Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1921 (Anul 84, nr. 139-278)
1921-08-05 / nr. 166
ANUL al LXXXIV-le» n-l 166 NUMĂRUL 60 bani BRAŞOV, Vineri 5 August 1921 întemeiat! i* 1838 de George Săriţii A /twiinia+iMitin J 3Pi*t* LibertăpSS Administraţia j BaonM|U fwtrul SegiM ^ Rftdimtîa Bntsav, Piaţa Ubirtlţii 38 awuj Bmoowstl| Taatarol Begteft MlJis Cu tot fi fost dispreţul pentru popor aristocrații şi oligarhii sloi 24 de ore n’ar {n sta?o ni susțină cisgssri statul (Istoria ftspsUnnldl}, §, SAB!|IU Jfparre searaJn fitters %! de intru jSte/ n 'Mo. % Trei iv '? ^ue nn*^-_.n» 19 Lei 80 ^ Lei 60 Lei 190 Fentra strmitate abonamentul Îndoit Telefon, BRAȘOV, 226 Romanisarea prin Cartea de cetire La Academia Română am văzut mai ieri o carte ungurească a cării alcătuire mi-a dat cea mai înnaltă ideie despre mândria noastră naţională, despre alesul nostru simţ pedagogic şi despre talentul extraordinar ce avem de a romanisa subit, fără greş, radical şi definitiv şi pe cel mai învierşunat Ungur iubitor de naţia lui, cu limba şi cu trecutul ei. Era o carte de cetire pentru şcolile din Ardeal, carte comandată şi aprobată, n’aş zice şi, impusă de Ministeriul respectiv, cu aprobarea, credem, a consilierilor de învăţământ ardeleni. Ea începe cu Istoria Românilor şi desfăşură această materie pe vreo câteva zeci de pagini. Din cetirea acestora elevul maghiar putea să afle, nu numai cine a fost Traian, al cărui sânge curge şi în vinele sale, dar ce a făcut, la o mie şapte sute de ani după luptele cu Decebal, Tudor Vladimirescu. Şi nu se uită, ferească Dumnezeu, să i se spuie şi povestea, plăcută auzului său, a lui Horia, Cloşca şi Crişan. Privind această ispravă didactică, mă gândiam ce-ar fi făcut un autor mai puţin Inteligent şi un Ministeriu mai puţin patriot. Reproducea din multele istorii ale Ungurilor, scrise de Ungurii înşir ce putea fi mai frumos şi mai puţin agresiv şi dădea copilului de alt neam icoana adevărată a trecutului său naţional. In a doua parte se desfăşura istoria Ardealului cu ce a dat fiecare din naţiile conlocuitoare, insistând asupra momentelor în care s’au unit pentru fapte de apărare şi de cultură comună. Iar din Istoria Românilor spirula aportul nostru în civilisaţia lumii şi acte morale din care oricine s’ar simţi înobilat. E ceva mai greu, şi de aceea, cu deosebit curaj, s’a pornit pe calea cealaltă. De ce nu ne-am compromite și noi cum s’au compromis Ungurii? N. Iorga. Serviciul nostru telegrafic — Dela corespondenţii speciali — 1 August 1921. Comisia legislativă a adunării naţionale igoalare a aprobat proectul pentru eizolvarea partidului comunist. Cele 56 mandate ale deputaţilor comuniţii au fost anulate; deasemeni, comuniştii au fost eseluşi din toate consiliile romanale judeţene şi din toate funcţiunii. Toate acestea la urma assaltarii ministrului de interne Drasovici. La Belgrad a toate arestat un snaihlat care a pus o bombă ca intenta că atenteze la viaţa lui Pastei. — Bursa din Bucureşti e la scădere Însemnată; încheieri puţine. Bruxelles. — Aci a’« întemeiat o internaţională pentru protecţia copiilor. Sopul e.ti să ajute noeiie generaţii pe.tra o edneajie inobUatoare şi des* voltarea seatluentelor amane. Apoi lupta lOatra bol'ior şi propaganda pentru exterminarea răsboaielor. — D ! Tituleaca a plecat cu Smplonul în Tirol, nu la Elveţii, cum s’a anunţat. — S’a dispus cinematografierea tuturor maşinilor şi a fabricilor din intersa.ro. Filmul se va proceda la târgul de mostre din Bucarest . — Ministerul de finanţe nu eliberează duplicate după efecte o afhte la Moscova, urmându-se tractive diplomatice pentru restituirea lor. — Victor Eftmiu, drectorul general al Teatrelor, s’a întors in Capitală dupa ce a visitat teatrele din Praga, Viena şi Berlin. D-sa proectează transformatea scenei Naţionala,ui, după el bmite perfecţiuni. Artiştii teatrului Naţional călcind interercarea direcţiunii de-a juca, au fost amendiţi cu leafa pe o lună. Stagiunea Testului Naţional se va deschide cu „Moarte* Cleopatrei*, piesă a lui Mihail Paşcanul. Apoi va urma „Nevestdle lul Pteşu* de Caton Teodorian. — Ziarele de astăzi confirmă ştirea noastră despre amânarea serbărilor incoronărei, determinată de situaţia Internă politică şi de neisprăvirea lucrărilor. Aşadar incoronarea se va face probabil numai când ţara va avea Parlamentul constituant eşit din alegeri libert», supraveghiate de un guvern neutru provizoriu. Partidele opoziţiei constituţionale au cerut aceasta prin manifestele cunoscute. — D l Takaloaescu pleacă între 20 —25 August la Carlsbad. Interimatul probabil il va lua d-l Qoga. — Duminecă s’a inaugurat noua linie de cale ferată Băces.—Roman. — Fosmetea in Rigla seceră peste 20,000 ruși zilnic. Pe alocarea a izbucnit holers, prăpădul se întinde cu furie. — Prințul Alexandra al Serbiei s’a logodit la Paria cu ducesa Vendonne. — Gabriel Dichter călătorind cu trenul regal împreună cu Suveranii la Paris, va radiografa momentele principale ale călătoriei. Călătoria Suveranilor s’a făcut în excelente condiţii şi, pretutindeni autorităţile şi populaţia au aclamat. Primirea în gara Lyon şi Paris s’a făcut fără ceremonial, fiind incognito, totuşi un imens public a salutat pe Suverani, cu toată căldura îngrozitoare de peste 40 grade la umbră. Generalul Berthelot a reprezentat pe preşedintele republicei împreună cu o companie de gardă republicană, care a dat onorurile, iar la eşirea din gară populaţia a ovaţionat cu entuziasm pe regele în uniformă şi pe regină. Ofiţerii români, aflători la Paris, au deps o coroană pe mormântul soldatului necunoscut de la Pantheon. Regele înaintând spre mormântul soldatului ca să depună o coroană de trandafiri cu o inscripţie regală, a salutat îndelung acest simbol de eroism al fiilor Franţei. Gestul a impresionat adânc asistenţa. La eşirea din Pantheon noui aclamaţiuni entuziaste au salutat pe Suverani. Seara Suveranii s’au plimbat la Bois de Boulogne. Duminecă au asistat la o liturghie în biserica Saint Souplice. După amiază au vizitat palatul Invalizilor şi mormântul lui Napoleon. Seara a avut loc un ceai la ministrul României. Nu ne treime o nouă Constituţie? Chimic „Viitorul* „ Universul*, monitorul de dimineaţă al d- nul Tache Ionescu, luând ca pretext reportagiul politic al unui ziar, profită de ocazie să arate ce crede Inspiratorul său despre posibilitatea unor alt gen noi, in vederea Adunărei constituante, care va titlul să se întrunească. După ce numitul ziar spune, că încercarea unor noi alegeri generale■ ar însemna un act revoluţionar, afirmă că România are o Constituţie, şi de alta nouă „nici nu poate fi vorba*. Că textul Constituţiei din România mică şi veche nu mai poate corespunde■ actualelor stări de lucruri din România mare, care trebue să fie şi nouă, o ştie dl Tache lonescu. Ceea ce mai ştie d-s* dar nu vrea să admită, e ca ţara să se pronunţe din nou asupra oamenilor cari au autoritatea şi priceperea s’o conducă. Cu sau fără voia d lui Tache lonescu aceasta se va întâmpla totuș. România nouă are nevoe de o Constituție nouă și o va avea. Acordul franco-englez in chestia Sileziei Paris, 1 August. — Sâmbătă, în urma acordului intervenit între aliaţi, d nul Briand a trimis instrncţia di d-lui Charles Laurent, ambasadorul francez la Berlin, ca să ia contact cu colegii «91 englez şi italian, pentru ca să trimită împreună o înştiinţare comună guvernului german, cerându-i a «e^’nne gata să înlesnească prin ori ei ce mijloace li stă în pntraţi, transporta prin Germania a trupelor aliate, ia orice moment «i cere nevoia. Această notă va fi probabil redijată astăzi. Generalul Lorand, preşedintele comisiunei interaliate în Silezia de Sus a sorit la Paris, venind din Oppoln. Trebui ream noit, că înaltul comisar englez, Harold Stuart, cu el comisarul italian, colonelul Viapati an părăsit Oppeln, pentru capitalele lor respective, unde prezenţa lor este necesară într’un moment când şefii guvernelor sunt pe punctul de a conferi asupra soluţii unei definitive in chestiunea Sileziei de Sus. In timpul absenţei lor însărcinarea de Inail Comisar în teritoriile plebiscitare va rămâne asupra şefilor de stat major respectivi. Se confirmă, că Întrunirea consiliului suprem va avea loc la 8 August la Boulogne sau Paris. Atât presa franceză cât şi engleză cred, că corforinţa se va deschide sub auspicii foarte favorabile, şi cunoste că natura problemelor, pe care oamenii decât aliaţi trebseac să le rezolve, este destul de complexă, totuşi se nădăjduite, că graţie soartului simţ politic al acestor oameni de stat, se vor învinge toate dificultăţile. Se crede, că consiliul suprem pe lăngă chestiunea silezană va mai discuta şi chestiunea despăgubirilor, judecarea criminalilor de răsboiu, dezarmarea Germaniei și viitorul statut al Albaniei. DIMINEAŢA Furtunoasă dimineaţă a vieţii mele! In visul meu ce pace n’are, Mi-e dor de bucurii atotbiruitoare!... O, chiar de-ar fi lumina-i aspră să m’coaoare, Ca nimănui, Cu toată dogoreala flăcărilor lui, Dă-mî soarele!... După atâtea opintiri şi lupte zdobitoare, Vreau prânzul meu, vreau cina mea de soare !... LITERATURĂ SPRE CULMI Prin codrii nepătrunşi, spre culmi înzepezite, Spre zările ce-s numai taine şi ispite, Eu mă opresc pe-o clipă ’n dramu-mi, pentru tine, Cucuie ! Cu mie ! Cucuie !... Şi cum te-ascult sub aste vânturi grele, M’ascult par’că pe mine şi pe tine In zările copilăriei mele, Cucuie! Cucuie! Cucuie!... A, Cotruș. Am arătat, că prin ajutorul unei societăţi formată numai cu capital strein, fraţii Cantacuzino (moştenitorii Nababului Gh. Cantacuzino) au înstreinat cel mai mare bazin petrolifer din România. Acest bazin se află pe o mare întindere de moşie, proprietatea fraţilor Cantacuzino, cari au realizat prin operaţiunea lor două enorme câştiguri , au exclus dela expropriere întinderi însemnate şi au valorificat, pentru ei, cu ajutorul capitalului strein, bazinul petrolifer dat în exploatarea streinilor. Operaţiunea s’a făcut in familie fără participarea capitalului românesc, astfel că întreaga uriașă întreprindere seamănă cu o acaparare posibilă numai în colonii, unde un proprietar poate vinde pământurile sale în dispreţul intereselor locale. Chestiunea se pure astfel : 1) Poate un proprietar deatinse terenuri petrolifere să vândă, fără controlul Statului, la streini aceste terenuri cari constitue rezerva de mâine a petrolului românesc? b) Dreptul de proprietate exclude acest control al Statului in cazul special? Având în vedere importanța uriaşă a asigurării terenurilor petrolifere In profitul Statelor producătoare de petrol — problema controlului Statului se ridică imperios şi nu trebuie să se amâne soluţionarea ei imediată. Nu trebuie, credem, să evidenţiem din nou importanţa petrolului şi desvoltarea economică şi politică a Statelor. Acum o jumătate de veac, petrolul servea la laminat ; azi el a devenit produsul indispensabil vieţei economice a lume!. Războiul din urmă i-a dat o şi mai mare importanţă, acest combustibil şi derivatele păcurei constituind singura rezervă în desvoltarea forţei motrice, după ce producţiunea cărbunilor de pământ se împuţinează pe fiece zi, la derivatele păcurd ce face azi loco ■ moţiunea modernă. Merinde de războii ale lumei se mişcă cancert combustibil Industria îl datoreşte cea mai mare desvoltare, de când s’a constatet superioritatea faţă de cărbuni (10.500 calorii faţă de 6.500 cărbunele). Este clar evidentă pentru oricare nespecialist importanta păstrărei acestei bogăţii de calorii in mâinile romăneşti, atunci când natura a înzestrat România cu terenuri însemnate petrolifere. Faţă de această constatare, oare proprietatea particulară (când a’a admis principiul exproprierei pentru terenurile rurale) constitua o piedică pentru Stat să acareleze un control, ca să împiedice acapararea acestor terenuri de către streini ? Da sigur câ nu. Primejdiile ce decurg din aceste înstreinări a celei mai importante bogăţii de energie a Statului român, trebuie să hotărască pe cei în drept, să intervină cu energie şi să asigure naţionalizarea întreprinderilor de petrol. Deci dreptul de proprietate nu poate exclude cel puţin controlul Statului, atunci când se formează societăţi de exploatare pentru terenurile petrolifere româneşti — iar un proprietar de aceste terenuri, — oricare ar fi, nu poate înstreina fără să supoarte consecinţele viitoarei intervenţii a Statului aceste terenuri. * * * In cazul soc. „Sospiro* avem ilustrată provocaţiunea ciocoiască cea mai patentă şi deconsiderarea cu totul a intereselor româneşti. Această societate s’a format din fraţii Cantacuzino (deţinătorii averei colosale lăsată de Gh. Cantacuzino, om politic român, care nu a lăsat un leu vreunei instituţiuni de Stat, sau culturale, economice, etc.) şi un grup strein care acaparează astfel cel mai mare bazin petrolifer românesc. Faptul că fraţii Cantacuzino au partea lor în exploatare nu constitue o asigurare pentru neamul românesc. In mâinile unor fraţi şi rude aceste acţiuni pot fi uşor înstreinate şi alfel Statul nu poate avea siguranţa păstrărei acestui bazin important de petrol a mâini româneşti. Statul trebue dar să intervină şi să asigure nu numai o subscripţie românească de participare, dar însuşi el să ia parte la această întreprindere ă crr. *w n a c A UMMrvcîUll ---ini iaci HW uaiÿivoiuii da înstreinat fără ştirea şi învoiala guvernelor româneşti. Iată care este, aşadar, datoria imediată a guvernului român. Dacă averescanismul a putut lăsa neobservată această întreprindere primejdioasă, care ameninţă o bogâţie naţională de primul ordin, fie sigur cei de la Sospiro, că alt guvern român va şti să-şi facă întreagă datoria. Nu este destul, ca opinia publică să ceară numai îndreptarea morală şi politică a Statului nostru, ci să nu piardă din vedere operaţiuni economice primejdioasecum este soc. Sospiro, care aduce la noi în ţară stăpân pe Izvorul de energie, rezerva de mâine a industriei, căilor ferate, a marinei şi aviaţiei militare şi comerciale româneşti). Nu facem dar datoria să alarmăm opinia publică şi să cerem hotărît intervenţia energică a Statului. Vom reveni. PETROLUL ROMÂNESC. O societate primejdioasă intereselor româneşti — Soc. Sospiro acaparează cel mai uriaş bazin petrolifer român. — Operaţiunile fraţilor Cantacuzino cu streinii. — Statul trebuie să intervină imediat. Mierea cursurilor de vara la Vălenii de Munte Duminică, la 2 d. a. a.an deschis la Vălenii de Munte, cursurile de vară organizate de d. prof. N. Iorga. In fiţa unui auditoriu ales de profesori, scriitori, artişti, ziarişti, militari, preoţi, învăţători şi studenţi, d. prof. Nicole Iorga a rostit o frumoasă cuvântare de deschidere în care a înfăţişat programul cursurilor. Rostul acestor cursuri înfiinţate acum din deceniu, a spus d. Iorga, a fost să înlesnească lunci dornice de carte romănească, din toate ţinuturile româneşti, putinţa să asculte lucruri folositoare la toţi românii şi lucruri de ştiinţă şi cultură românească care să-i trjate în lupta cultură şi naţională din ţinuturile pe atunci încă subjugate. Numai sentimentul de iubire a adevărui ştiinţific a fost şi este programul culturilor de la Văleni, fră să jicnească pe nimeni şi fără să nedreptăţească şi să apese pe nimeni. Se vor înfăţişa adevărurile cele mari ale ştiinţei ca din cunoaşterea lor să se ajute fructificarea sămânţei de adevăr. Apoi să se înveţe mult prin discuţii. România de acum are nevoe, a spus d. N. Iorga, de o mare şcoală idealistă în tendinţă, realistă în roadele de propăşire pentru a aduce în viaţa ţărei acea onestitate, pe care o înfăţişează imensa majoritate a Românei o ieste, muncitoare, jertfitoare şi roditoare, fiindcă aceasta-i ţara cea adevărată. Cursurile redeschise acum, după întreruperea pricinuită de război, au scopul, a spus d. N. Iorga, să dea ascultătorilor o iniţiare în realităţi şi o iniţiare critică în reaităţi prin convingere de adevăr pentru desvoltarea acelei comori nepreţuite care e sufletul şi apoi înţelegerea adevărului prin cercetări şi discuţii. Iar faţă de cetăţenii de altă naţionalitate, a spus d. N. Iorga, avem datoria să-i introducem prieteneşte în realităţile româneşti, ajutându-i astfel să nu cunoască vrednicia şi virtuţile noastre. D. prof. N. Iorga a anunţat apoi că d. ministru Take Ionescu va ţine la Văleni câteva conferinţe d capte : „Hotarele cele noui ale ţărilor aşa cum au fost aşezate de conferinţa păcei“. Vor mai conferenţia apoi d-nii E. de Martone, Nichifor Crainic, Gaiter şi G. Murgogi despre subiecte ştiinţifice, literare şi sociale. Duminica viitoare, prinţul moştenitor Carol va asista la cursurile de la Văleni.