Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1921 (Anul 84, nr. 139-278)

1921-08-05 / nr. 166

ANUL al LXXXIV-le» n-l 166 NUMĂRUL 60 bani BRAŞOV, Vineri 5 August 1921 întemeiat! i* 1838 de George Săriţii A /twiinia+iMitin J 3Pi*t* LibertăpSS Administraţia j BaonM|U fwtrul SegiM ^ Rftdimtîa Bntsav, Piaţa Ubirtlţii 38 awuj Bmoowstl| Taatarol Begteft MlJis Cu tot fi fost­­ dispreţul pentru popor aristocrații şi oligarhii sloi 24 de ore n’ar {n sta?o ni susțină cisgssri statul (Istoria ftspsUnnldl}, §, SAB!|IU Jfparre searaJn fitters %! de intru jSte/ n 'Mo. % Trei iv '? ^ue nn*^-_.n» 19 Lei 80 ^ Lei 60 Lei 190 Fentra strmitate abonamentul Îndoit Telefon, BRAȘOV, 226 Romanisarea prin Cartea de cetire La Academia Română am văzut mai ieri o carte ungurească a cării alcătuire mi-a dat cea mai înnaltă ideie despre mândria noastră na­ţională, despre alesul nostru simţ pedagogic şi despre talentul extra­ordinar ce avem de a romanisa subit, fără greş, radical şi definitiv şi pe cel mai învierşunat Ungur iubitor de naţia lui, cu limba şi cu trecutul ei. Era o carte de cetire pentru şcolile din Ardeal, carte comandată şi aprobată, n’aş zice şi, impusă de Ministeriul respectiv, cu apro­barea, credem, a consilierilor de învăţământ ardeleni. Ea începe cu Istoria Românilor şi desfăşură această materie pe vre­o câteva zeci de pagini. Din cetirea acestora elevul maghiar putea să afle, nu numai cine a fost Traian, al cărui sânge curge şi în vinele sale, dar ce a făcut, la o mie şapte sute de ani după luptele cu Decebal, Tudor Vladi­­mirescu. Şi nu se uită, ferească Dumnezeu, să i se spuie şi poves­tea, plăcută auzului său, a lui Ho­­ria, Cloşca şi Crişan. Privind această ispravă didactică, mă gândiam ce-ar fi făcut un autor mai puţin Inteligent şi un Minis­­teriu mai puţin patriot. Reproducea din multele istorii ale Ungurilor, scrise de Ungurii înşir ce putea fi mai frumos şi mai puţin agresiv şi dădea copilului de alt neam icoana adevărată a tre­cutului său naţional. In a doua parte se desfăşura istoria Ardealu­lui cu ce a dat fiecare din naţiile conlocuitoare, insistând asupra mo­mentelor în care s’au unit pentru fapte de apărare şi de cultură co­mună. Iar din Istoria Românilor spirula aportul nostru în civilisaţia lumii şi acte morale din care ori­cine s’ar simţi înobilat. E ceva mai greu, şi de aceea, cu deosebit curaj, s’a pornit pe calea cealaltă. De ce nu ne-am compromite și noi cum s’au com­promis Ungurii? N. Iorga. Serviciul nostru telegrafic — Dela corespondenţii speciali­ — 1 August 1921. Comisia legislativă a adunării naţio­nale­­ igo­alare a aprobat proectul pen­­tru eizolvarea partidului comunist. Cele 56 mandate ale deputaţilor com­uniţii au fost anulate; deasemeni, comuniştii au fost eseluşi din toate consiliile ro­­manale­ judeţene şi din toate funcţiunii­. Toate acestea la urma assaltarii minis­trului de interne Drasovici. La Belgrad a toate arestat un snaihlat care a pus o bombă ca intent­a că atenteze la viaţa lui Pastei. — Bursa din Bucureşti e la scădere Însemnată; încheieri puţine. Bruxelles. — Aci a’« întemeiat o in­ternaţională pentru protecţia copiilor. S­opul e.ti să ajute noeiie generaţii pe.tra o edneajie inobUatoare şi des* voltarea seatluentelor amane. Apoi lupta lOatra bo­l'ior şi propaganda pentru exterminarea răsboaielor. — D ! Tituleaca a plecat cu Smplo­­nul în Tirol, nu la Elveţii, cum s’a anunţat. — S’a dispus cinematografierea tu­turor maşinilor şi a fabricilor din in­ters­a.ro. Filmul se va proceda la târgul de mostre din Bucarest . — Ministerul de finanţe nu eliberează duplicate după efecte o afhte la Mos­cova, urm­ându-se tractive diplomatice pentru restituirea lor. — Victor Eftmiu, d­rectorul general al Teatrelor, s’a întors in Capitală dupa ce a visitat teatrele din Praga, Viena şi Berlin. D-sa proectează transformatea scenei Naţionala,­ui, după el bmite per­fecţiuni. Artiştii teatrului Naţional căl­­cind interercarea direcţiunii de-a juca, au fost amendiţi cu leafa pe o lună. Stagiunea Testului Naţional se va deschide cu „Moarte* Cleopatrei*, piesă a lui Mihail Paşcanul. Apoi va urma „Nevestdle lul Pteşu* de Caton Teo­­dorian. — Ziarele de astăzi confirmă ştirea noastră despre amânarea serbărilor incoronărei, determinată de situaţia Internă politică şi de neisprăvirea lucrărilor. Aşadar in­­coronarea se va face probabil nu­mai când ţara va avea Parlamen­tul constituant eşit din alegeri li­bert», supraveghiate de un guvern neutru provizoriu. Partidele opo­ziţiei constituţionale au cerut acea­sta prin manifestele cunoscute. — D l Taka­loaescu pleacă între 20 —25 August la Carlsbad. Interimatul probabil il va lua d-l Qoga. — Duminecă s’a inaugurat noua linie de cale ferată Băces.—Roman. — Fosmetea in Rigla seceră peste 20,000 ruși zilnic. Pe alocarea a izbuc­nit holers, prăpădul se întinde cu furie. — Prințul Alexandra al Serbiei s’a logodit la Paria cu ducesa Vendonne. — Gabriel Dichter călătorind cu trenul regal împreună cu Suveranii la Paris, va radiografa momentele principale ale călătoriei. Călătoria Suveranilor s’a făcut în excelente condiţii şi, pretutindeni autorităţile­­ şi populaţia au aclamat. Primirea în gara Lyon şi Paris s’a făcut fără ceremonial, fiind incognito, to­tuşi un imens public a salutat pe Suverani, cu toată căldura îngro­zitoare de peste 40 grade la um­bră. Generalul Berthelot a repre­zentat pe preşedintele republicei împreună cu o companie de gardă republicană, care a dat onorurile, iar la eşirea din gară populaţia a ovaţionat cu entuziasm pe regele în uniformă şi pe regină. Ofiţerii români, aflători la Paris, au dep­s o coroană pe mormântul soldatului necunoscut de la Pantheon. Regele înaintând spre mormântul solda­tului ca să depună o coroană de trandafiri cu o inscripţie regală, a salutat îndelung acest simbol de eroism al fiilor Franţei. Gestul a impresionat adânc asistenţa. La eşirea din Pantheon noui aclama­­ţiuni entuziaste au salutat pe Su­verani. Seara Suveranii s’au plimbat la Bois de Boulogne. Duminecă au asistat la o liturghie în biserica Saint Souplice. După amiază au vizitat palatul Invalizilor şi mor­mântul lui Napoleon. Seara a avut loc un ceai la ministrul României. Nu ne treime o nouă Constituţie? Chim­ic „Viitorul* „ Universul*, monitorul de dimineaţă al d- nul Tache Ionescu, luând ca pretext reportagiul politic al unui ziar, profită de ocazie să arate ce crede Inspiratorul său despre posibilitatea unor alt gen noi, in vederea Adunărei constituante, care va titlul să se întrunească. După ce numitul ziar spune, că în­cercarea unor noi alegeri generale■ ar însemna un act revoluţionar, a­firmă că România are o Constituţie, şi de alta nouă „nici nu poate fi vorba*. Că textul Constituţiei din România mică şi veche nu mai poate corespunde■ actualelor stări de lucruri din România mare, care trebue să fie şi nouă, o ştie d­l Tache lonescu. Ceea ce mai ştie d-s* dar nu vrea să admită, e ca ţara să se pronunţe din nou asupra oamenilor cari au autoritatea şi priceperea s’o conducă. Cu sau fără voia d lui Tache lonescu aceasta se va întâmpla totuș. România nouă are nevoe de o Constituție nouă și­ o va avea. Acordul franco-englez in chestia Sileziei Paris, 1 August. — Sâmbătă, în urma acordului intervenit între aliaţi, d nul Briand a trimis instrncţia di d-lui Char­les Laurent, ambasadorul francez la Ber­lin, ca să ia contact cu colegii «91 en­glez şi italian, pentru ca să trimită îm­­preună o înştiinţare comună guvernului german, cerându-i a «e^’nne gata să în­lesnească prin ori ei ce mijloace li stă în pntraţi, transporta prin Germania a trupelor aliate, ia orice moment «i cere nevoia. Această notă va fi probabil re­­dijată astăzi. Generalul Lorand, preşedintele com­i­­siunei interaliate în Sile­zia de Sus a sorit la Paris, venind din Oppoln. Trebu­i ream noit, că înaltul comisar englez, Harold Stuart, cu­ el comisarul italian, colonelul Viapati an părăsit Op­­peln, pentru capitalele lor respective, unde prezenţa lor este necesară într’un moment când şefii guvernelor sunt pe punctul de a conferi asupra soluţii unei definitive in chestiunea Sileziei de Sus. In timpul absenţei lor însărcinarea de Inail Comisar în teritoriile plebiscitare va rămâne asupra şefilor de stat major respectivi. Se confirmă, că Întrunirea consiliului suprem va avea loc la 8 August la Boulogne sau Paris. Atât presa franceză cât şi engleză cred, că corfo­­rinţa se va deschide sub auspicii foarte favorabile, şi cu­noste că natura proble­melor, pe care oamenii de­cât aliaţi trebseac să le rezolve, este destul de complexă, totuşi se nădăjduite, că gra­ţie soartului simţ politic al acestor oa­meni de stat, se vor învinge toate difi­cultăţile. Se crede, că consiliul suprem pe lăngă chestiunea silez­ană va mai dis­cuta şi chestiunea despăgubirilor, judecarea cri­minalilor de răsboiu, dezarmarea Ger­maniei și viitorul statut al Albaniei. DIMINEAŢA Furtunoasă dimineaţă a vieţii mele! In visul meu ce pace n’are, Mi-e dor de bucurii atotbiruitoare!... O, chiar de-ar fi lumina-i aspră să m’coaoare,­­ Ca nimănui, Cu toată dogoreala flăcărilor lui, Dă-mî soarele!... După atâtea opintiri şi lupte zd­obitoare, Vreau prânzul meu, vreau cina mea de soare !... LITERATURĂ SPRE CULMI Prin codrii nepătrunşi, spre culmi înzepezite, Spre zările ce-s numai taine şi ispite, Eu mă opresc pe-o clipă ’n dramu-mi, pentru tine, Cucuie ! Cu mie ! Cucuie !... Şi cum te-ascult sub aste vânturi grele, M’ascult par’că pe mine şi pe tine In zările copilăriei mele, Cucuie! Cucuie! Cucuie!... A, Cotruș. Am arătat, că prin ajutorul unei societăţi formată numai cu capital strein, fraţii Cantacuzino (moşteni­torii Nababului Gh. Cantacuzino) au înstreinat cel mai mare bazin petrolifer din România. Acest bazin se află pe o mare întindere de moşie, proprietatea fraţilor Cantacuzino, cari au reali­zat prin operaţiunea lor două enorme câştiguri , au exclus dela expropriere întinderi însemnate şi au valorificat, pentru ei, cu ajuto­rul capitalului strein, bazinul petro­lifer dat în exploatarea streinilor. Operaţiunea s’a făcut in familie fără participarea capitalului ro­mânesc, astfel că întreaga uriașă întreprindere seamănă cu o acapa­rare posibilă numai în colonii, unde un proprietar poate vinde pământurile sale în dispreţul inte­reselor locale. Chestiunea se pure astfel : 1) Poate un proprietar de­­atinse te­renuri petrolifere să vândă, fără contro­lul Statului, la streini aceste terenuri cari constitue rezerva de mâine a pe­trolului românesc? b) Dreptul de proprietate exclude acest control al Statului in cazul special? Având în vedere importanța uriaşă a asigurării terenurilor petrolifere In pro­fitul Statelor producătoare d­e petrol — problema controlului Statului se ridică imperios şi nu trebuie să se amâne so­luţionarea ei imediată. Nu trebuie, cre­dem, să evidenţiem din nou importanţa petrolului şi desvoltarea economică şi politică a Statelor. Acum o jumătate de veac, petrolul servea la laminat ; azi el a devenit produsul indispensabil vieţei economice a lume!. Războiul din urmă i-a dat o şi mai­ mare importanţă, acest combustibil şi derivatele păcurei consti­tuind singura rezervă în desvoltarea forţei motrice, după ce producţiunea cărbunilor de pământ se împuţinează pe fie­ce zi, la derivatele păcurd ce face azi loco ■ moţiunea modernă. Merinde de răz­boii ale lumei se mişcă ca­ncert combustibil Indu­stria îl datoreşte cea mai mare desvoltare, de când s’a constatet supe­rioritatea faţă de cărbuni (10.500 calorii faţă de 6.500 cărbunele). Este clar evidentă pentru oricare ne­­specialist importanta păstrărei acestei bogăţii de calorii in mâinile romă­neşti, atunci când natura a înzestrat România cu terenuri însemnate petrolifere. Faţă de această constatare, oare proprietatea particulară (când a’a admis principiul exproprierei pentru terenurile rurale) constitua o piedică pentru Stat să aca­­releze un control, ca să împiedice aca­pararea acestor terenuri de către stre­ini ? Da sigur câ nu. Primejdiile ce decurg din aceste înstreinări a celei mai importante bogăţii de energie a Statului ro­mân, trebuie să hotărască pe cei în drept, să intervină cu energie şi să asigure naţionalizarea între­­prinderilor de petrol. Deci dreptul de proprietate nu poate exclude cel puţin controlul Statului, atunci când se formează societăţi de exploatare pentru tere­nurile petrolifere româneşti — iar un proprietar de aceste terenuri, — ori­care ar fi, nu poate înstreina fără să supoarte consecinţele viitoa­rei intervenţii a Statului aceste te­renuri. * * * In cazul soc. „Sospiro* avem ilustrată provocaţiunea ciocoiască cea mai patentă şi deconsiderarea cu totul a intereselor româneşti. Această societate s’a format din fraţii Cantacuzino (deţinătorii ave­­rei colosale lăsată de Gh. Canta­cuzino, om politic român, care nu a lăsat un leu vre­unei instituţiuni de Stat, sau culturale, economice, etc.) şi un grup strein care acapa­rează astfel cel mai mare bazin petrolifer românesc. Faptul că fraţii Cantacuzino au partea lor în exploatare nu constitue o asi­gurare pentru neamul românesc. In mâinile unor fraţi şi rude aceste acţiuni pot fi uşor înstreinate şi alfel Statul nu poate avea sigu­ranţa păstrărei acestui bazin im­portant de petrol a mâini româneşti. Statul trebue dar să inter­vină şi să asigure nu numai o subscripţie românească de par­ticipare, dar însuşi el să ia parte la această întreprindere ă crr. *w n a c A UMMrvcîUll ---ini iaci HW uaiÿivoiuii da înstreinat fără ştirea şi în­voiala guvernelor româneşti. Iată care este, aşadar, datoria imediată a guvernului român. Dacă averescanismul a putut lăsa neob­servată această întreprindere pri­mejdioasă, care ameninţă o bogâţie naţională de primul ordin, fie si­gur cei de la Sospiro, că alt gu­vern român va şti să-şi facă în­treagă datoria. Nu este destul, ca opinia publică să ceară numai îndreptarea morală şi politică a Statului nostru, ci să nu piardă din vedere operaţiuni economice primejdioase­­cum este soc. Sospiro, care aduce la noi în ţară stăpân pe Izvorul de energie, rezerva de mâine a industriei, căilor ferate, a marinei şi aviaţiei militare şi comerciale româneşti). Nu facem dar datoria să alar­măm opinia publică şi să cerem hotărît intervenţia energică a Sta­tului. Vom reveni. PETROLUL ROMÂNESC. O societate primejdioasă intereselor româneşti — Soc. Sospiro acaparează cel mai uriaş bazin petrolifer român. — Operaţiunile fraţilor Cantacuzino cu streinii. — Statul trebuie să intervină imediat. Mierea cursurilor de vara la Vălenii de Munte Duminică, la 2 d. a. a.an deschis la Vălenii de Munte, cursurile de vară orga­­nizate de d. prof. N. Iorga. In fiţa unui auditoriu ales de profe­sori, scriitori, artişti, ziarişti, militari, preoţi, învăţători şi studenţi, d. prof. Nicole Iorga a rostit o frumoasă cuvân­tare de deschidere în care a înfăţişat programul cursurilor. Rostul acestor cursuri înfiinţate acum din deceniu, a spus d. Iorga, a fost să înlesnească lunci dornice de carte romă­­nească, din toate ţinuturile româneşti, putinţa să asculte lucruri folositoare la toţi românii şi lucruri de ştiinţă şi cul­tură românească care să-i trja­te în lupta cultur­ă şi naţională din ţinuturile pe atunci încă subjugate. Numai sentimen­tul de iubire a adevăru­­i ştiinţific a fost şi este programul culturilor de la Văleni, f­ră să jicnească pe nimeni şi fără să nedreptăţească şi să apese pe nimeni. Se vor înfăţişa adevărurile cele mari ale ştiinţei ca din cunoaşterea lor să se ajute fructificarea sămânţei de adevăr. Apoi să se înveţe mult prin discuţii. România de acum are nevoe, a spus d. N. Iorga, de o mare şcoală idealistă în tendinţă, realistă în roadele de pro­păşire pentru a aduce în viaţa ţărei a­­cea onestitate, pe care o înfăţişează imensa majoritate a Român­ei o ieste, muncitoare, jertfitoare şi roditoare, fiindcă aceasta-i ţara cea adevărată. Cursurile redeschise acum, după între­­ruperea pricinuită de război, au scopul, a spus d. N. Iorga, să dea ascultătorilor o iniţiare în realităţi şi o iniţiare critică în reaităţi prin convingere de adevăr pentru desvoltarea acelei comori nepre­ţuite care e sufletul şi apoi înţelegerea adevărului prin cercetări şi discuţii. Iar faţă de cetăţenii de altă naţiona­litate, a spus d. N. Iorga, avem datoria să-i introducem prieteneşte în realităţile româneşti, ajutându-i astfel să nu cu­noască vrednicia şi virtuţile noastre. D. prof. N. Iorga a anunţat apoi că d. ministru Take Ionescu va ţine la Văleni câteva conferinţe d capte : „Hotarele cele noui ale ţărilor aşa cum au fost aşezate de conferinţa păcei“. Vor mai conferen­ţia apoi d-nii E. de Martone, Nichifor Crainic, Gaiter şi G. Murgogi despre subiecte ştiinţifice, literare şi sociale. Duminica viitoare, prinţul moştenitor Carol va asista la cursurile de la Văleni.

Next