Gazeta Transilvaniei, 1923 (Anul 86, nr. 1-157)
1923-11-25 / nr. 148
i „InlateressiSisafioel11 Alegerile peatra fixoresul naţional fisericesc Rolul Bisericei noastredrept credincioase în istoria culturalămorală şi naţională a poporului nostru rămâne pentru totdeauna un fapt incontestabil. Sub scutul bisericei am putut rezista — cel mai încercat popor — tuturor vitregiilor, începând din leagăn până la realizarea visului de desrobire şi unire. Şi mai ales în timpul din urmă, când împotriva noastră se iscodeau în Palatul de pe malul Dunării din Budapesta cele mai diabolice mijloace de desfinţare, Biserica prin organizaţia creată de genialul Şaguna şi contimporanii săi a putut singură să ne salveze, pâstându-ne caracterul şi fiinţa. In organismul Bisericei noastre se găseau conlucrând cei mai luminaţi, cei uoii aleşi şi demni reprezentanţi ai poporului, clerici şi mireni. Astăzi, deşi liberi de asuprirea străină, să nu se creadă, că chemarea Bisericii a încetat de-a avea importanţă ! Dimpotrivă ! Dacă în trecut, Biserica era osândită la veşnică apărare impotriva atacurilor continue, astăzi liberă de această sarcină va trebui să înceapă adevărata activitate : „Propoveduirea în targa’măsurâ a principiilor evanghelice şi refacerea morală a mossdor poporului"... singura cale de izbăvire din haosul social-economic, în care am ajuns ca stat şi ca neam. Este deci si va fi in interesul statului şi neamului, ca Biserica să fie la culmea chemărei sale. Şi va fi, dacă în fruntea ei se vor alege bărbaţi demni, luminaţi şi cu tragere de inimă, cari sa muncească cel puţin cu râvna şi dragostea înaintaşilor noştri. Conzistoriul Metropolitan a ordonat pentru noul period de 3 ani alegerea deputaţilor în „Congresul naţional bisericesc" — reprezentanţa provinciei metropolitane ort- rom. din Transilvania şi fosta Ungarie. Pentru alegerea deputaţilor, u veni s’a fixat ziua de 25 Nov. a. c. Aducând aceasta la cunoştinţa tuturor celor ce se interesează de soartea Bisericei noastre, apelăm la conştiinţa poporului nostru, care în trecut a avut ocazia să şi cunoască oamenii şi-l rugăm să-şi dea votul acelora, cari l’au servit cu credinţă şi a căror actvitate e dovadă că vor servi tot astfel şi în viitor. Aceasta, in interesul Bisericei noastre şi prin ea în interesul nostru general î Oft. 4»a$rîna 2 mari tocmai fiindcă crezuse expusă vremea de dureri. Şi, acelaş popor se îndreaptă către împăratul. Plângerile despre nedreptatea făcută la împărţirea pământului, despre abuzurile administraţiei — toate se îndreaptă spre Palat Acolo li se dă delegaţilor „Fidulă că se vor îndrepta plângerile de miniştri respectivi*. Delegaţii veniseră după dreptate!... Rătăcesc pe străzile Capitalei în zadar. încrederea poporului în împăratul sooteşte. Şi nu trebuie să fie astfel. Nu înseamnă că ardelenii sânt republicani — după cum s’a insinuat nu odată Na. Republicanism nu se face in Ardeal. Alt factor lucrează. El provoacă plângerile la Palat. — Nu palatul, insă, are să le rezolve. In cerc vicios ! aşează pe Rege tocmai regimul de astăzi, — fiindcă poporului nu i se face dreptate Acesta nu-i dinasticism — ci o acţiune de diz grare ocultă. Dinasticismul nostru este altul : Regele să domnească nu să guverneze, „împăratul“ să ne fie ocrotitor ca Părintele Poporului. Şi plângerile să înceteze printr-o guvernare dreaptă şi legată. Orice tendinţă de- a face din cadoul constitutortul fără răspundere un factor de râspundere politică — o vom combate cu hotărire. Ceea ce pentru noi este adevăratul dinasticism constituțional. imeni Una din cele mai importante tovarăşii, care a luat naştere în sânul neamului românesc după războiul mondial, este fără îndoială „Uniunea foştilor voluntari", menita deoparte să înveci*nîcească una din cele mai frumoase pagini ale frământărilor Românilor ardeleni pentru desrobirea lor de sub jugul strein, de altă parte să creeze o organizaţie puternică pentru închegarea raidurilor foştilor voluntari în vederea apărării drepturilor lor. Cât de necesară a fost înjghebarea acestei uniuni a dovedit-o îndeajuns congresul ţinut anul acesta la Arad, cu care prilej reprezentanţii foştilor voluntari din diferitele ţinuturi şi-au formulat numeroasele lor postulate peste cari nu se poate trece la ordinea zilei. Pentru ca această Uniune să vieze şi să devină de fapt un scut puternic de apărare a drepturilor foştilor voluntari trebuie desfăşurată de către toţi membrii Uniunei o activitate neîntreruptă pentru desăvârşirea acestei organizaţii. In fiecare comună, foştii voluntari să şi stingă rândurile iar membrii comitetelor judeţene să ia contact cât mai des cu organizaţiile de la sate In privinţa aceasta mărită toata lauda mişcarea, care s a pornit în judeţul Braşov. Un grup de immMri membri din comitetul judeţean, în frunte cu preşedintele de maior i. r. Ovid Cernea, au vizitat organizaţiile foştilor voluntari din comunele Cristian, Râşnov şi Bacifalu ţinând conferinţe de actualitate şi dând sfaturi preţioase celor întruniţi în număr mare. Cu acest prilej, de advocat Voicu Niţescu, fostul preşedinte al Comitetului naţional din Rusia, care a participat la recentul congres al legionarilor cehi din Bratislava, a ţinut o foarte interesantă conferinţă despre organizaţia şi importanţa Uniunei legionarilor cehoslovaci, iar părintele. Podea a vorbit despre organizarea voluntarilor români din America şi, în genere, despre rolul ce-l au în viaţa de stat da America foştii voluntari americani. Ambii conferenţiari au arătat cu pilde numeroase ce rol important poate câştiga o tovărăşie, dacă ea este bine închigmia şi cu pricepere condusă. Deşi Uniunea foştilor voluntari din România este deabea la începutul organizareei, foştii voluntari români trebuie să ia pildă de la foştii lor camarazi de luptă din Cehoslovacia şi America pentruca să ajungă cu timpul un factor respectat în viaţa publica. Se impune, prin, urmare, ca în fiecare comună foştii voluntari să ia parte activă la toate mişcările economice şi culturale. Ei, cam în timpuri de grea încercare au fost gata să-şi jertfească chiar şi viaţa pentru întregirea neamului, sa se găsească în primele rânduri ori de câte ori e vorba de o acţiune îndreptată pentru ridicarea culturală, morală şi economică a satelor. Astfel lucrând vor binemerită nu numai de la neam şi pe tine ci se vor ridica în ochii mulţimea câştgând respectul şi dragostea ei. In aceiaşi măsură vor câştiga şi respectul autorităţilor şi mai marilor ţerii, cari nu vor întâzia a le da tot concursul şi a le împlini dreptuile pe cari şi le-au câştigat, nu numai prin curajul de care au dat dovadă în timpuri de gred cumpănă ci şi prin munca poziivă depusă în viaţa publică a satelor şi oraşelor, şi spera de laminare a satelor Plata de daviza la Brașov. Eri 23 Noembrie s-a înregstrat următoarele cursuri la devize în localitate : Paris 11.35, Londra 915, New York 209 juni, Zürich 36.40, Viena 29 și un sfert, Budapesta 66, Belgrad 245, Milano 915. fii dreptate? Câte vor fi muţurile -uu ştia, dar până acum nu cunosc o singură comună din Ardeal, în care populaţia să nu fi rămas indignată de modul cum guvernarea liberală a înfăptuit reforma agrară. Nemulţumirile în întreg cuprinsul Ardealului sunt cam aceleaşi : favorizarea anumitor persoane la expropiiere şi la împroprietărire, ori trăgănarea împărţirii pământului, din care cauză teritorii întreg zac până în zia de azi necultivate. Cu toate acestea, oficiosul guvernului are îndrăzneala ca, în unul din ultimii săi numeri, să numească modul în care s-a fâcut împroprietărirea..., o „operă de dreptate". Da, credem şi noi, — că dacă persoane favorizate de guvern sau chiar din sânul acestuia, contrar tuturor dispoziţiilor legei, s-au văzut ca moşii, — acestea vor fi împăcate cu împroprietărirea. Se ştie că bărbaţi politici — pe simplul motiv că au făcut politica guvernului — au căpătat moşii pe la Braşov. Acelaşi lucu pe Olt, în Secuime, şi până in nordul Ardealului. Admitem ca aceşti fericiţi să binecuvinte opera, pe care oficiosul guvernului o numeşte „de dreptate", întrebată însă asupra acestui lucru ţărănimea, care avea drept,asupra pământului, răspunsul ei nu va fi altul, decât indignarea care clocoteşte dintr'un colţ în celălalt al Ardealului. Căti tomai prin „opera de dreptate*’ a guvernului neîndreptăţiri au ajuns stă»pâni pe terenurile, cari după drept, şî lege trebuiau să fie al ţăranilor, cari astăzi blasfemă acea reformă agrara, pe care numai până ori o aşteptau ca pe o binecuvântare. „Opera de dreptate", cu care se laudă guvernul este prin urmare dovada deosebirii de vederi şi interese ale guvernului şi ale ţârii, pe care îşi zice că o guvernează cârmuirea liberală. GAZETA TRANSILVANIEI obile al Firmei W. Schef et Comp. Firma Wilhelm Scherg et Comp, cunoscuta fabrică de postav, a serbat zilele trecute un rar jubileu împlinindu-se 100 ani dela înfiinţarea ei. înfiinţată cu mijloace modeste acum o sută de ani, ea s-a desvoltat neîntrerupt ajungând azi una din cele mai importante fabrici de postav din Orient, cu o reputaţie bine stabilită. Acest rar jubileu a dat prilej unei frumoase festivităţi, cere a avut loc în 9 Noemvriren localităţile fericei în prezenţa autorităţilor civile şi miltare. GasperUor, în număr de peste 201. 1 li sau arătat atelierele şi produsele marelui stabiliment industrial, cari fac firmei jubilare toată cinstea. După vizitarea fabricei şi a expoziţieî de stofe — foarte mult admirată de întreaga existenţă — li s’a oferit oaspeţilor un bufet copios, în decursul căruia reprezentanţii autorităţilor şi instituţiilor din Braşov au sărbătorit pe d-l W. Scherg şi pe asociaţii săi d-nii Schreiber şi Shmuzler prin discursuri elogioase. La felicitările aduse din acest punct ne asociem şi noi dorind firmei jubilare o desvoltare tot mai mare. Nr '48—1922 . 1 HI•* IUTE mm Ţinem să dăm câteva precizări în situaţia în care se află ţara, în ziua când reapare „Gazeta Transilvaniei", prin afirmarea unui program de realizări imediate pe ceri noi le urmărim : 1. Apărarea drepturilor încălcate azi ale ţărănimei şi muncitorimei. Insufrrea conştiinţei acestor drepturi ca şi a datoriilor cetăţeneşti acolo încă unde n’au pătruns in massele populare. In consecinţa, aplicarea reformelor democratice : a) Votul universal, egal, direct secret, — unul şi acelaş pentru întreaga ţară. Alegeri libere pentru Parlement judeţ şi comune. b) Revenirea nedreptăţilor făcute la aplicarea formei agare. c) Impozite drepte, proporţio mare şi progresive pe venit Urmărirea averilor scandalos adunate de oameni politici şi funcţionari publici, precum şi ale îmbogăţiţilor de războia. 2. Respectarea libertăţei individuale, garantată prin legea fundamentala a ţarei. Astăzi nu mai există. 3. Libratea cultului. 4. Reforma : militară, judecătorească şi admnistrativa — în spiritul democraţiei naţionale. a) Armata să fe o instituţie de regenerare şi un factor de putere pentru apărare din afară. Nu o cetăţuie izolată în interior — o castă — şi nici într’un caz un instrument îa guvernarea ţârei iar îa provinciile unite o putere de opresiune. Ia acest spirit : totul pentru armată !... b) justiţia ţârei neprevenită şi nepărtinitoare. Judecători aspri dar drepţi — fară irfljinarea lor de căte guvernele ţârei. Politica nu are ce căuta în magistratură. In schimb, asigurarea unei situţii materiale conform cu situaţia importantă a magistraturei în stit. Deci, o reformă radicala în magistratura. c) Administraţia publică să fie în serviciul cetaţen lor. Descentralizarea administrativă, autonomie comunală şi judeţeană. Funcţionari bine retribuiţi sub controlul unui statut unic alcătuit cu preocuparea de interesele generale ale ţărei şi cele speciale ale funcţionarilor. 5. învăţământul : obligator şi gratuit pentru cursul primar şi secundar. Sistemul de astăzi nu cadrează cu adevăratele nevoi ale ţărei. Şcoli practice şi speciale, învăţământul superior , asigurarea posibilităţilor de cultură tinerimei universitare româneşti. Caminuri studenţeşti şi săli de cursuri încăpătoare. Burse în ţară şi streinătate pentru studenţi merituoşi şi săraci. Protejarea elementului naţional în Universităţi, nu prin numerus clausus ci prin intervenţia largă a finanţelor statului şi a contribuţiunilor particulare în crearea mijloacelor de ajutorare a tinerimei universitare. Pentru Braşov Autonomie comunală.. Lucrări edilitare urgente în Schitu şi Breşovechiu pentru paregiu, luminat şi canalizare. Lumina electrică. Crearea cartierelor noui, printr’o împroprietărire justă a băştinaşilor. Tramvai electric comunal, care să lege Dârsteie şi Silui lung de Braşov. Deocamdată. Pentru judeţ: alegeri comunale. Culturale . Crearea unei biblioteci populare. Reînvierea „Universităţei populare“ la liceul Andrei Şegina şi a Asociaţiunei sau un Ateneu popular. Ua internet pentru liceul real Meşota: încurajarea şcolilor româneşti pentru ucenici. Adăugarea unui curs superior la şcoala de Meserii. Conferinţe speciale pentru meseriaşi. Teatrul statului. Reprezentaţiuni cu artiştii Teatrelor Naţionale din Cluj, Iaşi, Craiova, Bucureşt . Reînvierea Reuniunei de cântări. 1 % Guverni de lilae. Guvernele de mâine ale ţărei nu pot naşte decât din voinţa liberă a naţiunei, sancţionată de Rege. Guverne parlamentare cu programe de realizări imediate d nn guverne personale ori de partid, suprapuse voinţei populare. Programele nu pot fi subordonate sau sacrificate tacticei de partid. Poporul românesc nu poate fi crescut întru şcoală potică demagogică sau de oportunitate ci, dimpotrivă, prin respectul faţă de angajamentele luate, prin respect’tul de adevăr şi dreptate, prin desvoltarea conştiinţei cetăţeneşti şi a solidarităţei naţionale. Deci, nu guverne alcătuite în dosul perdelelor cabinetului ministrului de la Palat , ci guverne ale poporului. 4 Pelin loan Inoc Sicalitiu Klein Datorită intulririi Societăţii „Mormintele Eroilor" prin Colonelul Livezeanu şi-a tâpăritui Dr. Micu, continuată şi înfăptuită de Dl. Popari la Roma, cu o solemnitate din cele mai impunătoare îi demnă de relevat, s’a făcut în N Noemvrie inaugurarea unei plăci comemorative epicopului Inoceului Klein, marele luptător naţional şi pentru dobândrea drepturilor politice şi bisericeşti al poporului român din Transilvania. Germania a decurs la biserica Madoon del Pascolo, unde zac o simbtrie laarticulat, — îa faţa celor mai distinse persoane ale coloaiei române şi a filorofâfilor. După slujba bisericească oficiată de epicopii români Erenţiu şi Hossu, d-l Virgi Popazi a scos la relief, într’un discurs plin de patriotism, viaţa şi opera marelui dispărut, iar la sfârşit d-ra Demetrescu a înpărţit celor prezenţi cocarde cu tricolor italano român. • Erau de faţă Minţiţii Lakovity, Penescu precum şi reprezentanţii Associaţ anilor : Istorie şi artă, Institutul Europei orientale, Dacia Traiana, Academia română şi numeroase personaităţi italiene, I Roma, Novembrie. 4