Gazeta Transilvaniei, 1922 (Anul 85, nr. 1-279)
1922-06-24 / nr. 134
IMAŞii Sâmbătă 24 Iunie 1122 mm »! IXKXVlm MW—BIWUMHIIIllll/ninnmini lllllllllli|||IIHIIIIIIimMilllilli'lliHliHllllll'l Redacţia si Administraţia : PIAŢA LIBERTĂŢII BRAŞOV Telefon 226 Abonament anual lei 200. Pentru străinătate 500 lei Anunțuri, reclame, după tarii i »'i i i iiiiiiiBiiiiiriiiiriiriiîmiiiiiiriirnti'tiiiiiWîirMiaMiiiiiiiiiinai—iiiiimliiiiwimi iiwiui mim im iwinmiininii m......... ........................num -* 'i * ^ n 1 , K , a ofi n n 0-1 I. Brătianu ca și ziarul „Viitorul rX. ronda la la lOdO de (jG0Î*1^6 iiantlO azi ca *guvernul însănătoși? ei morale*. —-r— rst— 4 * Șeful partidului liberal s’a democratizat Apare în fie-care zi de lucru aducerea de rrspira numai Atmosfera morală Nu s’ar putea spune că şeful guvernului român ar fi modest. In expozeul pe care l-a rostit la Senat, s’a împănat cu atâtea merite şi şi-a împodobit partidul cu atâtea virtuţi, încât parcă ar fi fost vorba despre cutare partid istoric englez, care a făcut mărirea Britaniei. Şi dacă totuş nimeni dintre bătrânii liberali n’a roşit, e că aceşti oameni, în majoritatea cazurilor, au pierdut de mult simţul pudoarei. Prrimului ministru nu i s’au oprit cuvintele in gât, când a îndrăsnit să afirme că, înainte cu cinci luni, consolidarea bonurilor de tezaur nu se putea face în condiţiile de astăzi — dl. Mihai Popovici a demonstrat cât sunt ele de avantagioase! — căci era necesară o guvernare liberală, pentru ca Europa să capete încredere în noi. A mers mai departe chiar, intrecând în făţărnicie şi cinism pe Tartuffe, celebrul erou al lui Molière, când a spus textual: „In opera noastră întreagă de guvernare, atmosfera morală joacă rolul determinant, şi, cum vă spusei, consolidarea financiară în primul rând pe ea se stabileşte*. Cu alte cuvinte, actualul regim se ilustrează printr’o regenerare morală a vieţii noastre publice. Oamenii superiori, de la cari porneşte curentul nounor concepţii etice şi deprinderi oneste, sunt fără îndoială d-nii: Alecu-P, Jean Tehas Fiorescu, Moşoiu şi Văiteanu. Autoritatea lor e indiscutabilă, întrucât se întemeiază pe respectul spontan ce-l au ’oamenii întotdaauna pentru vieţile nepătate. (Cât îl priveşte pe dl. Văitoianu, invităm cititorii să urmărească înălţătoarea corespondenţă dintre d-sa şi general Cantacuzino-Grănicerul.) ’ Colaboratorii asidui şi fanatici ai noului curent de regenerare morală, sunt apoi toţi preşedinţii birourilor electorale, jandarmii, prim-pretorii şi alte feţe administrative, iar misionarii sunt hoţii de urne. Rezultatele? O operă uriaşă, dacă avem în vedere timpul relativ scurt, în care ea s-a realizat. Un parlament de mameluci şi scursori, o scumpire nemaipomenită a traiului, funcţionarii pe drumuri şi în mizerie, câte trei slujbaşi la un post, sătenii ţipă după ajutor de groaza jandarmilor, magistraţi acuzaţi de crime, destituiri nemotivate, iată atâtea fapte cari ajung să caraterizeze noua stare de lucruri, noua ordine morală. Nu, are dreptate d. Brătianu. Trebua să vină guvernarea liberală, cu atmosfera-i morală, pentru ca faimoasa consolidare a bonurilor de tezaur să-l coste pe Statul român de 5-6 ori atâta cât l-ar fi costat, dacă aceste bonuri — emise tot de liberali — s’ar fi cumpărat pe piaţă. Asta e însănătoşirea şi normalizarea vieţii, pe care — vorba „Viitorului* —■ o aprecă toţi „bunii români*. D-l Iuliu Manîu despre hotărîrile parlamentului liberal Cluj, 22 iunie, D-l. Manîu, şeful Partidului naţional român, a făcut la Cluj reprezentanţilor presei următoarele importante declaraţii : Corpurile legiuitoare actuale nu sunt ale ţării ci sunt ale partidului liberal, adunate cu mijloace nepermise şi în moţiv ilegal de guvernul d-lui Brătianu, adus la putere într’un mod neparlamentar. Legalitatea lor şi a hotărîrilor ce le vor aduce nu le recunoaştem. Vom lupta cu toată hotărîrea şi nu mă îndoesc în deplin succes, pentru înlăturarea acestui guvern şi dizolvarea Corpurilor legiuitoare liberale. Parlamentul care va răsări din alegeri legale şi libere va revizui toate hotărîrile acestui Parlament. Nu ne îngrijorează deci prea mult obligamentele oneroase pe care acest parlament e aplicat să le contracteze pe speţele ţârii. Nici actele lor interesate şi de persecuţie în contra instituţiilor culturale sociale şi economice din Ardeal şi Banat la care se pretează. Ele vor dăinui cel mult până va dăinui acest simulacru de parlament. Din ceia ce cunosc până azi văd că aşa numita consolidare a bonurilor de tezaur pare a fi un succes al bancherilor din străinătate şi o umilire a autorităţii de Stat, faţă de instituţiile particulare. In ceia ce priveşte revocarea finanţării reformei agrare de la Banca Agrară, ea înseamnă zădărnicirea hotărîrilor marelui Sfat Naţional din Sibiu, sancţionate de M. G. Regele. Nesocotiria unor contracte şi angajamente de natură de drept privat şi adevărată persecuţiune a intereselor naţionale economice ale Ardealului şi Banatului, este o zală din lanţul nesfârşit de «mari lovituri, prin care partidul liberal vrea să sugrume orice viaţă sănătoasă şi proprie în Ardeal şi Banat. Dar nu va reuşi, încheie d-l Iuliu Maniu. Protest către Maj. Sa Regele La Bucureşti au cosit, ca si înainteze an protest IU. S. Regelui, in chestiunea Băncii Agrare din Cluj, dnul Aurel Vlad, fost ministru de finanţe, preşedinte al sao Solduritatea a Băncilor de Ardeal, prof universitar Pitre Paruţiu, preşedintele Consiliului de administraţia al Băncii Agrare şi deputatul Nefor Dejeu din partea Partidului naţional. Deleraţia a cerut o audienţă la Rege, care a fost furată pentru astăzi. Constatări. —i'j 1 i « win ami „ Viitorulu, ascunzând anonimatul d-lui Vintilă Brătianu, vorbește despre Banca Agrară, parcă ar fi cazul unei bănci liberale. D-l Vintilă Brătianu, autorul panamalei necinstite a consolidărei bonurilor de tezaur de la particulari, nu poate pricepe care eră rolul Băncei Agrare, decât prin prima speculei obişnuite la băncile liberale. Niciodată pungaşul nu poate înţelege ce este cinstea. * * * Consolidarea d-lui Vintilă va da câştiguri de milioane băncilor liberale. In avtlaş timp funcţionarii publici nu vor avea cu ce să trăiască. Statul şi veniturile lui ca şi averie lui, au fost totdeauna confundate de partidul liberal cu averea personală a Bănilor liberale. Mai mult ca oricând, se ilustrează astăzi procedeul. Pe când milioanele se grămădesc în cassele Băncilor brătaniste, milioane stoarse din averea Statului, funcţionarii publici (servitorii Statului) sunt ma rău plătiţi decât uşieri* Băncei Româneşti. JS şi natural. Vintilă Finanţul preţuieşte pe aceştia din urmă mai mult, ca om de Bancăi... * •* Ardeaul nu sta lăsat cucerit de liberaţi. Brătieni vor acum să-l sărăcească. Numai să nu-şi frângâ capul de îndărătnica rezistenţă ardeteană■ Milioanele, sutele de milioane lei avere liberală vor plăti, la vremea sa, pagubele ce face nefasta guvernare de astăzi. Să fii sigur, d-l Vintilă Brătianu, că nici d-sa nu va mai putea scăpa!... DyveraiManuiiiiciprawsfianicMNlsiMiilm — Atentatul împotriva Bascei Agrare Însemnează o lovitură dată instituţiilor financiara româneşti şi fondurilor religionare ale celor două Biserici din Ardeal. -i în tovărăşia renegaţilor şi agenţilor provocatori ai Budapestei, guvernul atacă rezistenţa economiei a Ardealului românesc. Liberalii nu-şi pot reţine ura lor împotriva Ardealului. In disperarea lor neputincioasă, guvernul Brătianu a căutat să lovească în cea dintâiu instituţie românească din Ardeal, în Banca agrară, formată din fondurile a 86 de instituţii financiare româneşti ardeleneşti şi din 120 fonduri religionare ale celor două biserici din Ardeal. In inconştienţa lor criminală şi în ura împotriva a tot ce este ardelenesc, liberalii au ridicat pumnul în contra băncei care avea o misiune naţională şi una economico-socială de îndeplinit în Ardeal, încercând în acelaş timp să bârfească reputaţiunea întregei finanţe româneşti de dincoace de Carpaţi. Autorul fonamatei consolidărei bonurilorde tezaur, pe când ere ia noui privilegii Băncei Naţionale — ale cărei acţiuni sunt în mâini liberale, evreeşti sau nu, — încearcă să lovească în instituţiunile financiare curat româneşti, cari au fondat Banca Agrară, după hotărîrea marelui Sfat dela Sibiu şi pe baza recunoaşterei de către noul stat român, întregit, a convenţiunei încheiate. In rândurile majorităţilor liberale nu s’a găsit de cât un singur deputat care să declare că nu poate vota legea — toţi ceilalţi „ardeleni* fâcându-se coadele de topor ale Brătienilor. E natural să fie aşa, când ştim că în partidul liberal s’au înscris, din Ardeal şi Banat, toţi renegaţii şi agenţi provocatori ai Budapestei cari, astăzi, prin opera de ilegalitate, sub scutul criminalei conduceri de la clubul liberal dar Bucureşti, îşi ascultă sentimentele lor antinaţionale şi îşi continuă acţiunea de dezagregare a unităţei naţionale, contra căreia au luptat atât de aprig cu ajutorul guvernelor maghiare. Pentru aceşti oameni orice lovitură îndreptată împotriva ardelenilor români este bine venită. ♦ * Tovărăşia aceasta intre Brătieni şi trădătorii naţiunei româneşti nu putea duce decât la actele de disperare pe care guvernul de astăzi le face, cu o ură pe cât de înverşunată pe atât de ignobilă, împotriva adevăratei pături păstrătoare a conştiinţei româneşti de peste Carpaţi. Guvernul Brătianu, făcând astfel acte politice de răzbunare împotriva Partidului naţional român, nu-şi dă seama, pe semne, că solidarizează intreaga populaţie a Ardealului cu acest partid, fiindcă el se confundă cu massele ardeleneşti. Astăzi, in faţa atentatului pus la cale cu ajutorul unor majorităţi parlamentare ilegale, , guvernul are ridicat împotriva ■ sa nu numai Partidul naţional care reprezintă poporul de dincoace de munţi, dar şi cele două biserici ardelene. Lovitura a pornit, ea trebuie deci parată. Prevecarea nu vine, nici de rândul acesta dela noi. Horn şti, Insă, să ne apărăm şi, la rându-ne, să atăcăm pe aceia cari, printr’o exploatare imorală — vreme de peste 59 de ani — a sărăcit poporul de ţărani pe meritele şi gloria căruia, prin exploatarea lor cu neruşinare, încearcă partidul liberal să-şi clădească monumente de recunoştinţă naţională !... Va veni vremea când se va dovedi cât de slabă era tăria morală a celora cari nu se silesc să joace rolul de regeneratori ai ţărei, când ei zdrobesc şi ceea ce au clădit adevăraţii patrioţi. ** * * Nebunia brâtienistă vrea, după cum o arată actele sale, şi în special cu legea anticonstituţional votată, orbeşte şi muteşte, de uneltele lor inconştiente sau de renegaţii Ardealului ajunşi în Parlamentul din Bucureşti vrea să dea încă un motiv îndrituitei declaraţii făcute de partidele constituţionale din opoziţie că nu recunosc valabilitatea actelor Parlamentului actual. Faptele disperaţilor oligarhi, cocoţaţi în fruntea ţarei, pe baza legendelor pe cari urmaşii Levantului le-au creiat, nu pot fi tolerate de un popor conştient şi Ardealul, în primul rând, duce lupta pentru răsturnarea puterei acestora.Ca să poată şi ţara românească intra într’o epocă de ordine constituţională, CU o politică de Stat ferită de atentatele interesate ale unuia sau altui partid politic. Dreptatea cauzei apărute şi în cazul Băncei Agrare ca şi în celelalte, considerând în special de rândul acesta că este, sub o nouă formă, repetarea actelor de provocaţiune aruncate Ardealului; — pe de altă parte, convingerea tuturor despre incapacitatea partidului liberal de a guverna decât numai în interesul băncilor şi instituţiunilor sale economice, aceste două situaţii date şi controlate de oricine nu înlesnesc nouă, ardelenilor, succesul ce nu este departe în lupta dârză şi extremă pe care am început-o, cu ajutorul tuturor adevăraţilor patrioţi din vechiul regat şi celelalte provincii româneşti. Moartea d-lui TAKE IONESCU De îndată ce s’a aflat la Bucureşti ştirea morţii d lui Take Ionescu, clubul conservator, ministerul de externe şi alte edificii publice au arborat doliu. Numeroase personalităţi politice, membrii guvernului şi miniştrii plenipotenţiari au fost la locuinţa defunctului, unde s’au înscris în registre. Toate ziarele bucureştene, fără deosebire de culoare politică, apreciază la loc de frunte activitatea celui dispărut, recunoscând rolul mare pe care l'a jucat defunctul în viaţa de Stat a României. Funeraliile. Din Roma se telegrafiază că după îmbălsămare, rămăşiţele pământeşti au fost transportate cu un vagon special la Milano, de unde vagonul va fi ataşat Simplonului. Duminecă, în 25 iunie vagonul va sosi la staţia de graniţă Cărpiniş, unde va fi primit de o delegaţie oficială. Se crede că rămăşiţele pământeşti vor sosi Luni la Bucureşti, unde guvernul va face defunctului funeralii naţionale. Voci de presso-Ziarele italiene consacră lungi articole exprimând părerea de rău unanimă pentru dispariţia ilustrului om de stat. Ziarul ,Tribuna" a apărut cu fotografia defunctului şi un articol amănunţit în care spune că Take Ionescu a fost una din personalităţile politice cele mai eminente din viaţa politica internaţională a ultimilor 10 ani, amintind activitatea ce a desfăşurat pentru revendicările naţionale române precum şi opera sa diplomatică de căpetenie, constituirea Micei Antante. Ziarele constată cât de mare pierdere încearcă România şi aliaţii prin moartea lui Take lonescu. Paris 21. — (Rador). Moartea lui Take lonescu a produs o vie emoţie în toate cercurile pariziene. „Journal des Débats" scrie un articol în care se zice că moartea lui Take Ionescu va cauza întregei Frânţe o adâncă mâhnire. România pierde unul din sfetnicii ei cei mai cuminţi şi cei mai experimentaţi. Franţa şi înţelegerea pierde unul din prietenii săi cei mai credincioşi. Articolul se sfârşeşte exprimând o adâncă simpatie faţă de patria marelui om de stat, lovit de moartea atât de neaşteptat. Ziarul „Le Temps" scrie între altele: „România pierde pe unul din conducătorii săi cei mai de seamă şi pe un orator din cei mai distinşi. Franţa pierde un adevărat prieten adânc devotat care din primele ore ale deslănţuirei războiului mondial şi-a manifestat opiniile atât de făţiş". Zarul aminteşte apoi strânsa colaborare dintre Take lonescu şi Beneş din care s-a născut alianţa de State numită Mica Antantă. Numele lui Take lonescu va rămâne pe veci legat de istoria războiului mondial şi de acţiunea politică internaţională care a urmat neîncetat de la armistiţiu până astăzi şi mulţumită căreia pacea este astăzi asigurată în Europa. Terminând „Le Temps* scrie că opinia franceză din toate cercurile va afla cu multă durere de dispariţiunea unul dintre cei mai buni prieteni ai Franţei şi ai civilizaţiei. Telegrama primului ministru francez. D-lui prof. dr. Toma Ionescu senator Bucureşti, foarte mişcat de moartea fratelui D-voastră, vă rog să primiţi condoleanţele guvernului francez, la care adaog toate sentimentele mele personale. Poincaré. Date biografice- Take Ionescu moare în vârstă de 64 ani. Născut în anul 1858 la Ploeşti, urmează şi termină studiile liceale la Bucureşti, de unde pleacă la Paris. La 1881, după examene cu deosebire lăudate, obţine titlul de doctor în drept. Cn nft n î n 1QOl /■» »1