Gazeta Transilvaniei, 1924 (Anul 87, nr. 1-149)

1924-07-22 / nr. 75

Pagtaa 2 CAZETA TRANSILVANIEI Pagina distractivă: n­­oi varietăţi literare - slice - sportive . Un proces literar sensaţional la Braşov Chestiunea s’ar pune astfel, dacă n-ar fi un contract verbal la mijloc: Paterniistea unei schiţe lite­rare este a aceieia cine dă ideia aac a aceluia care a scris o ? Cazul dela Braşov cate ar­matorul : Dr. Heinrich Zilich de la re­vista Klingsor a acrit o schiţă pe revista Simplicissimus, cuno­scuta revistă umoristici germană, care a deschis un concurs ca premii pentru o schiţă de 60­­ rânduri cu sehectul,­­descrierea unei personalităţi mondiale, dar dându-i caracterul tocmai opui ei*.­­­ Schiţa scriitorului braşovean a obţinut prem ol­­­iu (1000 mărci aur = 55 mii lei) cu au* blectu), scriitorul german canos­­cat in lumea întreagă Hermann Eahr, ca taciturn Se ştie că Bahr eate şi un orator pretait, co­­municativ şi vorbăreţ. Schiţa II prezintă tocmai inveri. Un amănunt, lasă, aduce per­turbare in bucsim­a premiatului. Schiţa a fost inspirată, se zice, de cunoscutul traducător in lim­ba germană al poeziilor lui Bau­delaire, de d-l Heinrich Horvath din Braşov. Se şi invoiaeră cei doi scriitori să trimită amândoi schiţa, pe camele lor, la concura. D-l Zillich rămâsese a­ o­acrie,— şi a trimis-o, din întâmplare, semnată numai de d-sa. Chestiunea face obiectul onor vii discuţii în lumea literară de la noi. Şi se caută mijlocul de-a repara eroarea făcută cu pater­nitatea schiţei. Dat fiind contrac­tul verbal intre cei doui scriitori saşi, de sigur că paternitatea revine amândurora. Dar între­barea este: care are meritul cel mare? Actorul schiţei sau cel care a dat idei»? Primim, bucuria, răspunsuri si carte care să lămurească che­stiunea şi aceiea cari vor pre­zenta interes le vom­ publica. O serbare comemorativă pentru victimele războiului Din Praga nr Se scrie: Sâmbătă, în 26 iulie a. c., îm­­plinindu-se 10 ani de la aniversa­rea izbucnirii războiului mondial, toate partidele politice împreună cu asociaţiile naţionale vor a­­ranja aici o serbare comemora­tivă pentru victimele războiului mondial.­ In scopul acesta, s-a constituit un comitet sub conducerea fos­tului deputat dr. Ed. Subrt. Ser­barea va avea loc in piaţa „Va­­clavske nam“. In faţa monu­mentului lui Venceslas se va ri­dica un Renatd­, unde toţi cei cari doresc să sărbătorească pe morţii războiului, vor depune fiori. Legionari şi soldaţi vor sta gardă. Seara va avea loc serbarea o­­ficială, la care vor participa preşedintele republicei, membrii guvernului, deputaţii, senatorii precena şi reprezentanţii statelor aliate. Foametea din Rusia au apărut în ultimul timp prin ziare, informaţii asupra foametei ce bântue prin unele părţi ale Rusiei. Din Varşovia sosesc acum amănunte asupra acestei grave situaţii din Rusia. Mai grea lovită de foamete e partea de Sud şi est a Rusiei, unde din cauza secetei uriaşe semănăturile au fost complect distruse. Livezile au fost atât de pârlite de căldură, încât vitele, cam­ azi nu mai au ce mânca, să vând pe preţuri ridicole. Populaţia din aceste regiuni e cuprinsa de o adevărată pa­nică, care o sileşte să se re­fugieze în alte părţi. Din ţinu­tul Volgei pornesc sate întregi, căutându-şi mântuirea în nordul Caucezului. Numărul cetelor de refugiaţi a luat,proporţii atât de mari, încât Consiliul comisarilor poporului s-a văzut nevoit să oprească cetele de refugiaţi, cu ajutorul forţei militare. Desnădejdea şi furia popula­ţiei flămânde e atât de mare încât în guvernamentele Samara, Tariţiu şi Pensa toate depozi­tele de alimente ale Sovietului trebuesc păzite de detaşamente militare. Cu toată această pază 18 depozite au fost sparte şi devastate de populaţia înfome­tata. La Moscova au sosit ştiri des­pre mari mişcări în guvernă­­mintele din sud-estul Rusiei. Răscoalele au luat proporţii mai mari în guvernamentele Tarijin şi Astrachan, unde mai mulţi funcţionari ai Sovietelor, cari au încercat să liniştească pe ţărani, au fost ucişi de către aceştia. Nemulţumirea poporului e provocată în parte şi de fap­tul, că cu toată împotrivirea şi protestele lui, reg­mul sovietic nu voeşte să oprească exportul de alimente. Merită remarcat faptul, că cu toată această mizerie, zierele oficiale ale Sovietelor desmint această catastrofă provocată de foamete şi iau atitudine favora­­bilă exportului de alimente. Aviaţia sportivă. Dintre concursurile aviaţiei­­sportive, n-a fost incă bătut re­cordul stabilit la concursei cupei Schneider pentru hidroavioane, ce­ a avut loc la Neapoli, in Au­gust 1922, englezul Blard, ca an hidroavion Supermarine, mo­tor Nipier-Lion 450 cai, a făcut — după probele de glisare pe apă şi rămânere şi volari legat de o geamandură timp de 6 ore — an zbor de 371 km. într’o oră 38 minute şi 45 secunde, cu o viteză medie de 253 km. pe oră. Cupa Deutsch de la Meurtha o deţine Franţa pentru recordul stabilit de francezul L*sn® — pe un avion Nieuport De­ age (motor Hispano Suiza 320 cal) — care a parcurs 300 km. la 62 minute, 11 secunde, adecă 284,4 km. la oră. Ravagiile malariei în Ucraina Malaria face ravagii înspăi­mântătoare în U­raina. In Ia­nuarie a. c. s’au înregistrat 6000 cezuri, în Februarie 11.000, în Martie 44.000, în Aprilie 110.000 iar în Mei 208.000. Sunt judeţe, în cari sate întregi au încetat munca. In câteva localităţi epi­demia are caracterul febrei tropicale. Dramele crizei economice Sinuciderile din cauza crizei financiare continuă in Austria. Miercurea trecută s’au sinucis in Viena consilierul i. r. dr. Loos şi directorul Băncii Vieneze Eduard Massau. 1000 ani dela înfiinţarea regatului croat Poporul croat se pregăteşte să serbeze anul acesta o mie ani dela Înfiinţarea regatului croat, care este cel mai vechiu din regatele slave. Pe la anul 910 d. Cr. ţara era stăpânită de principele Tomislau, care a luat titlul de rege fiind recu­noscut de Papa şi de statele vecine. Sub acest rege, a cărui dinastie a domnit peste 200 ani, regetul a trăit cea mai fru­moasă epocă. Regatul se în­tindea până la râul Drava, cu­prinzând aşanumita Croaţie „roşie", părţi din Bosnia şi Her­­ţegovina şi sudul Dalmaţiei. După stringerea dinastiei To­­mislav, Croaţii au­ ales de rege al lor pe regele maghiar din seminţia JArpadiana, constituând cu Ungaria o Uniune personală. După lupta de la Mohaci (1526), la care a căzut ultimul rege maghiar, Croaţii declarându-se independenţi de Ungaria, au ales de rege pe Ferdinand de Habsburg. Sub acest rege re­gatul a început să decadă re­nunţând la multe privilegii na­ţionale în favorul Ungariei şi aceasta din cauza egoismului croaţilor nobili. Studenţii neproletari din Rusia In Moscova s-au publicat re­zultatele reducerii numărului studenţilor înscrişi la universi­tăţile ruseşti. Au fost examinaţi în total 38.860 studenţi, dintre cari au fost escluşi de la studiile superioare 10.500. Motivul es­­cluderii n-a fost lipsa de pre­gătire sau capacitate ci... ori­ginea studenţilor. 100V, din cei escluşi erau de origine, „neproletară". Determinarea sexului înainte de naştere in curând in spate ii Londra, o carte cu sfaturi pentru femei pentru determinarea texului li copii, adecă sfaturi să poţi avea „iriiat ori fată" cam ii vrea. Cartea se datoreşte d-nei Mon­­teith Erak­ne, soţia deputatului Ertkine, şi autoarea asigură că, după 20 de ani de experienţe reoţite, poate avea siguranţa ştiinţei sale. No. 12478—1924. Cons. orăş. Publicaţione- Cu ziua de 30 Septemvrie 1924 a espirat timpul de func­­ţionare al bărbaţilor de încre­dere din tagma industriaşilor, fost aleşi pentru anul 1923 în consiliul industrial. E de lipsă deci a se alege pentru oraşul Braşov, pe anul 1924—1925 alţi bărbaţi de încredere, anume 20 de bărbaţi ca membrii ordinari şi 6 ca substituţi. Asemenea sunt a se alege, în sensul ordinului edat de Mi­nisteriul de comerciu la 4 Oc­­tomvrie 1885 No- 52211—85 şi pentru cercul pretorial de sus, fiindcă are reşedinţa in Braşov, 20 de bărbaţi de încredere ca membrii ordinari, şi­­ ca sub­stituţi, cam­ totuşi eu să fie din­tre industriaşi în consiliul in­dustrial-Incunoştiinţăm deci pe toţi comercianţii, industriaşii şi pe fabricanţii că alegerile menţi­onate se vor face în 4 August, 1924 în localul magistratului despărţământul industrial, în timpul înainte de amiazi de la 9—12 ore­ Totdeodată se comunică prin aceasta, că drept de alegere activ are fiecare comerciant, industriaş şi fabricant de pe te­ritorul oraşului Braşov, dacă poartă afacerea sa independent de altul, iară drept de alegere passiv numai acei comercianţi industriaşi şi fabricanţi, cari plătesc dare de venit cel puţin 50 de Lei sau aceia, cari sunt eliberaţi de dare în senzul Art. XLIV din 1881. Membrii, a căror funcţiune expiră, sunt realigibili. Alegerile se fac prin votare cu bilete sau dacă cer cel pu­ţin 10 inşi prin aclamaţiune. Braşov, la 5 Iulie 1924. 687 1—1 Consiliul orăşenesc. GAZETA TRANSILVANIEI va publica de două ori pe săptămână Joia şi Sâmbăta un foileton literar: schiţe originale şi descrieri din Braşov şi jur. Ameninţarea recoltei de cartofi din Europa loirea gândacului Collorado In cercurile cultivatorilor de cartofi sunt mari temeri că fa­­­i­moşul gândac Collorado, care s’a ivit în Franţa In anul 1922 ţi s’a estins in 1923 în 29 de­partamente, ameninţă să treacă şi în celelalte state ale Europei. Acest gândac pare a fi fost adus în ţinutul Bordeaux încă pe timpul războiului mondial prin transporturile de trupe şi ali­mente sosite din America în Franţa, unde timp mai îndelun­gat n-a fost observat. Prin anii 1877, 1887 şi 1914 gândacul s-a ivit şi în unele regiuni ale Ger­maniei, unde a fost însă extir­pat prin măsuri radicale. Gândacul e colorat, are pe aripi dungi negre şi e de o lun­gime de 1 cm. Se hrăneşte din frunzele cartofilor şi distruge în scurt timp sute de hectare să­­mânate cu cartofi. Trecerea sa în celelalte ţări ar îndemna o mare pacoste. Cetiţi şi răspândiţi : „Gnezta Transilvaniei” cel mai vechi ziar românesc Consisterul Arhiepiscopal Gr. Gal Blaj, Nr. 3181 — 1924. Publicaţie de licitaţie. Declarând licitaţia ţinută la 11 Iulie 1924 de nereuşită, prin aceasta aducem la cunoştinţă generală, că Miercuri in 11 Iulie 1924 ora 10 a. m. se va ţinea o nouă licitaţiune publică, cu oferte închise, în biroul Ad­­ministraţiunii Centrale Capitu­lare din Blaj, pentru darea în întreprindere a lucrărilor de construcţie din roşu a primului lot din „Institutul Recunoştinţa“. Lic­­aţia se va face pe serii de preţuri unitare. Caietele de sarcini, planurile şi piesele contractului, necesare pentru întocmirea seriei de pre­ţuri, se pot consulta la susnu­­mita Adm- Centr. Capt­ în fie­care zi de lucru între o­rele 10—12, de unde se pot obţine şi formularele necesare pentru ofertă, cari sunt obligatoare, precum şi condiţiunile speciale ale licitaţiei. Blaj, din şedinţa consisto­rială, ţinută la 16 iulie 1924. Dr. Vasile Suciu Arhiepiscop şi Mitropolit gr. cat. român de Alba Iulia şi Făgăraş. 683 1—1 Advocat stagiar cu praxă perfectă caută post corăspunzător într’un birou ad­­vocațial sau notarial public, e­­ventual post de secretar la in­­treprinderi industial-comerciale ori la particulari. Doctor în drept. Posed limba română,­­germană şi maghiară. Retribuţiunile după învoială. A se adresa doamnei Maria Nedeşanu, Mediaș, str. Fo­kes exterior Nr. 10. 668 323 Nr. 75-tflM ! Primul cerc militar în Secuime in Secuime a luat naştere „Primul Cerc militar ta­xi sub înaltul pstroagiu al A. S. R. Principele Moştenitor Carol. Se face cunoscut publicului iniţiativa luată, precum şi dorin­ţa ca toată corespondenţa re­lativă la acest cerc, a tuturor ce­lor cari mai doresc să devie membrii ai cercului să se trimită pe adresa Garnizoanei Mercurea- C­ucului. Idilă pe C. E. R. — Din Lu­goj ni se scrie : Călătorii cert eu avut fericirea să plece Vi­nerea trecută cu trenul spre Lugoj au avut în steria Gătaia o surpriză plăcuta. Trenul dela Clopodia, red­e­ismul mare, cu cere,urmau să-și facă drumul, a sosit în loc de ora 6 dimi­neaţa la ora 11 în Gătata iar la Lugoj, în loc de 8 dimineaţa tocmai la ora 1 după masă. Cauza întârzierii a fost o ni­mica toata. Mecanicul trenului din chestie, a tras adecă un chef in noaptea respectivă şi, sim­­ţindu-se omul bine, a refuzat să plece la ora indicată. A fost nevoe ca să se trimită o loco­motivă extra tocmai din Lugoj la J­im, ca să aducă garnitura. Părinţi! Elevi! Cursuri de preparaţie pentru: corigente, exa­mene de admitere la li­cee, şcoli secundare, nor­male, meserii, şcoli mi­litare, preparaţii pen­tru examene de bursa cu reuşită sigură predă profesor autoriscat. Curs special de limba româ­nă pentru streinii. Taxele de cursuri foarte convenabile Cursul ţine 45 zile. înscrierile se primesc până la 35 Iulie la Se­cretarul liceului real „Dr. I. lleşonu*. In fie­care xS dela orele iO—19 a. m. 684 2—5 Ilanca „Cetatea“ BRAŞOV (Hotel Continental) caută 2 servitori harnici şi pri­cepuţi. Doritorii a ocupa aceste posturi se vor prezenta la sus­­numita "bancă (secretariat, etaj I.) zilnic între orele 11—12 a­­m. 680 3­3 Văd. Marie Friedmann Birou de mijlocire pentru vânzări şi cumpărări de case, locuinţe, localuri de prăvălie, locuri virane, terene cultivabile şi între­prinderi de fabrici ca şi în­chirieri locuinţe şi viile pe timpul de vară. Braşov, Str. Castelului 47. 600 10­0

Next