Gazeta Transilvaniei, 1923 (Anul 86, nr. 1-157)
1923-03-22 / nr. 61
Nr. 61—1933 Şedinţa se începe la orele 5 d. a. Prezidează d-l M. G. Orleanu. Pe banca ministerială miniştrii Inculeţ şi V. Brătianu. Se ceteşte sumarul şedinţei anterioare în care se spune că s-a luat în considerare proiectul de Constituţie. D-l Alexandru Vaida-Voevod, citeşte declaraţia Opoziţiei unite publicată în fruntea niului nostru de astăzi. D-l Vaida termină declaraţia în aplauzele îndelungate ale Opoziţiei. Cum informează guvernul opinia publică. D1 Paul Bujor arată că guvernul informează greşit ţara, trimiţând buletine în toată ţara asupra desbaterilor parlamentare, în care arată că Constituţia este primită cu entuziasm. D-sa protestează contra acestui lucru şi făcând comentari asupra faptului acestuia, se naşte un tumult îngrozitor, care nu vaai permite să se audă nimic din cele spuse de d-l Bujor. Mizeria profesorilor secundari. D-1 foni arată halul de mizerie în care se află profesorii secundari. Se ridică şi alţi deputaţi, care arată că dacă situaţia materială a profesorilor este mizerabilă şi trebue îmbunătăţită, mai sunt şi alte clase de funcţionari, a căror soartă trebue de asemenea avută în vedere. D-l Vintilă Brătianu, vădit încurcat, începe să bărbie vechiul basm al excedentelor, fără însă să arate cu date convingătoare că situaţia funcţionarilor va fi îmbunătăţită în viitor. Se depun noi proiecte de legi. Ministrul J. Floreacu cere mărirea miselor judecătoreşti şi cere urgenta votare a acestui proiect. D-l Iunian face o comunicare a celor petrecute Duminecă şi Luni în Capitală, înfierând atitudinea antipatriotică, antinaţională şi tristă a celor doi generali, cari au comandat la pompa de apă. D-l Iunian aduce aminte că în Constituţia veche se prevede că Camera nu poate fi înconjurată cu forţa armată, până nu se cere autorizarea Adunărei. Aceasta nu s-a făcut, şi atitudinea luată de guvern constitue o ruşine în faţa streinilor. Se naşte un scandal enorm. Opoziţiavenise azi în Cameră, hotărâtă să nf se mai formalizeze la nici o calomnie, pe care o aduc majontăţile şi să rămână în linişte. Provocarea a venit însă din partea majorităţilor, şi ceea ce este mai grav, na putut fi trecută cu vederea de către Opoziţia pacinica, fiindcă ea a venit chiar din partea biuroului Camerei. Sălbăticiile guvernului. Când d-l Iunian descrie selbăticiile, la cari s’a dedat guvernul în cele două zile din urmă, majorităţile au făcut dese întreruperi şi sgomot, intenţionând ca să nu se audă declaraţiile făcute de d-l Iunian. D-l Spineanu, urcând tribuna, relevă actul incalificabil de brutalitate, pe care înşişi chestorii Adunării l-au manifestat împotriva mai multor deputaţi din Opoziţie, cari izolaţi şi fără nici o apărare, au trebuit să sufere selbătăciile majorităţilor. D-1 Maniu făcând o întrerupere, d-1 Olteanu preşedintele Camerei a început să vocifereze de la tribuna presidenţială, aruncând cele mai josnice invective. In timpul acesta Opoziţia, liniştită, se ridică de pe bănci şi vrea să părăsească incinta, 0 fiolă cu gaz salfaric. Un miros infect umple deodată incinta şi se ridică până sus la tribune. Este imposibil să mai stea cineva atât în tribune cât şi în incintă şi pe culoarele Camerei. Şedinţa a fost zădărnicită prin spargerea unei fiole cu gaz sulfuric. Se naşte un îngrozitor tumult. Se răspândeşte îndată spmnul că în Cameră a fost aruncată o bombă de gaz asfixiant. Nu se mai poate comunica cu nimeni nici cu oraşul. Lumea, voind să scape de greul miros, fuge încă trân pede cu ochii. Şedinţa se suspendă pe timp de o oră Ferestrele Camerei sunt deschise şi după ce Camera a fost aerizată, deputaţii s-au reîntors în incintă, întâi opozanţi apoi deputaţi din majoritate. Noul escluderi. Majorităţle cer ca deputaţii Opoziţiei să se trimiţi în faţa Consiliului de disciplină. Consiliul de disciplină întrunindu-se, esclude dela şedinţele Camerei pe următorii deputaţi: d-l Abd d Asim Selim dela 15 şedinţe, d-na Sever Secu, Nic. Bivol, Victor Munteanu şi Grigorie Iunian dela 20 şedinţe iar pe deputatul Ciornei dela 30 şedinţe, deşi nu are nici un motiv pentru escludere. Opoziţia părăseşte băncile. Drepturile femeilor Se începe apoi discuţia articolului din Construcţie, referitor la acordarea drepturilor pentru femei. Cea ruşi mare parte dintre deputaţii majoritari sunt pe faţă contra acordării drepturilor politice pentru femei, alţii cu fraze întortochiate şi îndurite caută să convingă că femeile din ţara noastră nu sunt în situaţia de a li se acorda drepturi politice. Un deputat din majoritate spune sincer că astfel cum este alcătuit articole, ei nu prezintă nici o garanţie că se vor acorda drepturi femeilor*şi că aşa cum este compus articolul, nu însemnează nimic, este egal cu zero. Vorbeşte tribuna Lumea din tribune strigă. Se aud şi câteva voci de doamne: Asta e Constituția din 1925. Din toată Europa am rămas numai noi în rândurile statelor balcanice cari nu au acorda drepturi femeilor// D-l ministru J. Florescu apropiindu- se de tribune, se adresează doamnelor, făcând amabilități, dar nu ia cuvântul de pe tribuna ministerială, ca să le apere cauza. Şedinţa se termină la orele opt fără un sfert, în dezaprobarea publicului din mbane, în protestele de nemulţumre sie unor deputaţi din majoritate şi în vociferările altora. Generali I— pompieri. Ultima oră telefonică MARE PANICA IN CAMERA Sălbăticiile guvernului. — Se esclud din nou cinci deputaţi opoziţionali. Drepturile femeilor. OA^PT* ~»*NSILVANm* Agitaţiile de ieri din Capitală. la faţa Clubului Partidului naţiona din Piaţa Teatrului a început ieri pe la orele 5 p. m. să se adune un public numeros. Jandarmii pedeştri şi-au şi făcut apariţia în Piaţa Teatrului şi pe străzile vecine, nelăsând pe nimeni să se apropie în faţa Clubului. Pe la orele 5, numărul celor ce staţionează creşte considerabil. Sălile Ciubului sunt arhipline. Cetăţenii aşteaptă venirea fruntaşilor partidelor din opoziţie de la Camere. In curtea Prefecturii de poliţie sunt gata pentru orice intervenţie numeroşi soldaţi în coloană de marş. Capitala oferă acelaş aspect ca şi în zilele de Duminecă şi Luni. Streinii cari sosesc, stau uluiţi, nepricepând măsurile întinse militare, ce se iau în Capitală, ia toate cercurile se comentează evenimentele de la ordinea zilei. *•#»■« 3 ii „atentat contra integritaţa sufleteşti şi a suveranitaţii poporalul românesc O scrisoare a d-lui Mateiu Cantacuzino. D. ION MIHALACHE a cetit îa adunarea da Dumînacă în aprobarea unanimă a asistentei următoarea Scrisoare trimeasa de d-l Mateiu B. Cantacuzino: * iubite dde Mihalache, „Neputând veni la întrunirea de Duminecă, ţin să-ţi adresez aceste câtteva rânduri, pe care te rog să le comunici tovarăşilor dotate de luptă, pentru că socot că faţă de odiosul atentat, pe care, cu o intoleranţa arogantă guvernul îl comite în contra mândriei, nu contra integrităţii sufleteşti şi in contra suveranităţii poporului românesc, precum şi in contra prestigiului Coroanei, niciin român oricât de modest ar fi roţi pe care-l joacă pe scena vieţei politice, nu poate să râmânâ indiferent sau în rezervă, fără a fi sau un complice sau un laş. Căci nu e vorba aici de o simplă luptâ de partide. Rana e mult mai profundă. »E vorba de a protesta in numele demnităţii şi al maiestăţi acestui neam , în contra îndrăsneţei şi mincinoasei pretenţiuni, de a se confunda interesele ţării cu interesele unei asociafiuni de speculă şi de traficuri şi sufletul acestui popor atetit pun atâtea suferinţi eroice, în alcătuirea lui cea mai statornică şi cea mai solemnă, cu pornirile siugarinte şi conrupte ale unei majorităţi adunată prin fraudă şi violentă şi condusă de un om a cărui bolnăvicioasă trufie pretinde a se impune prin forma brutală a baionetelor“. „E vorba de a nu se mai permite, ca sub cuvânt de neîncredere în cuminţenia lui şi a conducătorilor săi, glasul poporului să fie sistematic înăbuşit şi falsificat; libertăţile lui cele mai sacre şi cele mai scumpe, răsplătite prin atâtea suferinţe şi jertfe, să fie nesocotite, şi călcate cu un daism revoltător; iar ţinuturile liber contopite prin rezultatul războiului naţional, să fie tratate în teritorii cucerite, jignindu-se adânc, într-un meschin Interes de partid, sentimentele şi speranţele cele mai sfinte, isvorîte dintr’o luptă de rezistenţă seculară şi eroică*. „E vorba de a libere pe Regele României de cercul de fier şi de ţesătura de neruşinoase intrigi, în care nemăsurata ambiţiune a unui sfetnic, voeşte a-i înlănţui voinţa“. „E vorba de a se reda Regele ţării Sale, şi poporul Său, precum ca rezămându-se pe popor şi contopindu-şi voinţa cu libera voinţă a poporului, să-şi poată îndeplini înalta şi glorioasa misiune în virtutea puterilor pe care Constituţiunea i le conferă, consfinţind fără nici un exclusivism preconceput, elaborarea forţelor politice pe care voinţa poporului liber exprimată i le va indica. „Am o nestrămutată încredere în însuşirile de măsură de ordine şi de cuminţenie de care poporul românesc a dat atâtea statornice şi trainice dovezi. Am credinţa, câ Regele nostin nu va lăsa să se compromită prin influenţa nefastă a unui ambiţios, opera sacră de unire şi de desrobire, pe care, graţie înaltului său sentiment de datorie către neam, jertfa naţiunii a putut-o realiza. „Şi am speranţa, că imperioasa nevoie de nuptă, care v-a împreunat, vă va impune o colaborare nu numai la rezistenţă, dar şi în opera pozitivă de reclădire, într’un spirit cumpănit de conservare naţională, de garanţie deplină a libertăţilor individuale şi cetăţeneşti şi de armonie socială*. ,in această credinţă şi speranţă mă asociez din toată inima la lupta pe care o fi întreprins-o". biUiile MAi sini li Capitais In cursul acestei săptămâni se vor ţine în Capitală zilnic întruniri pe culori. Duminecă va avea loc din nou o mare întrunire la Dacia. Liga pentru drepturile femeilor va ţine o întrunire mare mâine, Joi. La această întrunire vor lua cuvântul d-nii Iuliu Maniu, Iunian, dr. Lazăr precum şi alţi fruntaşi ai Opoziţiei. Un furtunos consiliu de miniştri, Sofia. (Rador). — In ultimul consiliu de miniştri bulgar primul ministru Stambulinsky a cerut ministrului de culte, Tomacsewsky, să demisioneze. Acesta a scos un revolver şi a voit să-l împuşte pe Strabulinsky, a fost însă împiedecat de ceilalţi miniştri în săvârşirea faptei sale, Dimitrie Onciul. Eri la orele 6 dimineaţa a încetat din viaţă, la locuinţa sa de la arhivele statului din Bucureşti Dimitrie Onciul, preşedintele Academiei române, preşedintele comisiunei monumentelor istorice şi directorul arhive postatului. Continuarea textului pe pagina 4-a. Fotografii pentru miri se execută în mod artistic, de rangul întâiu în Atelierul HALA HG, strada Porţii 52. — Telefon 745 3366 6-8 8668 70 1 1! Aduc la cunoştinţa Onor. Public, din oraş şi jur, că mi-a sosit un însemnat stoc de stofe engleze şi indigene, pentru noul sezon de primăvară, de calitate superioară, de ceea ce se va convinge fiecare. Preţul unui costum de la Lei 1800"— în sus. Fac cunoscut totodată vechilor mei clienţi că mi-am împărţit prăvălia în 3 secţii : croitorie civilă, militară şi ceaprazerie , astfel că voiu putea servi Un. Public cu tot ce cade în, branşa mea. D-nii preoţi vor putea fi serviţi cu reverenda şi pardesiun, de calitate superioară. PETRU PAVEL Braşov, 26. Strada Mihail Weiss 961