Gazeta Transilvaniei, 1924 (Anul 87, nr. 1-149)

1924-06-11 / nr. 59

AW HL Bl LXXXVII-1II n-l 59 HUM­ARUL 2 Lei Braşov Miercuri I Iunie 1924 **rc Kfi ii iw Wietla |i adffilxustmitta PIAŢA LIBERTATEI BRAŞOV Telefon 226 Abonament anual 360 lei Pentru streinâtate 800 lei Anunturi, reclame, după tarif. Fundată la 1838 de George Ian­ţiu Apare de trei ori pe săptămână Fără o presă naţională cinstită şi demo­cratică, un popor nu va da niciodată măsura însuşirilor lui culturale şi politice. E ca şi cum ar grăi prin gura streinului. Comunicat oficial Membrii Comitetului executiv cât şi ai marelui Comitet central de-o sută, de ase­menea deputaţii şi senatorii sunt convocaţi, pe joi 12 iunie ora 9 dim, la Bucureşti, în localul Clubului Partidului naţional român (Calea Victoriei). (ss) Iuliu Maniu De te­xie si ti guvernul Hei Rusia şi chestia Basarabiei Ştiri despre un apropiat tratat între Rusia şi Ungaria în contra României. Miniştrii d-lui Ion Bră­­tianu au început să discute public despre schimbarea de regim. La întruniri pu­blice au pus chestiunea ca­­derei de la putere — bine­înţeles căutând să dea cât de puţine speranţe că even­tualitatea aceasta e înde­părtată. Dintre aceşti miniştri, d-l V. Brătianu — care e mai impulsiv — nu şi-a putut ascunde convingerea ce are că guvernul trebuie să ple­ce. D-sa a căutat să ex­­pue, la Piteşti, platforma de opoziţie, afirmând — fără să poată dovedi, min­ţind (termenul nu este prea tare fiindcă actualul minis­tru de finanţe a fost prins şi dovedit, cu neexactităţi revoltătoare în discuţiile din Cameră) — că guver­nul a refăcut starea fali­mentară a statului, conso­lidând finanţele şi desvol­­tând producţia. Ca şi ziarul necontrolat „Viitorul“ afir­mă refacerea economiei na­ţionale, a căilor ferate, etc. Afirmaţiunile d-lui V. Brătianu se bat în cap cu constatările de fie­ce zi ale tuturor cetăţenilor ţarei. Ceea­ ce a rămas, pentru fratele primului-ministru, ca un bocluc ar fi numai re­fuzul de-a primi condiţiu­­nile coloniale ale capitalu­lui strein, chemat să pună în valoare bogăţiile ţărei. In­colo, nimic alarmant: bugetul este echilibrat — zice d-sa — deşi ştie că este o jonglerie de cifre acest buget, rămânând sta­tul dator miliarde şi pier­­zându-şi cu totul creditul, în acelaş timp ruipând in­dustria ţărei.­­ Cu toate asigurările d-lui V.Brâtianu, guvernul va ple­ca încurcat în propriile f­eţe financiare, hulit de un po­por întreg. E fapt cert: guvernul nu mai stăpâneşte instru­­mentul principal de con­­ducere: banul public. De­ficitul bugetar ia proporţii spăimântătoare , criza de numerar biciuie întreaga in­dustrie şi comerţul este pe pragul falimentului. Constatări vii şi cu ne­putinţă de negat. Din streinătate vin cele mai rele ştiri. Creditul fi­nanciar este nul şi atrage după sine izolarea ţărei în cele mai dificile momente ale crizei politice europene. Puterea politică a gu­vernului sa evaporat. Fu­ziunea Partidelor Naţional român şi ţărănesc a­ dis­trus ultima speranţă de di­vizare a forţelor reale din opoziţie. Partidul liberal este astăzi o rămăşiţă din forţa politică de altădată. Ce poate el opune unei astfel de critice situaţii care se înrăutăţeşte pe zi ce trece? Criza financiară însoţită de ameninţările secetei ne­norocite care seacă ogoarele — ar fî de ajuns să trân­tească un guvern fără nici o autoritate morală cum este cel de azi. Orb să fie şi va simţi dezastrul. Deja începe să fie aproape târzie schim­barea ce se anunţă. In mo­mentul însă, în care situa­ţia se va înrăutăţi în afară de graniţele ţărei —atunci va fi chiar prea târziu, acestea, dar nu vrea să D-1 Brătianu ştie toate Ruşii nu se astâmpără. După eşecul pe care l-au suferit pe chestia Basarabiei la conferinţa anglo-rusă, care dealtfel a fost amânate, şi după publicarea promulgării tratatului relativ la Basarabia încheiat la Paris, în „Monitorul Oficial­ francez, Ruşii dau acum târcoa­le Ungariei pentru a ţine la ordinea zilei pretensiunile lor asupra Basarabiei. Astfel un corespondent din Berlin al ziarului vienez „Die Stunde“, pe care ni l-a adus la redacţie un prietin sosit ori din Viene, primeşte „din cer­curile ce stau aproape de gu­vernul sovietic“ comunicări, în înţelesul cărora Rusia ar face întinse pregătiri pentru a con­strânge România să-i cedeze Basarabia. S’ar fi iniţiat — scrie „Die Stunde* — cu Unga­ria discuţii pentru a încheia un tratat între Rusia şi Un­garia. In înţelesul acestui tratat Ungaria s'ar obli­ga pentru cazul unui con­flict armat între Rusia şi România să acorde Ru­siei ajutorul ei. N’ar fi vorba de­ o participare ac­tivă la un războiu cu Ro­mânia, ci Ungaria ar avea rolul să desfăşure o agi­taţie naţionalistă mai pu­ternică în ţinuturile cari au aparţinut înainte de războiu Ungariei, cu deo­sebire în Ardeal, pentru a constrânge România să-şi concentreze o parte a armatei sale în provin­ciile m­oi. Acestui tratat — spune mai departe corespondentul amintit — ar premerge o recunoaştere reciprocă a am­belor state, luându-şi anga­jamentul să nu se amestece­­ nici unul din cele două­­ state în afacerile interne politice ale celuilalt. In schimb Rusia va promite să se întrepună cu toată puterea ca Ungaria să reprimească teritoriile un­gare cei sau luai. Pourparleuri similare — con­tinuă corespondentul — are gu­vernul sovietic și cu Bulgaria și Turcia, înainte de-a recurge însă la ultimul mijloc, guvernul sovietic e hotărît să apeleze la Liga popoarelor, ca aceasta să influenţeze România ca aparţine­­rea Basarabiei să fie hotărâtă printr'un plebiscit. Până aici comunicările co­respondentului luate din cercu­rile sovietice. Că Rusia ar fi făcut astfel de demersuri, tot ce se poate. Cunoaştem doar în­deajuns agitaţiile sistematice pe chestia Basarabiei, cari pornesc de la Moscova. Nu credem însă ca Ungaria, Bulgaria şi Turcia să se aventureze într-o astfel de întreprindere, după ce aliaţii şi-au spus ultimul cuvânt în chestia Basarabiei. Pentru orice eventualitate guvernul e dator în­să să urmărească de­ aproape de­mersurile şi intenţiile vecinilor pentru a nu ne lăsa surprinşi de evenimente cu deosebire în aceste vremi tulburi. s plece, — preocupat numai de­­ partidul său, — acum când se produc evenimente importan­te în şirul partidelor de opo­ziţie. Pentru el — poate ţara să treacă şi la pră­pastie fiind­că partidul li­beral este pentru ei ţara. Dar puterea faptelor ad­verse acestei guvernări si­nistre e mai mare de­cât voinţa familiei Brătianu. Ca să-şi salveze propriile bănci şi industria liberală, Brătienii vor pleca cât de curând, îndată ce vor putea înfăţişa ţărei un conflict pe baza căruia să treacă în opoziţie. Nimeni, însă, nu se poate înşela. Guvernul e silit să plece, zdrobit numai de ur­mările acțiunei sale întregi. Ett liirilririi Vilunlariler In [an riü Comunicarea dep. Sever Bocu. Din toate coifurile I ţării ne sosesc de luni de zile de la foşiii noştri voluntari plângeri, că mulţi dintre ei au fost des­consideraţi cu prilejul aplicării Reformei agrare ne­fiind trecuţi nici măcer pe tablourile celor îndreptăţiţi la împroprietărire şi având să îndure şi alte mizerii din partea organelor adminis­trative. In urma acestor plângeri ini­mosul dep. Sever Bocu, fost ofiţer voluntar şi preşedintele Regionalei Bănat a Uniunii foş­tilor voluntari, a făcut în şe­dinţa de Sâmbătă a Camerei o importantă comunicare, care a dat prilej la scene violente între deputaţii opoziţiei, cari au spri­jinit cu cea mai mare căldură cererile voluntarilor, şi între mamalucii opoziţiei, pe cari îi usturau adevărurile spuse de d-1 Bocu şi membrii opoziţiei. D-1 dep. Sever Bocu a dat cetire mai întâi următoarei mo­ţiuni, care a fost votată la adu­narea generală de constituire a Regionalei Banat a U. F. V., care a avut loc la 25 Mei în Timişoara. .Foştii voluntari şi legioneri din războiul pentru întregirea neamului, adunaţi astăzi, la 25 Meiu 1924, la Timişoara în a­­dunăre generală , hotărăsc în unanimitate constituirea Regio­nalei Banat a Uniunii foştilor Voluntari ca parte­­integrantă a Uniunii foştilor Voluntari din Ardeal, Banat­ şi Bucovine. Foştii voluntari cari în trecut şi-au dat toată contribuţia la izbânda ideii naţionale, sunt astâzi , adânc nemulţumiţi de felul cum sa aplicat reforma agrară. Ei cer repararea ur­gentă a nedreptăţilor făcute şi împărtăşirea lor cu pământ la fel cu a foştilor luptători deco­raţi cu medalia „Mihaiu Vi­teazul".­­ Cer revizuirea listelor elec­torate şi introducerea în aceste liste a tuturor voluntarilor, cari în momentul când aceste liste sau redactat îşi îndeplineau încă datoria către patrie. .Cer ca fondurile voluntarilor să fie restituite Uniunii foştilor Voluntari la­­Banca Volunta­rilor .Foştilor voluntari, — azi funcţionari publici — să li se acorde gradaţiile de merit de războiu, întocmai ca foştilor luptători din Vechiul Regat. „Cer să se acorde reduceri pe căile ferate tuturor volun­tarilor precum 11 s-a acordat şi voluntarilor din ţările aliate. .In sfârşit protestează contra pngonii ce se face în Bana­tul sârbesc contra elementului românesc şi cer ca reprezen­tanţii Uniunii ia congresul­­Micei Antante a voluntarilor" să aducă aceasta la cunoştinţa camarazilor sârbi, ca prin in­fluenţa lor să uşureze situaţia fraţilor noştri rămaşi în afară de hotarele Ţării­. Dupa cetirea acestei moţiuni, aplaudată de întreaga opoziţie, d­l Sever Bocu şi-a exprimat mirarea cum de guvernat tra­tează atât de vitreg pe aceşti regionari, când în Cehoslovacia ei sunt copiii răsfăţaţi. O voce la majoritate: Nu sunt trataţi în cadrele legii? D-l Sever Bocu: Legea pre­vede să­­ împroprietărească. Şi ţara nu trebuie să uite ce se datoreşte. Ei au ridicat moralul ţării la Iaşi. Tot ei au contribuit la unirea Basarabiei. O voce: Atunci de ce nu sunt împroprietăriţi? D­­ S. Bocu: Asta mă miră şi pe mine. Persecuţia contra lor nu se explică decât prin repulsiunea d-voastră generală şi naturală faţă de ori­ce velei­tate de independenţă morală, de conştiinţă civică, a democra-

Next