Gazeta Transilvaniei, 1924 (Anul 87, nr. 1-149)
1924-04-20 / nr. 43
111.1Lei iXXXYII-les n-l 43 HOMARUL 2 Lei Braşov, Duminecă SO Aprilie 1924 ţi Administ**ţi& PIAŢA LIBERTATEI CRAŞOV Telefon 276 Abonament anual 360 lei Pentru streinătate SCO lei Anunţuri, reclame, după tarif. Fondatâ la 1188 de Iko ge lariţiu Apare de trei ori pe săptămână . ms ***** U|? SEESa Fără o presă naţională cinstită şi democratică, un popor nu va da niciodată măsura însuşirilor lui culturale şi politice. E ca şi cum ar grăi prin gura streinului. SCRISORI DIN BUCUREŞTI Călătoria primului ministru în Orient. — Starea de asediu la Bucureşti. — Bucureşti, 18 Aprilie. — Starea de sediu in Csp!tala ţărei împiedică orice manifestaţie politică publică. Iacă de la geră simţi că trăieşti ;enb regim excepţional, agenţi speciali cercetează pe căstorii cari vin din streinătate. Cu acest regim, guvernul poate fi liniştit, deocamdată. Miniştrii se pregătesc de plecare în vacanţă. Primul ministru va face o călătorie de agrement la Coastanticopol, poate până la Cairo, însoţit de d-l dr. C. Angheescu, ministrul instrucţiunei, dl Brătianus se va răzbuna de situaţ!a în care a fost pus de a nu fi putut însoţi pe Suverani în călătoria lor în Occident. Se vorbeşte exprimat ministra vrea să aducă na succes diplomatic din Orient, după atâtea eşecuri în Occident. D-l Brătianu ar fi pus la caie o lovitură diplomatică, de care se se vorbească tocmai acolo unde d-sa nu mai poate pătrunde. Şi propagandiştii liberali expun la Cap??, cui vrea să i asculte, alianţa orientală care va rupe Turcia de la influenţa sovietelor ruseşti. Cei bice iniţiaţi afirmă, însă, că totul se reduce ist o călătorie de plăcere. D-l Brătianu are nevoie de recreaţie, de distracţie şi.. călătoreşte în Orient, în vremea când Suveranii petrec la ţările occidentale. După atâtea sforţări de-a guverna, prin experienţă, ţara, după ce-a instituit regima stărei de asediu, d-sa vrea să-şi permită fexul unei călătorii de şeitan. D l Brătianu ar dori să mai demonsteze că, la noi, nu există vre-o agitaţie de roassă — că, deci, d-sale îi poate fi îngăduit să plece în streinătate. • * * In vreme ce primul ministru se pregăteşte de călătorie la Constantinopol, generalul Averescu vrea să-și facă un nou partid. Simte că pe acela care-l are nu-l poate conta, nereprezentând nimic serios. Dealtfel, cealaltă grupare a partidului poporului e gata să facă fuziune cu partidul nationalistdemocrat. Dl Argetoianu iși dă seama că situația nu poate fisalvată pentru partea din partidul Poporului care i-a rămas, decât ataşându-se altui partid. Procesul averescanismului se încheie clar. D-l general Averescu a făcut o propunere partidului ţărănesc. Cele ce s’au scris in ziarele bucureștene ,nu corespund întocmai realitatei. Dl Averescu ar vrea nu colaborări ci un partid nou, ori cum ar zice, cu d-sa şef. Bine-inţeles că tatonarea ce-a făcut n’a găsit ecou la ţărănişti. Informaţiile luate de d-l dr. N. Lupu, in întrevederea cu generalul, au pus punct tratativelor. Deocamdată aci au rămas lucrurile.* * Oficiosul guvernului se simte îndatorat de a bate toba pe tema campaniei defăimătoare împotriva ţărei, în streinătate. El acuză partidul naţional şi pe cel ţărănesc că vor să răspândească în streinătate declaraţiile făcute în Cameră privitor la legea comercializării. Tema este răsuflată: patriotismul de paradă al acelora cari aleargă după consolidări cu bancheri ca Zaharof, nu dă drept să facă altora imputări. In cercurile politice liberale ca şi In jurul băncilor lor se discută viu situaţia grea creiată lor de declaraţiile celor două partide. Acesta este adevărul. Se constată mai ales că nu vin capitaluri streine — așa cum se așteptau — să ofere sprijinul lor nici chiar societate liberalizate pentru fabricarea explozibilelor. Politica de bruscare a acestor capitaluri, urmată de d-l V. Brătianu, este condamnată viu, acum, în cercurile finanţei liberale care se teme de consecinţele prea marei extinderi ce s’au dat întreprinderilor tor, cari cer capitaluri mari. Dacă n’ar fi avut enorma datorie în streinătate — de sigur Că Banca Naţională ar fi tipărit bilete cât cer interesele lor interne. Se zbat dar între Scyla şi Caribda. * * * In legătură cu plecarea unor fruntaşi ai opoziţiei în streinătate, s’a anunţat şi plecarea d-lui Alex. Vaida Voevod. Ori, din cercuri bine informate ale partidului naţional se desminte ştirea lansată de „ Viitorul*. Campania împotriva legei comercializărei va continua, în interior şi în afară, fără abatere dela declaraţiunea cetită în Cameră. O lege de aşa natură, nu poate trăi şi nici nu va realiza vre-un contract serios. Dealtfel, fără capitalul strein, finanţa liberală nu poate face nici o nouă creaţiune pe baza acestei legi. Şi capital strein serios nu se angajează astăzi la noi, atâta vreme cât nu se poate da garanţia de continuitate a afacerei. Această garanţie n’o mai poate da nici guvernul Brătianu, nici finanţa liberală. • * Dintre frunta ai Partidulel naţional român nu sunt la Bucureşti decât d-nii St. C. Pop, V. Goldiş şi Mihai Popovici. După serbători vom avea o nouă esmapadie de îotrantrî, de rândul acesta în Ardeal. O mare adonare publică se va ţine şi la Braşov. Coresc. Partidul nou al domnului Averescu. — Tratativele cu ţărăniştii. — Campania împotriva legei comercializărei. Vizita Suveraniior în streinătate In pregătirea vizitei Suverani*lor în streinătate, guvernul a dat dovadă, că nu posedă mijloacele cerute de actualele împrejurări. Programul vizitei regale a trebuit să sufere modificări în ultimul moment, rămânând un Interval de timp între vizitele regale la Paris şi Londra pe care Suveranii îl petrec incognito. De la Paris, Suveranii urmau să facă vizita la Roma, Madrid şi Bruxelles ca să treacă la 12 Mai la Londra. Ori, prin contramandarea vizitei la Roma şi Madrid, nu s'a putut schimba Itinerariul călătoriei la Londra. La Bruxelles abia acum se aranjează vizita. O telegramă anunţă apoi vizita în Elveţia. Condiţiunile în cari aceste vizite se fac nu pot împlini toate dorinţele poporului român. Vizita Suveranilor în streinătate trebuia să fie un prilej de continue serbători, exprimând punctul de vedere dorit de ţara intreagă, ca fiind o consacrare glorioasă a consolidăr ei ei pe toate terenurile vieţei noastre. Primirea ce s’a făcut Suveranilor la Paris ni*a arătat aceeaş caldă pretenie a Franţei pentru sora sa latină dela gurile Dunărei. Dar am fi dorit ca surorile latine din occident să înfrăţească această prietenie. Amânarea vizitei la Roma, în special, a fost un neplăcut incident datorit numai guvernului Brătianu, care s’a lăsat surprins de gestul d-luî Mussolini. Ţara nu poate ierta şi uita că, pe urma politicei externe a guvernului Brătianu, s’a împiedicat realizarea unui program de călătorie a Suveranilor noştri, care ar fi fost — în alte împrejurări — nu cu tendinţa de-a reface din prestigiul compromis al ţărei pe urma acestei politici, ci o operă de consolidare a legăturilor prieteneşti cu foştii aliaţi şi de grandioasă manifestaţie a prestigiului nostru mărit, in afară. POLITICA IN BISERICA Recentele alegeri de deputaţi pentru sinodul arhidiecezan şi celelalte sinoade diecezane dovedesc îndeajuns, că regimul de azi vrea cu orice preţ să întroducă politica şi în biserica noas- tră ortodoxa pe care ori-ce bun român şi creştin doreşte s’o vadă ferită de influinţa politică, care a dus la anarhizarea Jedi şi la acapararea tuturor instituţiilor ei de către moichul nescţios liberal. Intr’o comunicare făcută întruna din şedinţele trecute aie Camerei s’a arătat cu dovezi şi acte ingerinţa nemaipomenită, care s’a făcut la alegerile de debutaţi pentru sinodul diecezei Aradului. Bisericile, în cari aveau loc alegerile, erau înţesate de funcţionarii administraţiei cari ajutaţi de jandarmi facesu cea mai scârboasă propagandă pentru candidaţii liberali. Jandarmi cu arma în locaşul Domnului s’au mai pomenit numai pe vremea alegerii faimosului mitropolit Mangra sub regimul maghiar, iar dlui Brătianu i-a fost dat sa reînvie acele timpuri de o atât de tristă și rosinodeă pomenire. Banca ministerială, căreia s’a adresat comunicarea făcută, a rămas ca de obiceiu — mută, deși era o datorie elementară a ministrului visat să răspundă protestând la pângărirea sfinţeniei locaşului dumnezeesc. La alegerile pentru sinodul arhidiecezen din Sibiiu au mers lucrurile cern tot aşa, căci altfel cum s’ar putea explica că în aproape toate protopopiatele au fost scoşi aleşi deputaţi sinodali prefecţii judeţului şi deputaţii liberali, cunoscuţii eroi de urne. In cercul Braşovului ştim cum s’a ales. Acum aflăm că în cercurile Zârneşti şi Făgăraş au fost „aleşi" deputaţi sinodali prefectul Radovici şi câţiva deputaţi liberali. Ne întrebăm acum ce vor face aceşti „deputaţi" în sinoadele bisericeşti când ştiut este că oameni, ca de pildă prefectul Radovici, nici habar n-au de Stetutul organic şi cu atât mai puţin de rostul Sinoadelor diecezane. Ca să ilustrăm ignoranţa acestor noi legislatori ai afacerilor noastre bisericeşti şi şcolare n-avem decât sa cităm ceea ce a scris zilele trecute fiţuica liberală locală, care vorbind de alegerile în curs a afirmat că s-au făcut alegeri de deputaţi pentru „consistorul mitropolitan", fapt pe care l-a relevat cu stupefacţie îndreptăţită şi „Telegraful Român", organul Mitropoliei". Sinoadele, care se vor întruni în Dumineca Tomii, promit prin urmare a deveni foarte interesante prin achiziţiile noi ale aparatului administrativ liberal. Sperăm insă că cu toata majoritatea liberală a acestor sinoade se va găsi câte o faţă bisericeasca sau câte un deputat mirean care să protesteze în contra pângăriii actului electoral bisericesc, care a adus la suprafaţă atâţi nechemaţi şi ignoranţi. Prestigiul bisericii pretinde aceasta. Acortul franco-roman Ziarul „Le Temps", ale cărui relaţiuni cu ministerul de externe francez sunt cunoscute, comentează astfel scopurile politice ale vizitei Suveranilor României la Paris: „Ziua în care pacea Europei ar fi pusă în primejdie — ceeace ar putea deveni în curând primejdiospentru Europa întreaga — acţiune a puterilor cari voiesc să împiedice o conflagraţie n’ar putea să se exercite decât prin teritoriul român. Dacă Polonia n’ar avea altă comunicaţie cu masiunile occidente decât prin drumul strangulat al Dantzigului şi prin cel obstruat al Memeiului, la ce surprize n’ar fi expus continentul european de la Kovno până la Strasburg ? Independenţa, integritatea, siguranţa complectă a României sunt indispensabile, ca inamicii păcei să renunţe la relele lor intenţii. Aşa, credem noi, trebuiesc privite relaţiile francoromâne şi datoriile reciproce ale celor două naţiuni. Ietărindu-şi amiciţia, dându-i o formă mai precisă şi mai durabilă, Franţa şi România nu vor adăuga nici un risc acelora pe cari trebuiesc să le înfrunte şi aşa. Ele nu vor nelinişti nici un popor în interesele sale legitime. Dimpotrivă, ele vor reduce riscurile lor unindu-şi eforturile. Şi acordul lor, adăugându-se la acele pe cari regele Ferdinand şi preşedintele republicei le-au menţionat va fi binefăcător pentru toată lumea; căci lumea întreagă are nevoie de a şti că pacea e solid garantată şi că războiul nu va „renta".