Gazeta Transilvaniei, 1923 (Anul 86, nr. 1-157)

1923-03-22 / nr. 61

Nr. 61—1933 Şedinţa se începe la orele 5 d. a. Prezidează d-l M. G. Orleanu. Pe banca ministerială miniştrii Inculeţ şi V. Bră­­tianu. Se ceteşte sumarul şedinţei anterioare în care se spune că s-a luat în consi­derare proiectul de Constituţie. D-l Alexandru Vaida-Voevod, citeşte declaraţia Opoziţiei unite publicată în fruntea niului nostru de astăzi. D-l Vaida termină declaraţia în a­­plauzele îndelungate ale Opoziţiei. Cum informează guvernul opinia publică. D­1 Paul Bujor arată că guvernul in­formează greşit ţara, trimiţând buletine în toată ţara asupra desbaterilor par­lamentare, în care arată că Constituţia este primită cu entuziasm. D-sa pro­testează contra acestui lucru şi făcând comentari asupra faptului acestuia, se naşte un tumult îngrozitor, care nu vaai permite să se audă nimic din cele spuse de d-l Bujor. Mizeria profesorilor secundari. D-1 foni arată halul de mizerie în care se află profesorii secundari. Se ridică şi alţi deputaţi, care arată că dacă situaţia materială a profesorilor este mizerabilă şi tre­­bue îmbunătăţită, mai sunt şi alte clase de funcţionari, a căror soartă trebue de asemenea avută în vedere. D-l Vintilă Brătianu, vădit încurcat, începe să bărbie vechiul basm al excedentelor, fără însă să arate cu date convingătoare că situaţia funcţio­narilor va fi îmbunătăţită în viitor. Se depun noi proiecte de legi. Ministrul J. Floreac­u cere mărirea mi­selor judecătoreşti şi cere urgenta votare a acestui proiect. D-l Iunian face o comunicare a celor petrecute Duminecă şi Luni în Capitală, înfierând atitu­dinea antipatriotică, antinaţională şi tristă a celor doi generali, cari au comandat la pompa de apă. D-l Iunian aduce aminte că în Constituţia veche se prevede că Camera nu poate fi înconjurată cu forţa armată, până nu se cere autorizarea Adunărei. Aceasta nu s-a făcut, şi atitudinea luată de guvern constitue o ruşine în faţa streinilor. Se naşte un scandal enorm. Opoziţia­­venise azi în Cameră, ho­tărâtă să nf­ se mai formalizeze la nici o calomnie, pe care o aduc majontă­­ţile şi să rămână în linişte. Provocarea a venit însă din partea majorităţilor, şi ceea­ ce este mai grav, na putut fi tre­cută cu vederea de către Opoziţia pacinica, fiindcă ea a venit chiar din partea biuroului Camerei. Sălbăticiile guvern­ul­ui. Când d-l Iunian descrie selbă­­ticiile, la cari s’a dedat guvernul în cele două zile din urmă, ma­jorităţile au făcut dese întreruperi şi sgomot, intenţionând ca să nu se audă declaraţiile făcute de d-l Iunian. D-l Spineanu, urcând tribuna, relevă actul incalificabil de brutalitate, pe care înşişi chestorii Adunării l-au manifes­tat împotriva mai multor deputaţi din Opoziţie, cari izolaţi şi fără nici­ o apă­rare, au trebuit să sufere selbătăciile majorităţilor. D-1 Man­iu făcând o întrerupere, d-1 Olteanu preşedintele Camerei a înce­put să vocifereze de la tribuna presiden­­ţială, aruncând cele mai josnice in­vective. In timpul acesta Opoziţia, liniştită, se ridică de pe bănci şi vrea să părăsească incinta, 0 fiolă cu gaz salfaric. Un miros infect umple de­odată in­cinta şi se ridică până sus la tribune. Este imposibil să mai stea cineva atât în tribune cât şi în incintă şi pe culoarele Camerei. Şedinţa a fost zădărnicită prin spar­gerea unei fiole cu gaz sulfuric. Se naşte un îngrozitor tumult. Se răspân­deşte îndată spmnul că în Cameră a fost aruncată o bombă de gaz asfixiant. Nu se mai poate comunica cu nime­ni nici cu oraşul. Lumea, voind să scape de greul miros, fuge încă trân pede cu ochii. Şedinţa se suspendă pe timp de o oră Ferestrele Camerei sunt deschise şi după ce­­ Camera a fost aerizată, depu­taţii s-au reîntors în incintă, întâi opo­zanţi apoi deputaţi din majoritate. Noul escluderi. Majorităţle cer ca deputaţii Opoziţiei să se trimiţi în faţa Consiliului de disciplină. Consiliul de disciplină întrunindu-se, esclude dela şedinţele Camerei pe urmă­­torii deputaţi: d-l Abd­ d Asim Selim dela 15 şedinţe, d-na Sever Secu, Nic. Bivol, Victor Munteanu şi Grigorie Iunian dela 20 şedinţe iar pe depu­tatul Ciornei dela 30 şedinţe, deşi nu are nici un motiv pentru escludere. Opoziţia părăseşte băncile. Drepturile femeilor Se începe apoi discuţia articolului din Const­rucţie, referitor la acordarea drepturilor pentru femei. Cea ruşi mare parte dintre depu­taţii majoritari sunt pe faţă contra acordării drepturilor politice pentru femei, alţii cu fraze întortochiate şi îndurite caută să convingă că femeile din ţara noastră nu sunt în situaţia de a li se acorda drepturi politice. Un deputat din majoritate spune sincer că astfel cum este alcătuit articole, ei nu prezintă nici o garanţie că se vor acorda drepturi femeilor*şi că aşa cum este compus articolul, nu însemnează nimic, este egal cu zero. Vorbeşte tribuna Lumea din tribune strigă. Se aud şi câteva voci de doamne: Asta e Constituția din 1925. Din toată Europa am rămas numai noi în rândurile sta­telor balcanice cari nu au acorda drepturi femeilor// D-l ministru J. Florescu apropiindu- se de tribune, se adresează doamnelor, făcând amabilități, dar nu ia cuvântul de pe tribuna ministerială, ca să le apere cauza. Şedinţa se termină la orele opt fără un­ sfert, în dezaprobarea publicului din m­bane, în protestele de nemulţu­­m­re sie unor deputaţi din majoritate şi în vociferările altora. Generali I— pompieri. Ultima oră telefonică MARE PANICA IN CAMERA Sălbăticiile guvernului. — Se esclud din nou cinci deputaţi opoziţionali. Drepturile femeilor. OA^PT* ~»*NSILVANm* Agitaţiile de ieri din Capitală. la faţa Clubului Partidului naţiona din Piaţa Teatrului a început ieri pe la orele 5 p. m. să se adune un public numeros. Jandarmii pedeştri şi-au şi făcut apa­riţia în Piaţa Teatrului şi pe străzile ve­cine, nelăsând pe nimeni să se apropie în faţa Clubului. Pe la orele 5, numărul celor ce staţionează creşte considerabil. Sălile Ciubului sunt arhipline. Cetăţenii aşteaptă venirea fruntaşilor partidelor din opoziţie de la Camere. In curtea Prefecturii de poliţie sunt gata pentru ori­ce intervenţie numeroşi soldaţi în coloană de marş. Capitala oferă acelaş aspect ca şi în zilele de Duminecă şi Luni. Streinii cari sosesc, stau uluiţi, nepricepând măsurile întinse militare, ce se iau în Capitală, ia toate cercurile se comentează eve­nimentele de la ordinea zilei. *•#»■« 3 ii „atentat contra integri­taţa sufleteşti şi a suveranitaţii poporalul românesc O scrisoare a d-lui Mateiu Cantacuzino. D. ION MIH­AL­ACHE a cetit îa adunarea da Dumînacă în aprobarea unanimă a asistentei următoarea Scrisoare trimeasa de d-l Mateiu B. Cantacuzino: * iubite dde Mihalache, „Neputând veni la întrunirea de Duminecă, ţin să-ţi adresez aceste câtte­va rânduri, pe care te rog să le comunici tovarăşilor dotate de luptă, pentru că so­­cot că faţă de odiosul atentat, pe care, cu o intoleranţa arogantă guvernul îl co­mite în contra mândriei, nu contra integrităţii sufleteşti şi in contra suveranităţii poporului românesc, precum şi in contra prestigiului Coroanei, nici­­in român ori­cât de modest ar fi ro­ţi pe care-l joacă pe scena vieţei politice, nu poate să râ­­mânâ indiferent sau î­n rezervă, fără a fi sau un complice sau un laş. Căci nu e vorba aici de o simplă luptâ de partide. Rana e mult mai profundă. »E vorba de a protesta in numele demnităţii şi al maiestăţi acestui neam , în contra îndrăsneţei şi mincinoasei pretenţiuni, de a se confunda interesele ţării cu interesele unei asociafiuni de speculă şi de traficuri şi sufletul acestui popor atetit pun atâtea suferinţi eroice, în alcătuirea lui cea mai statornică şi cea mai­ solemnă, cu pornirile siugarinte şi conrupte ale unei majorităţi adunată prin fraudă şi violentă şi condusă de un om a cărui bolnăvicioasă trufie pretinde a se impune prin for­ma brutală a baionetelor“. „E vorba de a nu se mai permite, ca sub cuvânt de neîncredere în cumin­ţenia lui şi a conducătorilor săi, glasul poporului să fie sistematic înăbuşit şi fal­sificat; libertăţile lui cele mai sacre şi cele mai scumpe, răsplătite prin atâtea su­ferinţe şi jertfe, să fie nesocotite, şi călcate cu un d­aism revoltător; iar ţinuturile liber contopite prin rezultatul războiului naţional, să fie tratate în teritorii cucerite, jignindu-se adânc, într-un meschin Interes de partid, sentimentele şi speranţel­e cele mai sfinte, isvorîte dintr’o luptă de rezistenţă seculară şi eroică*. „E vorba de a libere pe Regele României de cercul de fier şi de ţesătura de neruşinoase intrigi, în care nemăsurata ambiţiune a unui sfetnic, voeşte a-i înlănţui voinţa“. „E vorba de a se reda Regele ţării Sale, şi poporul Său, pre­cum ca rezămându-se pe popor şi contopindu-şi voinţa cu libera vo­inţă a poporului, să-şi poată îndeplini înalta şi glorioasa misiune în virtutea puterilor pe care Constituţiunea i le conferă, consfinţind fără nici un exclusivism preconceput, elaborarea forţelor politice pe care voinţa poporului liber exprimată i le va indica­. „Am o nestrămutată încredere în însuşirile de măsură de ordine şi de cu­minţenie de care poporul românesc a dat atâtea statornice şi trainice dovezi. Am credinţa, câ Regele nostin nu va lăsa să se compromită prin influenţa nefastă a unui ambiţios, opera sacră de unire şi de desrobire, pe care, graţie înaltului său sentiment de datorie către neam, jertfa naţiunii a putut-o realiza­. „Şi am speranţa, că imperioasa nevoie de nuptă, care v-a împreunat, vă va impune o colaborare nu numai la rezistenţă, dar şi în opera pozitivă de reclădire, într’un spirit cumpănit de conservare naţională, de garanţie deplină a libertăţilor individuale şi cetăţeneşti şi de armonie socială*. ,in această credinţă şi speranţă mă asociez din toată inima la lupta pe care o fi întreprins-o". biUiile MAi sini li Capitais In cursul acestei săptămâni se vor ţine în Capitală zilnic întruniri pe culori. Duminecă va avea loc din nou o mare întrunire la Dacia. Liga pentru drepturile femeilor va ţine o întrunire mare mâine, Joi. La această întrunire vor lua cuvântul d-nii Iuliu Maniu, Iunian, dr. Lazăr precum şi alţi fruntaşi ai Opoziţiei. Un furtunos consiliu de miniştri, Sofia. (Rador). — In ultimul consiliu de miniştri bulgar primul ministru Stambulinsky­ a cerut ministrului de culte, Tomacsewsky, să demisioneze. Acesta a scos un revolver şi a voit să-l împuşte pe Strabulinsky, a fost însă împiedecat de ceilalţi miniştri în săvâr­şirea faptei sale,­ ­ Dimitrie Onciul. Eri la orele 6 di­mineaţa a încetat din viaţă, la locuinţa sa de la arhivele statului din Bucureşti Dimitrie Onciul, preşedintele Academiei române, preşedintele comisiunei m­onu­­mentelor istorice şi directorul arhive po­­statului. Continuarea textului pe pagina 4-a. Fotografii pentru miri se execută în mod ar­tistic, de rangul întâiu în Atelierul HA­LA HG, strada Porţii 52. — Telefon 745 3366 6-8 8668 7­0 1 1!­­ Aduc la cunoştinţa Onor. Public, din oraş şi jur, că mi-a sosit un însemnat stoc de stofe engleze şi indigene, pentru noul sezon de pri­măvară, de calitate superioară, de ceea ce se va convinge fiecare. Preţul unui costum de la Lei 1800"— în sus. Fac cunoscut totodată vechilor mei clienţi că mi-am­ împărţit pră­vălia în 3 secţii : croitorie civilă, militară şi ceaprazerie , astfel că voiu putea servi Un. Public cu tot ce cade în, branşa mea. D-nii preoţi vor putea fi serviţi cu reverenda şi pardesiun, de calitate superioară. PETRU PAVEL Braşov, 26. Strada Mihail Weiss 961

Next