Gazeta Transilvaniei, 1922 (Anul 85, nr. 1-279)

1922-06-24 / nr. 134

IMAŞii Sâmbătă 24 Iunie 1122 mm »! IXKXV­lm MW—BIWUMHIIIllll/ninnmini lllllllllli|||IIHIIIIIIimMilllilli'lliHliHllllll'l Redacţia si Administraţia : PIAŢA LIBERTĂŢII BRAŞOV Telefon 226 Abonament anual lei 200. Pentru străinătate 500 lei Anunțuri, reclame, după tarii i »'i i i iiiiiiiBiiiiiriiiiriiriiîmiiiiiiriirnti'tiiiiiWîirMiaMiiiiiiiiiinai—iiiiimliiiiwimi iiwiui mim im iwinmiininii m......... ........................num -* 'i * ^ n 1 , K , a ofi n n 0-1 I. Brătianu ca și ziarul „Viitorul rX. ronda la la lOdO de (jG0Î*1^6 iiantlO azi ca *guvernul însănătoși? ei morale*. —-r— rst— 4 * Șeful partidului liberal s’a democratizat Apare în fie-care zi de lucru aducerea de rrspira numai A­tmosf­era morală Nu s’ar putea spune că şeful gu­­vernului român ar fi modest. In expo­zeul pe care l-a rostit la Senat, s’a împănat cu atâtea merite şi şi-a împo­dobit partidul cu atâtea virtuţi, încât parcă ar fi fost vorba despre cutare partid istoric englez, care a făcut mă­rirea Britaniei. Şi dacă totuş nimeni dintre bătrânii liberali n’a roşit, e că aceşti oameni, în majoritatea cazurilor, au pierdut de mult simţul pudoarei. Prrimului ministru nu i­ s’au oprit cuvintele in gât, când a îndrăsnit să afirme că, înainte cu cinci luni, con­solidarea bonurilor de tezaur nu se putea face în condiţiile de astăzi — dl. Mihai Popovici a demonstrat cât sunt ele de avantagioase! — căci era nece­sară o guvernare liberală, pentru ca Europa să capete încredere în noi. A mers mai departe chiar, intrecând în făţărnicie şi cinism pe Tartuffe, ce­lebrul­ erou al lui Molière, când a spus textual: „In opera noastră în­treagă de guvernare, atmosfera morală joacă rolul determinant, şi, cum vă spusei, conso­lidarea financiară în primul rând pe ea se stabileşte*. Cu alte cuvinte, actualul regim se ilustrează printr’o regenerare morală a vieţii noastre publice. O­amenii superiori, de la cari porneşte curentul noun­or concepţii etice şi de­prinderi oneste, sunt fără îndoială d-nii: Alecu-P, Jean Tehas Fiorescu, Moşoiu şi Văite­anu. Autoritatea lor e indiscu­tabilă, întrucât se întemeiază pe respectul spontan ce-l au ’oamenii întot­daauna pentru vieţile nepătate. (Cât îl priveşte pe dl. Văitoianu, invităm cititorii să urmărească înălţătoarea corespondenţă dintre d-sa şi general Cantacuzino-Gră­­nicerul.) ’ Colaboratorii asidui şi fanatici ai noului curent de regenerare morală, sunt apoi toţi preşedinţii birourilor electorale, jandarmii, prim-pretorii şi alte feţe admi­nistrative, iar misionarii sunt hoţii de urne. Rezultatele? O operă uriaşă, dacă avem în vedere timpul relativ scurt, în care ea s-a realizat. Un parlament de m­ameluci şi scursori, o scumpire nemai­pomenită a traiului, funcţionarii pe drumuri şi în mizerie, câte trei slujbaşi la un post, sătenii ţipă după ajutor de groaza jandarmilor, magistraţi acuzaţi de crime, destituiri nemotivate, iată atâtea fapte cari ajung să caraterizeze noua stare de lucruri, noua ordine morală. Nu, are dreptate d. Brătianu. Trebua să vină guvernarea liberală, cu atmosfe­ra-i morală, pentru ca faimoasa conso­lidare a bonurilor de tezaur să-l coste pe Statul român de 5-6 ori atâta cât l-ar fi costat, dacă aceste bonuri — emise tot de liberali — s’ar fi cumpărat pe piaţă. Asta e însănătoşirea şi normalizarea vieţii, pe care — vorba „Viitorului* —■ o aprecă toţi „bunii români*. D-l Iuliu Manîu despre hotărîrile parlamentului liberal Cluj, 22 iunie, D-l­­. Manîu, şeful Partidului naţional român, a făcut la Cluj reprezentanţilor presei următoarele importante declaraţii : Corpurile legiuitoare actuale nu sunt ale ţării ci sunt ale partidu­lui liberal, adunate cu mijloace nepermise şi în moţiv ilegal de gu­vernul d-lui Brătianu, adus la pu­tere într’un mod neparlamentar. Legalitatea lor şi a hotărîrilor ce le vor aduce nu le recunoaştem. Vom lupta cu toată hotărîrea şi nu mă îndoesc în deplin suc­ces, pentru înlăturarea acestui guvern şi dizolvarea Corpurilor legiuitoare liberale. Parlamentul care va răsări din alegeri legale şi libere va revizui toate hotărîrile acestui Parla­ment. Nu ne îngrijorează deci prea mult obligamentele oneroase pe care acest parlament e aplicat să le contracteze pe speţele ţârii. Nici actele lor interesate şi de persecuţie în contra instituţiilor culturale sociale şi economice din Ardeal şi Banat la care se pre­tează. Ele vor dăinui cel mult până va dăinui acest simulacru de par­lament. Din ceia ce cunosc până azi văd că aşa numita consolidare a bonurilor de tezaur pare a fi un succes al bancherilor din străinătate şi o umilire a auto­rităţii de Stat, faţă­ de institu­ţiile particulare. In ceia ce priveşte revocarea fi­nanţării reformei agrare de la Banca Agrară, ea înseamnă ză­dărnicirea hotărîrilor marelui Sfat Naţional din Sibiu, sancţio­nate de M. G. Regele. Nesocotiri­a unor contracte şi angajamente de natură de drept privat şi adevărată persecuţiune a intereselor naţionale­ economice ale Ardealului şi Banatului, este o zală din lanţul nesfârşit de «mari lovituri, prin care partidul liberal vrea să sugrume orice viaţă să­nătoasă şi proprie în Ardeal şi Banat. Dar nu va reuşi, încheie d-l Iuliu Maniu. Protest către Maj. Sa Regele La Bucureşti au cosit, ca si înainteze an protest IU. S. Regelui, in chestiunea Băncii Agrare din Cluj, dnul Aurel Vlad, fost mi­nistru de finanţe, preşedinte al sao Sol­­­duritatea a Băncilor d­e Ardeal, prof uni­­ver­sitar Pitre Paruţiu, preşedintele Consi­­liului de administraţia al Băncii Agrare şi deputatul N­­efor Dej­eu din partea Partidului naţional. Deleraţia a cerut o audienţă la Rege, care a fost furată pentru astăzi. Constatări. —i'j 1 i « win ami „ Viitorulu, ascunzând anonimatul d-lui Vintilă Brătianu, vorbește despre Banca Agrară, par­că ar fi cazul unei bănci liberale. D-l Vintilă Brătianu, autorul panamalei necinstite a consolidărei bo­nurilor de tezaur de la particulari, nu poate pricepe care eră rolul Băncei Agrare, decât prin prima speculei obiş­nuite la băncile liberale. Niciodată pungaşul nu poate înţelege ce este cinstea. * * * Consolidarea d-lui Vintilă va da câştiguri de milioane băncilor libe­rale. In avtlaş timp funcţionarii publici nu vor avea cu ce să tră­iască. Statul şi veniturile lui ca şi ave­­rie lui, au fost totdeauna confun­date de partidul liberal cu averea personală a Bănilor liberale. Mai mult ca ori­când, se ilustrează as­tăzi procedeul. Pe când milioanele se grămădesc în cassele Băncilor brătaniste, milioane stoarse din averea Statului, funcţionarii publici (servitorii Statului) sunt ma rău plătiţi decât uşieri* Băncei Româ­neşti. JS şi natural. Vintilă Finanţul preţuieşte pe aceştia din urmă mai mult, ca om de Bancăi... * •* Ardeaul nu sta lăsat cucerit de liberaţi. Brătieni vor acum să-l sărăcească. Numai să nu-şi frângâ capul de îndărătnica rezistenţă ar­­deteană■ Milioanele, sutele de mi­lioane lei avere liberală vor plăti, la vremea sa, pagubele ce face nefasta guvernare de astăzi. Să fii sigur, d-l Vintilă Brătianu, că nici d-sa nu va mai putea scăpa!... DyveraiManuiiiiciprawsfianicMNlsiMiilm — Atentatul împotriva Bascei Agrare Însemnează o lovitură dată instituţiilor financiara româneşti şi fondurilor religionare ale celo­r două Biserici din Ardeal. -­i în tovărăşia renegaţilor şi agenţilor provocatori ai Budapestei, guvernul atacă rezistenţa economiei a Ardealului românesc. Liberalii nu-şi pot reţine ura lor împotriva Ardealului. In dis­perarea lor neputincioasă, guver­nul Brătianu a căutat să lovească în cea dintâiu instituţie româ­nească din Ardeal, în Banca agrară, formată din fondurile a 86 de instituţii financiare ro­mâneşti ardeleneşti şi din 120 fonduri religionare ale celor două biserici din Ardeal. In inconştienţa lor criminală şi în ura împotriva a tot ce este ar­delenesc, liberalii au ridicat­ pum­nul în contra băncei care avea o misiune naţională şi una econo­­mico-socială de îndeplinit în Ar­deal, încercând în acelaş timp să bârfească reputaţiunea întregei fi­nanţe româneşti de dincoace de Carpaţi. Autorul fonamatei consolidă­­rei bonurilor­­de tezaur, pe când ere ia no­ui privilegii Băncei Na­ţionale — ale cărei acţiuni sunt în mâini liberale, evreeşti sau nu, —­ încearcă să lovească în insti­­tuţiunile financiare curat româ­neşti, cari au fondat Banca Agrară, după hotărîrea marelui Sfat dela Sibiu şi pe baza recunoaşterei de către noul stat român, întregit, a convenţiunei încheiate. In rândurile majorităţilor libe­rale nu s’a găsit de cât un sin­gur deputat care să declare că nu poate vota legea — toţi cei­lalţi „ardeleni* fâcându-se coadele de topor ale Brătienilor. E natural să fie aşa, când ştim că în partidul liberal s’au înscris, din Ardeal şi Banat, toţi renegaţii şi agen­­ţ­i provocatori ai Budapes­tei cari, astăzi, prin opera de ilegalitate, sub scutul criminalei conduceri de la clubul liberal dar Bucureşti, îşi ascultă sentimentele lor antinaţionale şi îşi continuă acţiunea de dezagregare a unităţei naţionale, contra că­reia au luptat atât de aprig cu ajutorul guvernelor ma­ghiare. Pentru aceşti oameni ori­ce lovitură îndreptată împo­triva ardelenilor români este bine venită. ♦ * Tovărăşia aceasta intre Bră­­tieni şi trădătorii naţiunei ro­mâneşti nu putea duce decât la actele de disperare pe care guvernul de astăzi le face, cu o ură pe cât de înverşunată pe atât de ignobilă, împotriva adevăratei pături păstrătoare a conştiinţei româneşti de peste Carpaţi. Guvernul Brătianu, făcând astfel acte politice de răzbu­nare împotriva Partidului na­ţional român, nu-şi dă seama, pe semne, că solidarizează in­­­­treaga populaţie a Ardealului cu acest partid, fiindcă el se confundă cu massele ardele­neşti. Astăzi, in faţa atentatului pus la cale cu ajutorul unor majorităţi parlamentare ilegale, , guvernul are ridicat împotriva ■ sa nu numai Partidul naţional care reprezintă poporul de din­coace de munţi, dar şi cele două biserici ardelene. Lovitura a pornit, ea trebuie deci pa­rată. Prevecarea nu vine, nici de rândul acesta dela noi. Horn şti, Insă, să ne apărăm şi, la rându-ne, să atăcăm­ pe aceia cari, printr’o exploatare imorală — vreme de peste 59 de ani — a sărăcit poporul de ţărani pe meritele şi gloria căruia, prin exploatarea lor cu neruşi­nare, încearcă partidul liberal să-şi clă­dească monumente de recunoştinţă na­ţională !... Va veni vremea când se va dovedi cât de slabă era tăria morală a celora cari nu se silesc să joace rolul de regenera­tori ai ţărei, când ei zdrobesc şi ceea­ ce au clădit adevăraţii patrioţi. ** * * Nebunia brâtienistă vrea, după cum o arată actele sale, şi în spe­cial cu legea anticonstituţional votată, orbeşte şi muteşte, de unel­tele lor inconştiente sau de re­negaţii Ardealului ajunşi în Par­lamentul din Bucureşti­ vrea să dea încă un motiv îndrituitei de­claraţii făcute de partidele consti­tuţionale din opoziţie că nu re­cunosc valabilitatea actelor Par­lamentului actual. Faptele disperaţilor oligarhi, co­coţaţi în fruntea ţarei, pe baza legendelor pe cari urmaşii Levan­tului le-au creiat, nu pot fi tole­rate de un popor conştient şi Ar­dealul, în primul rând, duce lupta pentru răsturnarea puterei aces­tora.­­Ca să poată şi ţara româ­nească intra într’o epocă de or­dine constituţională, CU o politică de Stat ferită de atentatele in­teresate ale unuia sau altui partid politic. Dreptatea cauzei apărute şi în cazul Băncei Agrare ca şi în cele­lalte, considerând în special de rân­dul acesta că este, sub o nouă formă, repetarea actelor de pro­­vocaţiune aruncate Ardealului; — pe de altă parte, convingerea tuturor despre incapacitatea parti­dului liberal de a guverna de­cât numai în interesul băncilor şi in­­stituţiunilor sale economice, aceste două situaţii date şi controlate de oricine nu înlesnesc nouă, ardele­nilor, succesul ce nu este departe în lupta dârză şi extremă pe care am început-o, cu ajutorul tuturor adevăraţilor patrioţi din vechiul regat şi celelalte provincii ro­mâneşti. Moartea d-lui TAKE IONESCU De îndată ce s’a aflat la Bucureşti ştirea morţii d lui Take Ionescu, clubul conservator, ministerul de externe şi alte edificii publice au arborat doliu. Nume­roase personalităţi politice, membrii gu­vernului şi miniştrii plenipotenţiari au fost la locuinţa defunctului, unde s’au înscris în registre.­­ Toate ziarele bucureştene, fără deose­bire de culoare politică, apreciază la loc de frunte activitatea celui dispărut, recunoscând rolul mare pe care l'a jucat defunctul în viaţa de Stat a României. Funeraliile. Din Roma se telegrafiază că după îmbălsămare, rămăşiţele pământeşti au fost transportate cu un vagon special la Milano, de unde vagonul va fi ataşat Simplonului. Duminecă, în 25 iunie va­gonul va sosi la staţia de graniţă Căr­­piniş, unde va fi primit de­ o delegaţie oficială. Se crede că rămăşiţele pământeşti vor sosi Luni la Bucureşti, unde guvernul va face defunctului funeralii naţionale. Voci de presso-Ziarele italiene consacră lungi arti­cole exprimând părerea de rău unanimă pentru dispariţia ilustrului om de stat. Ziarul ,Tribuna" a apărut cu fotogra­fia defunctului şi un articol amănunţit în care spune că Take Ionescu a fost una din personalităţile politice cele mai eminente din viaţa politica internaţio­nală a ultimilor 10 ani, amintind activi­tatea ce­ a desfăşurat pentru revendică­rile naţionale române precum şi opera sa diplomatică de căpetenie, constitui­­rea Micei Antante. Ziarele constată cât de mare pierdere încearcă România şi aliaţii prin moar­tea lui Take lonescu. Paris 21. — (Rador). Moartea lui Take lonescu a produs o vie emoţie în toate cercurile pariziene. „Journal des Débats" scrie un arti­col în care se zice că moartea lui Take Ionescu va cauza întregei Frânţe o a­dâncă mâhnire. România pierde unul din sfetnicii ei cei mai cuminţi şi cei mai experimentaţi. Franţa şi înţelegerea pierde unul din­­ prietenii săi cei mai credincioşi. Articolul se sfârşeşte expri­mând o adâncă simpatie faţă de patria marelui om de stat, lovit de­ moartea a­­tât de neaşteptat. Ziarul „Le Temps" scrie între altele: „România pierde pe unul din condu­cătorii săi cei mai de seamă şi pe un orator din cei mai distinşi. Franţa pierde un adevărat prieten adânc devotat care din primele ore ale deslănţuirei războ­iului mondial şi-a manifestat opiniile atât de făţiş". Z­arul aminteşte apoi strânsa colaborare dintre Take lonescu şi Beneş din care s-a născut alianţa de State numită Mica Antantă. Numele lui Take lonescu va rămâne pe veci legat de istoria războiului mondial şi de ac­ţiunea politică internaţională care a urmat neîncetat de la armistiţiu până as­tăzi şi mulţumită căreia pacea este as­tăzi asigurată în Europa. Terminând „Le Temps* scrie că opi­nia franceză din toate cercurile va afla cu multă durere de dispariţiunea unul dintre cei mai buni prieteni ai Franţei şi ai civilizaţiei. Telegrama primului ministru francez. D-lui prof. dr. Tom­a Ionescu senator Bucureşti, foarte mişcat de moartea fratelui D-voastră, vă rog să primiţi condo­­leanţele guvernului francez, la care adaog toate sentimentele mele personale. Poincaré. Date biografice- Take Ionescu moare în vârstă de 64 ani. Născut în anul 1858 la Ploeşti, urmează şi termină studiile liceale la Bucureşti, de unde pleacă la Paris. La 1881, după examene cu deosebire lăudate, obţine titlul de doctor în drept. Cn nft n î n 1­QOl /■» »1

Next