Gazeta Transilvaniei, 1924 (Anul 87, nr. 1-149)
1924-06-11 / nr. 59
AW HL Bl LXXXVII-1II n-l 59 HUMARUL 2 Lei Braşov Miercuri I Iunie 1924 **rc Kfi ii iw Wietla |i adffilxustmitta PIAŢA LIBERTATEI BRAŞOV Telefon 226 Abonament anual 360 lei Pentru streinâtate 800 lei Anunturi, reclame, după tarif. Fundată la 1838 de George Ianţiu Apare de trei ori pe săptămână Fără o presă naţională cinstită şi democratică, un popor nu va da niciodată măsura însuşirilor lui culturale şi politice. E ca şi cum ar grăi prin gura streinului. Comunicat oficial Membrii Comitetului executiv cât şi ai marelui Comitet central de-o sută, de asemenea deputaţii şi senatorii sunt convocaţi, pe joi 12 iunie ora 9 dim, la Bucureşti, în localul Clubului Partidului naţional român (Calea Victoriei). (ss) Iuliu Maniu De texie si ti guvernul Hei Rusia şi chestia Basarabiei Ştiri despre un apropiat tratat între Rusia şi Ungaria în contra României. Miniştrii d-lui Ion Brătianu au început să discute public despre schimbarea de regim. La întruniri publice au pus chestiunea caderei de la putere — bineînţeles căutând să dea cât de puţine speranţe că eventualitatea aceasta e îndepărtată. Dintre aceşti miniştri, d-l V. Brătianu — care e mai impulsiv — nu şi-a putut ascunde convingerea ce are că guvernul trebuie să plece. D-sa a căutat să expue, la Piteşti, platforma de opoziţie, afirmând — fără să poată dovedi, minţind (termenul nu este prea tare fiindcă actualul ministru de finanţe a fost prins şi dovedit, cu neexactităţi revoltătoare în discuţiile din Cameră) — că guvernul a refăcut starea falimentară a statului, consolidând finanţele şi desvoltând producţia. Ca şi ziarul necontrolat „Viitorul“ afirmă refacerea economiei naţionale, a căilor ferate, etc. Afirmaţiunile d-lui V. Brătianu se bat în cap cu constatările de fiece zi ale tuturor cetăţenilor ţarei. Ceea ce a rămas, pentru fratele primului-ministru, ca un bocluc ar fi numai refuzul de-a primi condiţiunile coloniale ale capitalului strein, chemat să pună în valoare bogăţiile ţărei. Incolo, nimic alarmant: bugetul este echilibrat — zice d-sa — deşi ştie că este o jonglerie de cifre acest buget, rămânând statul dator miliarde şi pierzându-şi cu totul creditul, în acelaş timp ruipând industria ţărei. Cu toate asigurările d-lui V.Brâtianu, guvernul va pleca încurcat în propriile feţe financiare, hulit de un popor întreg. E fapt cert: guvernul nu mai stăpâneşte instrumentul principal de conducere: banul public. Deficitul bugetar ia proporţii spăimântătoare , criza de numerar biciuie întreaga industrie şi comerţul este pe pragul falimentului. Constatări vii şi cu neputinţă de negat. Din streinătate vin cele mai rele ştiri. Creditul financiar este nul şi atrage după sine izolarea ţărei în cele mai dificile momente ale crizei politice europene. Puterea politică a guvernului sa evaporat. Fuziunea Partidelor Naţional român şi ţărănesc a distrus ultima speranţă de divizare a forţelor reale din opoziţie. Partidul liberal este astăzi o rămăşiţă din forţa politică de altădată. Ce poate el opune unei astfel de critice situaţii care se înrăutăţeşte pe zi ce trece? Criza financiară însoţită de ameninţările secetei nenorocite care seacă ogoarele — ar fî de ajuns să trântească un guvern fără nici o autoritate morală cum este cel de azi. Orb să fie şi va simţi dezastrul. Deja începe să fie aproape târzie schimbarea ce se anunţă. In momentul însă, în care situaţia se va înrăutăţi în afară de graniţele ţărei —atunci va fi chiar prea târziu, acestea, dar nu vrea să D-1 Brătianu ştie toate Ruşii nu se astâmpără. După eşecul pe care l-au suferit pe chestia Basarabiei la conferinţa anglo-rusă, care dealtfel a fost amânate, şi după publicarea promulgării tratatului relativ la Basarabia încheiat la Paris, în „Monitorul Oficial francez, Ruşii dau acum târcoale Ungariei pentru a ţine la ordinea zilei pretensiunile lor asupra Basarabiei. Astfel un corespondent din Berlin al ziarului vienez „Die Stunde“, pe care ni l-a adus la redacţie un prietin sosit ori din Viene, primeşte „din cercurile ce stau aproape de guvernul sovietic“ comunicări, în înţelesul cărora Rusia ar face întinse pregătiri pentru a constrânge România să-i cedeze Basarabia. S’ar fi iniţiat — scrie „Die Stunde* — cu Ungaria discuţii pentru a încheia un tratat între Rusia şi Ungaria. In înţelesul acestui tratat Ungaria s'ar obliga pentru cazul unui conflict armat între Rusia şi România să acorde Rusiei ajutorul ei. N’ar fi vorba de o participare activă la un războiu cu România, ci Ungaria ar avea rolul să desfăşure o agitaţie naţionalistă mai puternică în ţinuturile cari au aparţinut înainte de războiu Ungariei, cu deosebire în Ardeal, pentru a constrânge România să-şi concentreze o parte a armatei sale în provinciile moi. Acestui tratat — spune mai departe corespondentul amintit — ar premerge o recunoaştere reciprocă a ambelor state, luându-şi angajamentul să nu se amestece nici unul din cele două state în afacerile interne politice ale celuilalt. In schimb Rusia va promite să se întrepună cu toată puterea ca Ungaria să reprimească teritoriile ungare cei sau luai. Pourparleuri similare — continuă corespondentul — are guvernul sovietic și cu Bulgaria și Turcia, înainte de-a recurge însă la ultimul mijloc, guvernul sovietic e hotărît să apeleze la Liga popoarelor, ca aceasta să influenţeze România ca aparţinerea Basarabiei să fie hotărâtă printr'un plebiscit. Până aici comunicările corespondentului luate din cercurile sovietice. Că Rusia ar fi făcut astfel de demersuri, tot ce se poate. Cunoaştem doar îndeajuns agitaţiile sistematice pe chestia Basarabiei, cari pornesc de la Moscova. Nu credem însă ca Ungaria, Bulgaria şi Turcia să se aventureze într-o astfel de întreprindere, după ce aliaţii şi-au spus ultimul cuvânt în chestia Basarabiei. Pentru orice eventualitate guvernul e dator însă să urmărească de aproape demersurile şi intenţiile vecinilor pentru a nu ne lăsa surprinşi de evenimente cu deosebire în aceste vremi tulburi. s plece, — preocupat numai de partidul său, — acum când se produc evenimente importante în şirul partidelor de opoziţie. Pentru el — poate ţara să treacă şi la prăpastie fiindcă partidul liberal este pentru ei ţara. Dar puterea faptelor adverse acestei guvernări sinistre e mai mare decât voinţa familiei Brătianu. Ca să-şi salveze propriile bănci şi industria liberală, Brătienii vor pleca cât de curând, îndată ce vor putea înfăţişa ţărei un conflict pe baza căruia să treacă în opoziţie. Nimeni, însă, nu se poate înşela. Guvernul e silit să plece, zdrobit numai de urmările acțiunei sale întregi. Ett liirilririi Vilunlariler In [an riü Comunicarea dep. Sever Bocu. Din toate coifurile I ţării ne sosesc de luni de zile de la foşiii noştri voluntari plângeri, că mulţi dintre ei au fost desconsideraţi cu prilejul aplicării Reformei agrare nefiind trecuţi nici măcer pe tablourile celor îndreptăţiţi la împroprietărire şi având să îndure şi alte mizerii din partea organelor administrative. In urma acestor plângeri inimosul dep. Sever Bocu, fost ofiţer voluntar şi preşedintele Regionalei Bănat a Uniunii foştilor voluntari, a făcut în şedinţa de Sâmbătă a Camerei o importantă comunicare, care a dat prilej la scene violente între deputaţii opoziţiei, cari au sprijinit cu cea mai mare căldură cererile voluntarilor, şi între mamalucii opoziţiei, pe cari îi usturau adevărurile spuse de d-1 Bocu şi membrii opoziţiei. D-1 dep. Sever Bocu a dat cetire mai întâi următoarei moţiuni, care a fost votată la adunarea generală de constituire a Regionalei Banat a U. F. V., care a avut loc la 25 Mei în Timişoara. .Foştii voluntari şi legioneri din războiul pentru întregirea neamului, adunaţi astăzi, la 25 Meiu 1924, la Timişoara în adunăre generală , hotărăsc în unanimitate constituirea Regionalei Banat a Uniunii foştilor Voluntari ca parteintegrantă a Uniunii foştilor Voluntari din Ardeal, Banat şi Bucovine. Foştii voluntari cari în trecut şi-au dat toată contribuţia la izbânda ideii naţionale, sunt astâzi , adânc nemulţumiţi de felul cum sa aplicat reforma agrară. Ei cer repararea urgentă a nedreptăţilor făcute şi împărtăşirea lor cu pământ la fel cu a foştilor luptători decoraţi cu medalia „Mihaiu Viteazul". Cer revizuirea listelor electorate şi introducerea în aceste liste a tuturor voluntarilor, cari în momentul când aceste liste sau redactat îşi îndeplineau încă datoria către patrie. .Cer ca fondurile voluntarilor să fie restituite Uniunii foştilor Voluntari laBanca Voluntarilor .Foştilor voluntari, — azi funcţionari publici — să li se acorde gradaţiile de merit de războiu, întocmai ca foştilor luptători din Vechiul Regat. „Cer să se acorde reduceri pe căile ferate tuturor voluntarilor precum 11 s-a acordat şi voluntarilor din ţările aliate. .In sfârşit protestează contra pngonii ce se face în Banatul sârbesc contra elementului românesc şi cer ca reprezentanţii Uniunii ia congresulMicei Antante a voluntarilor" să aducă aceasta la cunoştinţa camarazilor sârbi, ca prin influenţa lor să uşureze situaţia fraţilor noştri rămaşi în afară de hotarele Ţării. Dupa cetirea acestei moţiuni, aplaudată de întreaga opoziţie, dl Sever Bocu şi-a exprimat mirarea cum de guvernat tratează atât de vitreg pe aceşti regionari, când în Cehoslovacia ei sunt copiii răsfăţaţi. O voce la majoritate: Nu sunt trataţi în cadrele legii? D-l Sever Bocu: Legea prevede să împroprietărească. Şi ţara nu trebuie să uite ce se datoreşte. Ei au ridicat moralul ţării la Iaşi. Tot ei au contribuit la unirea Basarabiei. O voce: Atunci de ce nu sunt împroprietăriţi? D S. Bocu: Asta mă miră şi pe mine. Persecuţia contra lor nu se explică decât prin repulsiunea d-voastră generală şi naturală faţă de orice veleitate de independenţă morală, de conştiinţă civică, a democra-