Gazeta Transilvaniei, 1924 (Anul 87, nr. 1-149)
1924-08-05 / nr. 86
flaMARDL 2 Lei Anul al LXXXVil-lea n-186 PIAŢA LIBERTATEI BRAŞOV I Telefon 226 Abonament anual 360 leî Pentru streinătate 800 lei Anunţări, reclame, după tarif. Fondată o 1888 die George Bariţiu Apare în fie-care zi de lucru Fără o presă naţionala cinstită şi democratică, un popor nu va da niciodată măsura însușirilor lui culturale și politice. E ca şi cum ar errai prin gura streinului. mni 1111111 mi — Autorităţile bb-1 tacrajeazâ - citi persecută. — Problema prăvăliilor Statului cărora le expiră contractele Abordăm astăzi un subiect supărător Da, supărător, fiindcă constatările ce facem privitor la situaţia comerţului românesc în Braşov nu ne pot bucura ci ne ating amorul nostru propriu. Nu fiindcă negustorii români n’ar reprezenta cinste şi muncă încordată în rândul comerţului din Ardeal, ci tocmai din cauza faptului că, în ţara românească, ei sunt — în Braşov ca şi în alte oraşe ardelene, — în număr redus şi se luptă cu greutăţi ce, în mare parte, ar fi putut fi înlăturate prin încurajarea organelor de guvernământ. Şi când ne gândim că acum vreo 50 de ani, 70 de procente din negoţul Braşovului era românesc!... Statul ungar a ştiut a-l nimici. Ce facem nei pentru reînvierea lui ? Nu înţelegem să se dea o proteguire specială in afară de legi, ci numai în cadrele legilor şi regulamentelor. Negustorii români trebuie să fie preferiţi atunci când se găsesc, în condiţii egale, faţă de concurenţii lor streini. * ★ • Lucrurile se petrec însă altfel Ne vom ocupa deocam*dată de oraşul nostru, şi nu*mai de problema aridă a localurilor de prăvălii, localuri proprietate a instituţiilor culturale sau a statului. Desigur, aceste localuri ar trebui să fie in mâna negustorilor români. Ei bine, se întâmplă tocmai contrarul. Instituţii naţionale din Braşov au preferit — cu toate ofertele româneşti — la chirii egale, pe vechii chiriaşi saşi. Pe de altă parte, Statul vedem azi că prelungeşte contractele vechi, înlăturând ofertele româneşti. Vom ilustra, pentru an, ca caz . Prefectura judeţului posedă, în edificiu! său, lângă ca encaaa Transilvania, un local frumos de prăvălie pe str. Vămei. Contractul acestei prăvălii expira la 30 Septemvrie 1924 Legal era să se facă licitaţie, mai ales că prefectura ştia cert de ofertele verbale ale unor negustori români cari cereau licitaţie, fiindcă aşteaptă ţi cântă de ani să obţină an local mai în vederea politicii!oL Ce a făcut însă prefectura? Intrebărei acesteia i-am afat un singur răspuns, în urma cercetăriior întreprinse de noi. Prăvălia s’a închiriat aceluiaş negustor strein, pretergindu-i se contractul pe încă 3 ani, fără altă formalitate legală. Chiria 30.000 lei anual. Faptul este scandalos. Pe când negustori români sunt siliţi, ca să obţină un local dosnic, să ofere filodorme mari (un centru nu se pot alia prăvălii, fiindcă streinii nu vor să cedeze un pas din poziţia cucerită şi pe de altă parte au efectiv sprijinul autorităţei comunale) — un negustor strein poate obţine, în mod ilegal, ca favoare, prelungirea de contract pe 3 ani. Nu începe îndoială că, sub regimul ilegalităţilor şi al bunului piac, prefecturii sau cutare funcţionar superior de la ministerul de interne îşi pot permite orice favoare, în afară de legi şi regulamente. Dar atunci trebuie demascaţi şi înfieraţi pretinşii naţionalizatori cari au afişat monopolul dragostei de neam, ca un apanaj al partidului azi la guvern. Să nu mai îndrăsnească să spună conducătorii acestui partid că fac operă românească in Ardeal, când aproape tofi negustorii români dela noi s’au instalat cu jertfe mari, nefiind ocrotiți de nici una din autoritâlile românești. Mai de grabă, găsim că se fac greutăţi inutile dar adânc vexatorii negustorilor români din partea autorităţilor noastre. Nu vrem, ca să nu dăm spectacolul trist al acestui adevăr, să intrăm în detalii — fiind că s’ar bucura al fii cari știu să fie solidari și să opună maximumul de rezistentă arbitrariului. 9 • • Desvâluind cazul extrem de scandalos al prelungirei contractului prăvăliei proprietate a Prefecturei de judeţ — vrem să dăm alarma şi să facem apel la solidaritatea tuturor românilor pentru a impune respectul legilor. Cazul, în sine, are şi o parte care aduce perderi însemnate statului. Intr’adevăr, chiria de 30.000 lei ce s’a fixat pentru zisa prăvălie este abia jumătate din ceea ce ar trebui să rămână Prefecturei de judeţ. Ori când — la o licitaţie cu oferte închise sau verbale — se poate obţine 60.000 lei pentru chiria acestei prăvălii. De ce dar s’a dat numai cu 30.000 lei ? Răspunsul îl poate şti oricine cunoscând procedeul cu care se dau în arendă, azi, bunurile statului. Cine riscă a oferi pe altarul zeilor mici — obţinem binecuvântarea zeului celui mare!... Dacă ministerul de interne nu va reveni şi ea va da ordin să se facă o anchetă serioasă, pentru ca să se ordone o licitaţie publică — avem motive să credem că şi aci s’a jertfit pe altăraşele unor zei mici şi mari, după obiceiul încetăţenit azi. Aşteptăm cuvântul unuia dintre cei trei conducători ai ministerului de interne!.. Duminică s’a făcut alegerea Epitropiei, Comitetului şi Delegefiunilor şcolare dela biserica sf. Nicolae din Braşov-Scheiu pe trieniul 1924—1926. A fost proclamată aleasă, în urma votului exprimat de parohienii bisericei, lista următoare: Epitropia : Bărdiţoiu loan-Ciuciu comerciant; Furnică G Nicolae măcelar; Median Ștefan, proprietar; Negus George, comerciant. Comitetul: Alixe loan, postover; Bobbie G. Nicolae, tipograf; Baboie V. Nicolae, profesor; Băditoiu Nicolae, funcționar; Bunghez Nicolae, mecanic; Curcă George, contabil; Enea Constantin, librar; Furnică loan, măcelar; Furnică Nicolae Costinu, preot-profesor; Gămulia Traian, contabil; Leucă Ioan, antreprenor; Lupşan loan, brigadier silvic; Mareea Dumitru, învățător; Micu Vasiie, econom; Moga Constantin dr. avocat; Muntean Petru, prim-noter judeţian; Morăroiu loan, contabil; Orghidan Constantin, jun-măcelar; Orghidan Dumitru, conversant; Pitiş Vestie, maestru zugrav; Popovici Ştefan, director şcolar; Ploscă Constantin, măestru zugrav; Preşmerean Ioan, măcelar; Prişcu Tarquin dr. medic; Purcărea Traian, tipograf; Sbarcea Teodor dr. medic; Spuderca Nicolae, comersant; Slinishe George-Lanţ comersant; Stinghe Nicolae dr. paroch; Stinghe Sterie dr. profesor; Urzică Ioan functionar-comercial. Membrii supleenți : Bucă Dumitru, măestru- vopsitor; Cajanaș Dumitru, econom; Colacea Radu, măestru văpsitor; Coliban Niculae, compactor; Cojocti George, măestru zidar; Fulga Vasile, maestru-lemnar; Gumulea Fiorea, contabil; Muntean George, tipograf; Musică George, proprietar; Pestrea Constantin, blănar. Oeligaţiunile şcolare : Baboie George, procurist; Bădijoi Ioan Ciuciu, comersant; Furnică Nicolae-Costinu, preot-profesor; Mareea Dumitru, învăţător; Moga Constantin dr., advocat; Muntean Petru, prim notar judeţean; Neguş George, comersant; Negul Vesnie, profesor; Orghidan Radu, comersant; Popovici Ştefan, director şcolar; Preşmerean George, profesor; Stinghe Nicolae, dr. paroh; Stinghe Sterie dr., profesor. • • Trebue să menţionăm şi cu acest prilej opera de învrăjbire pe care trădătorul Vlaicu a făcut-o — cu toate mijloacele — între parohienii Bisericei sf. Nicolae. Prin agenţii săi a căutat să inducă în eroare pe oameni de omenie şi a încercat să arunce mărul discordiei împotriva dorinţei exprimate de I. P. S. S. Mitropolitul Nicolae al Ardealului. Din cauza aceasta şi a atitudinei provocătoare in biserică a fost nevoie, cu regret o constatăm de intervenţia organelor poliţieneşti pentru a face ordine. Bineînţeles, că nu s’a putut înfrânge nici de astă dată buna judecată manifestată cu orice prilej în alegerile din Şcheiu dovedindu se solidaritatea cetăţeneasca şi în acest moment când nu era vorba de deosebiri de credinţe ci numai de reabilitarea unui trădător, cere uneltise şi înşelase buna credinţă a unora dintre parohienii bisericei sf. Nicolae. Alegerea de Dorainecă să fie o invâţâtură şi anume că nu trebuie să ne lăsăm seduşi de de vorbe şi promisiuni ce nu se pot înfăptui niciodată — ci numai de dreapta judecată, de iubirea curată de neam şi biserică ceea ce nu se poate găsi sub conducerea unui trădător de neam. Poporul din Şcheiu a dovedit nu odită simţiriimeie sale carat naţionale şi iubirea de biserică. El este, în această privinţă mai presus de orice îndoială. Cu atât mai mult, nu se putea af lase învingător un trădător de neam. Duminecă nu s’a retras nici în faţa ameninţărilor unora, după cum n-a ascultat nici de propaganda demagogică a tădatorului. Desigur, numai spre binele şcoalelor noastre ţi al Bisericei istorice în care ni păstrăm credinţa strămoşească , datinele, aşa cum se cuvine onor cetăţeni înţelepţi şi iubitori de lege ţi neam ! .. Alegerea de Duminica — Sont comitet parohial al Bisericei Sf. Nicolae — Exportul de grâu din Ungaria în Elveţia a fost de 10.000 vagoane. Grâul unguresc a fost preferat celui românesc fiindcă semânţa a fost mai curată, aleasă cu maşini. Ministerul nostru de domenii a comandat acummaşini pentru alegerea şi curăţirea seminţelor. Ele vor fi instalate la fermele Statului unde se vor selecţiona seminţele pentru săteni. Plaga beţiei — Un tablou întristător In centrul oraşului. — In faţa localului redacţiei noastre sunt două debite de alcool. Se vând tot felul de rachiuri [«fabricate — dintre cele mei otrăvitoare. Zilnic avem, înnainte-ne, scandaluri provocate de cei cari se îmbată în aceste localuri de perzanie. Ambele localuri sunt vechi, de zeci de ani — şi în ele cea mai mare parte a clienţilor sunt muncitori. Săptămâna trecută, într’o seară pela 7, un tablou desgustător şi adânc întristător ni s’a desfăşurat, mâhnind pe ori cine Ta văzut, pe orice om care are încă dragoste de poporul nostru. Un băeţan de vre o 17 ani era scos de subţiori de la cârciuma La Rac, în nesimţire complectâ, cu picioarele măturând pământul. A fost pus în stradă şi de-aci Tau luat aşezându-l sub o poartă de lângă cârciumi, pe pavele. Părea mart. Cauza: un pariu, un rămăşag prost, ca va bea o cantitate însemnată de rachiu (spirt). A băut şi era cât pe vaci să-şi găsească moartea. Faptul acesta, ca şi atâtea altele, cam zilnic se petrec în aceste cârciumi, în centrul oraşului, nu mai pt fi tolerate. Continuare pe pagina 2.