşedintele Americei, Harding, un om de foarte mult bun simţ, a luat iniţiativa şi la învitaţia lui au răspuns ţările interesate cu do­rinţa de a se înţelege. Nu este vorba, cum anunţă ziarele, de o dezarmare propriu zisă, ci de o reducere a armamentului, potrivit unor proporţii şi unor calcule că­­rora li se vor supune toate sta­tele. Aceasta ca un început. Căci de­sigur lucrurile nu se vor opri pentru totdeauna aici. Acum avem o conferinţă pentru limitarea ar­mamentului, mâine vom avea alta care va discuta reducerea^u lui pâ­nă la nevoile reale şi juste ale fiecărui stat în parte. Pentru început, incontestabil, e deajuns atâta. E îmbucurător fap­tul că reprezentanţii cu răspundere ai popoarelor au făcut discutabilă această problemă şi cu atât mai îmbucurător cu cât se străduesc să găsească soluţiile ei realizabile.­­ Căci problema intrată odată în con­­­­ştiinţa publică nu va înceta să ac­ţioneze până când nu-şi va găsi deplina ei deslegare. Primele zile ale Conferinţei de la Washington par a fi fost însoţite de buni au­­guri. Planul de limitare şi reducere a înarmării a fost în principiu ac­ceptat de toţi delegaţii prezenţi şi convingerea generală care dom­neşte la Conferinţă este favorabilă intenţiilor lui Harding şi interese­lor materiale ale marilor state. Acest lucru dovedeşte că pacea între popoare va fi cu putinţă şi că aşteptarea şi pregătirea ei nu nu mai formează un ideal utopic, ci una din marile posibilităţi pe care le va îndeplini omenirea de mâini mai luminată decât cea de azi. Din Conferinţa de la Washing­ton se mai despi­inde lapidar un lucru pe care l-a exprimat însuşi Harding: că scopul înalt al popoa­relor şi al statelor este de a servi înainte de toate umanitatea. Lup­­tînd pentru menţinerea păcii şi pentru realizarea păcei durabile şi permanente între popoare, luptăm pent­ru principiile de progres care sunt însăşi raţiunea de a trăi a omenirei. Iar pacea este astăzi condiţia indispensabilă şi necesară a suprimării cel puţin în parte a relelor care sugrumă putinţa unei vieţi mai omeneşti şi tot­odată i­­dealul suprem către care trebuie să tindem din toate puterile noa­stre, — ideal de înălţare prin u­­manizare. Actualități. Cine pricepe şi cine nu pricepe Na există fancţioaar ds fiaaate —ba aid asiar — car® să nu-ţi ştie da de*­­laslrl — ţi încă cu aer de natte «avanii — saap?» laoduiu! cum trabuesc cora­­p­ectate declaraţiu­nile ds av«r» îa vede­rea saspozlieior. Sa î«delege, anul Iţi ex­plici îati’un fel, iar alte! tocmai coa­­trasai. Acest fapt îas ă ua Sraperta, când Saaas! d-1 Tltul«*cu a’ar îi poate în «tare să «Da aceleaşi desluşiri mai mul­tora cari i’ar consulta asupra compiec­­târii corecte a feimoaaslor d-sste decla­­raţia ni. Ua fapt iatsresant s’a petrecut ksi iti- le a est­­a !» Iaşi Unul dta fruntaşii politici a! ţării, na feat Imlutstra, profe­­■ oful autverdtar d-l Matei Cantacazioo, după ce a cerit şi a răscetit întrebările cupr ds® la declaraţia psntm impozite, a ajttis i.-ţ i»zuîtat»! că completarea acestei declaraţii cste imposibilă. Mulţi­mea întrebârilor lacâlcite, las ru te îa declaraţie 1-a® silit pe profesorul u .lver­­su«î si eideze în faţa b*g*tel»r ch­­oosiiate a «sierilor da prlu gxrgarile oficiilor d« dv. şi să p*ez! -te deci-ra­ţia ca o *f ®ptă şi aingarâ ob»î*rver« du partea dânsul»! : „nu pricep nimic”. Cine mai oate «pune că la­« romă­­neaecâ nu die^nae d* !un-;|loa*»l cari 1.4 pricep chemarea, d­ad chiar şl aa d m­aist ssu ufl esiar bat ch bogatei» or cunoştinţe pe *n proîaror aniver­* Dintr’o publicaţiune a Ministerului Justiţiei reţinem câteva nume cari pe viitor vor î’nbrăca haină românească. Iată-le: Unul Tetnichec vrea să se numească: Zelni­­ceanu; Aisner: Alexandrescu; Schwartz: Ştefă­­nescu; Grümberg: Ghimpescu; un alt G­ütn­­barg; Vernescu; Weinbaum: Florin; Mayer: Anchel; Gross: Bădescu etc. Nu mai continuăm lista. Am ţinut însă să facem acest început al tabloului a­­celor fericitori ai neamului, pe cari — nu se ştie ziua şi ceasul—în care guvernul îi va trimite în Ardeal cu nobila misiune de a înfiripa „unificarea sufletului ro­mânesc”.* Guvernul — scrie „Epoca” — se gândeşte să ofere postul de guvernator al Bancei Na­ţionale unui ardelean. Oare dl Tăslăuanu, om cu experienţă financiară nu se gândeşte, că ar fi în interesul guvernului, ca acest post să nu ajungă pe mâna vre*unui „regionalist?" Dare de seamă. S’au mai primit următoarele contribuţiuni la: Monumentul V. Oniţiu. 1. Pe lista: Dr. P. Guşeilă Negrea, dela Banca Naţională, Bucureşti 1000 Lei. 2. Lista : Radu Piscu, cu 180 Lei. Radu Pişcu, Braşov, Dr. Mirean, Galaţi, Octavia Popovici, Braşov, Eugenia Lepedeanu, Braşov, Octavian Literat, Braşov, Gh Boeriu, Braşov, Ştefan Popoviciu, Braşov, Dumitru Mareea, Braşov, Vasile Mireţ, Braşov, câte 20 Lei. 3. Lista, : A. Oancea, preot, Bacifalău, cu Lei 136, însuşi 10 lei, I. Gh. Drăganu, 20 lei, I. I. Niţescu, Pompi Dogariu, câte 10 lei, Lupescu, 6 lei, Dr. Mirean, 40 lei, Matei­­Stroescu, G. Manole, Nic. Manole, D. Moldovan, A. Pascu, I. I. Ciupală, I. Bancilă, Gh. Pascu, toţi din Bacifalău, câte 5 lei. 4. Lista : Vlad­ Enescu, Oradea mare cu 705 lei, însuşi 50 lei, Dr. Gh Rocsin, Grünfeld Ioan, Levy Ieno, Weiss Ign., Vidonij, Mandai E., Herczeg I., Zako Sánd­né, Iul. Bezvak, Gross Istv, Lud. Witmann, Nagh­ Lajos, Andr. Reiss, Molnar Gyezo, Szabo K., Kultiner M, Szego Antal, Dr. Csongrádi, Reissné, Farago, Brener, Leitner A., Theiss I., Kemény B., câte 20 lei. ? 10 lei. Silvia Pelle 40 lei. Dr. G. Egri, Ios. Caracsoa câte 30 lei. Dr. Paul Gal 25 lei. (Va urma).

Next