Gazeta Transilvaniei, 1924 (Anul 87, nr. 1-149)
1924-11-25 / nr. 138
Anul al IIXXXVil-le* b-1 138 NUMĂRUL 2 Lei Brașov Miercuri 26 Noemvrie 1924' 1 w m MSNHIEI ----------- -------------------------------------------------------------------- _ I Fondata t» _t« George Bariţiu l»IATA Telefon 226 .Abonament anual 360 lei pentru străinătate 600 lei launtari, reclame, după tarif. Apare de trei ori p© săptămână tu... cratică, uu însuşirilor iui cu. - ^ cum ar grăi prin gura . ** lini. dtă şi deoR iodatâ măsura - ^ iîitice. Eca şi Veniţi Duminecă, 7 DECEMVRIE a. c. în Braşov, la Marea adunare publică a Partidului Naţional român. Numărul mare al celor prezenţi, va arăta tuturor forţa vie ce constituie puterea noastră. E ultima luptă în opoziţie, cu regimul nefast de astăzi. Indignarea guvernului Nu se deamint liberalii. Aceiaşi incorigibili. Şi’n chestia paşapoartelor ca şi’n altele, sunt de-un cinism patent. Oficiosul guvernului se şi indignează. Cum se poate vorbi de-o chestiune care se rezumă în „procedee civilizate şi anchete imparţiale* din partea guvernului şi de „simple calomnii debitate la nesfârşit spre a induce în eroare opinia publică* din partea opoziţiei. Auzi d-ta!... Nu există nici ţăranii ardeleni trimişi la Cherbourg, la Cuba sau în Columbia — muritori de frame; nu există nici arestările de la Petrolul Naţional cu fratele ministrului Văitoianu — iar cei 50-60 deputaţi, cari îl plictiseau pe d-l Chîrculescu cu cererile de paşapoarte de emigrare, s’au evaporat. Prea prea o ia repede „viitorul*, fiindcă mai există o posibilitate dureroasă pentru liberali: o anchetă imparţială făcută de alt guvernl Şi atuncii? Tot exista, din acel moment, pentru mulţi numai celulele închisorilor... Desvățirea statuei Suveran aiui la Oradea-Mare Vineri a avut loc la Oradee-Mare desvătirea statuei echestre a Suveranului, inălţată în Piaţa Unire?. La actul solemn au asistat M. Sa Regina, Principele Carol, membrii guvernului, Inanul cler precum şi un numeros public. După oficierea serviciului divin de către P. S. Sa Episcopul Ciorogariu cu mare asistenţă şi desvălirea statuei, au luat cuvântul ministru Moşoiu şi primarul oraşului Bucica, aducând elogii Suveranului, făuritorul şi primului Domn al României întregite. A urmat apoi defilarea trupelor şi bancherul, la care au rostit cuvântări primul ministru Brătienu și A. S. R. Principele Carol. „Cere şi ţi se va da“ „Luptă şi vei învinge !“ Este momentul să-şi smintească fiecare cetăţian de aceste precepte, astăzi. Intr’o ţară fericicită, cetăţenii mai pot tlăsa grija vieţii publice pe umerii câtorva aleşi ai lor In tara noastră gen încercată nu poate fi datorie mai categoricâ, pentru fiecare, decât grija continuă pentru treburile publice. Dacă nu vom lăsa conduşi de oameni cari au uitat scopul pentru care au fost chemaţi de Capul Statului la conducere — atunci nu sânt de vină aceia, ci cetăţenii îngăduitori.Dacă ar exista solidaritatea cetăţenească în chestiunile publice nici n-ar fi posibilă o guvernare fără învoirea poporului. Un moment de hotărâre urmat de o acţiune comună ar răsturna coloanele de carton ale castelelor de Spania construite de-un partid ce-şi bate joc de-o fără întreagă. Să nu închipuim o mişcare vie, în toate oraşele şi satele, în acelaş timp sau succesiv — o acţiune hotărâtă de luptă împotriva unui regim nefast. In clipa următoare a vestirei acestei acţiuni — totul s'ar schimba. Sântem îndrumaţi către acest pas — care nu va însemna o revoluţie decât prin efectele lui imediate, nu prinînsăşi acţiunea desfăşurată. Partidul National român cuprinde tot mai mult în sânul lui mişcarea energiilor nationale şi in curând va însemna aproape unanimitatea cugetelor româneşti cu dragoste de neam. Ca să se poată realiza programul pe care şi la propus acest partid — solidaritatea cetăţenilor este absolut necesară, în sprijinul acţiunei de care nu ocupăm. Întrunirile Partidului Naţional sânt prilej de afirmare a aacestei acţiuni, Intrirea de la Braşov din ziua de Duminică 7 Decemvrie a. c. să nu fie, tuturora, ocaziune de a ne arăta voinţa hotărâtă pentru înlăturarea regimului care, născut din furt de urne, se prăbuşeşte în fraude şi ticăloşii, încă odată : prin tine însuţi, cetaţene, şi pentru tine !... Panamaua paşapoartelor la Senat la şedinţa de eri a Senatului senatorul Aciu din partida! naţional român după ce a reamintit răsunetulîfăcat de formidabilele fraude dela căile ferate şi de panamaua paşapoartelor a stăruit asupra consecinţelor acestu! răsunet in ţară, In special in Ardeal. Populaţia e revoltată şi nemulţumită. Deoarece la Cameră s-a adus acuzarea pe faţă, că printre traficanţi sunt şi senatori, e nevoie să se restabilească prestigiul maturului corp şi să se scoată de sub apăsarea învinuirilor planând asupra tuturor acei senatori cari n-au nici o vină. Aceasta se poate face pe calea unei anchete parlamentare de către delegați și tuturor partidelor politice. Afaceri liberale în Cine Cine vrea să ajungă notar public In H Ciocului — Chestiunea pretorei din Tulgheş. Pentru d-l ministru al Justiţiei, Miercurea-Ciucului. Dintre deputaţii liberali avoare mare fierbere pentru ocuparea postului de notar public in Miercurea Ciucului, post care aduce anual circa 500.000 lei venit. Deputatul urnelor furate di Cristea, avocat din Pistra-Neamt, vrea sa-şi asigure locul acesta şi se crede că are toate şansele în urma rudeniei cu satrapul judeţului, deputatul Bogdan Ştefan. Ca să se vadă cine este omul, dăm un amănunt : se foloseşte de puterea satrapului ca să mute pretura din Tulgheş în casele sale, în care este instalată şi o cârciumă-restaurant. Bună vecinătate pentru administraţia de plasă ! Un nou amănunt : chiria pe care o cere d-l Cristea, nici mai mut nici mai puţin de 30.000 iei pentru două camere, vecine crâfitiei — pe când actualmente Pretura stă într'un edificiu de 4 camere şi plăteşte chirie ansată de oOOO lei. Proprietarul caselor nu poate ridica această chirie, în sensul legei chiriilor. Atragem atenţiunea d-lui ministru de justice, care are pretenţiunea că vrea purificarea moravurilor şi înlăturarea celor compromişi din partidul liberal asupra dlui Cristea, solicitatorul postului de notar public. Guvernul englez publică un comunicat, în care se declară imposibilitatea de a recomanda spre ratificare tratatele încheiate cu Rusia de către guvernul Macdonald. Fiapraim, paşapoarteler. Exclamaţia care vine tuturor, când ascultă dezbaterile din Cameră. Cuvântarea d-lui Sever Bocu. — O precizare cu nume din partea guvernului. D-l Sever Bocu vorbînd la mesaj, a redeschis distila paşapoartelor şi a spus că d 1 ministru gen. Văicoienu, apărându se de învinuirea de a fi făcut export de români prin încurajarea traficului de influenţă, a afirmat că un depuist din opoziţie l-a învinuit că nu a înlesnit emigrarea românilor. Acel deputat am fost eu, spune oratorul, fiindcă înţeleg ca guvernul sa nu favorizeze pe streini la emigrare şi să impue românilor restricţiuni, întrucât înţeleg ca toţi cetăţenii să fie egali în faţa ligilor. Am anunţat treheul de paşapoarte într’o comunicare făcută la 25 Meiu 1923, la care nu mi s’a răspuns de d-l ministru de interne de atunci gen. Văitorimu, fiind că dv. liberalii primiţi aceste dureri şi necazuri reale ale poporului totdeauna cu nepăsare sau cu zâmbete cinice (ap, la opoziţie). Dar de data aceasta chestia a rupt stăvilerul guvernării dv. de nelegiuri şi abuzuri. Chestia paşapoartelor este un fenomen complex economic, social şi politic, rezultat logic al guvernării liberale. In această afacere aţi procedat cu o perfectă doctrină patriotică, ce vă caracterizează astfel, încât se poate spune adevărul că patriotismul dv. a creat traficul de influenţă şi traficul de influenţă a susţinut patriotismul dv. Aţi refuzat anchea parlamentară aşa de necesară luminării şi stabilirea vinovaţilor şi vă erijaţi în moralizatori şi purificatori ai ticăloşiilor. Liberalii au creiat delictul, şi au îndemnat pe omeni la crimă. Desordinea şi lipsa unei politici a guvernului in materia de emigrare a creiat chestia paşapoartelor. Valul de emigrare a început năvalnic atunci când Românii din America, întorşi la căminuri, după înfăptuirea României Mari, au început să se reîntoarcă în America, îndată ce au văzut desorganizarea şi arbitrariul administrativ, politica de pauperizarea poporului, pe care au inaugurat o liberali în ţară. Dl ION LUPESCU (R. Sărat), întrerupe povesteşte că a petiţionat pentru liberarea unui paşaport de emigrare pentru un mecanic al său şi comisia a respins cererea. Ducându-se apoi la dl ministru N. D. Chirculescu şi arătându i dreptatea cererii mecanicului său, căruia îi dădea şi bani de călătorie, d-1 ministru al muncii,s-a aprobat cererea cu explicaţia că-i dă această aprobare, fiindcă ei şie că nu face afaceri ca do i parlamentari cu asemenea chestii. D-l ministru Chirculescu a numit un deputat şi un senator liberali, cari veneau aproape zilnic cu intervenţii pentru paşapoarte. Majoritarii : Spune cum îl chiamă, cine sunt? Dl. Lupescu : La sfârşit. Nu vă las păgubaşi. D-l ministru Chirculescu mi a mai spus că te aproba câteodată să scape de insistenţele parlamentarilor respectivi şi a adăugat că pentru un paşaport de emigrare se plătea între 18 şi 29 de mii lei. D-sa a încheiat spunând că va da numele celor doi parlimentari in şedinţa în care va fi de faţă şi dl ministru Chirculescu. Majoritarii : Acesta este un sistem nenorocit. D-l Victor Moldovanu (Naţ - Rom.): Pot efirma şi eu că ştiu de vreo 50 de parlamentari liberali ceri au făcut afaceri cu paşapoartele de emigrare şi ceri s au ocupat cu exportul de sclavi. (Vii protestări la liberali). Strigăt : La ordine ! La ordine ! Dl preşedinte M. O. Orleanu: Nu vă este îngăduit să aruncaţi acuzii nedovedite perlimenterilor. Vă rog să retrageți acuz sus, altfel vă trimet în judecata comisiei de disciplina. D-l Victor Moldovanu: Nu retrag nimic, câtă vreme nu-mi da li dosarele pe care le fi ne fi secrete, să vă dovedesc cu ele afirmaţiile mele. (Protestări, la faetoritate; aplauze la opoziţie). Păi. D. Mana (partidul naţional). D-le Preşedinte, sunt şi eu de părerea dv., să trimeteri pe colegul nostru d. Victor Moldovanu să fie judecat. Cum îşi permite să acuze el atâția oameni de omenie din majoritate (mare ilaritate, apl. la opoziţie). Majoritarii, vrând să scape de supărătorul Interpelator, au cerut trimiterea în comisia disciplinară. E vorba de o excludere pe timp de 30 zile !.. D. Sever Bocu, reluând cuvântarea, spune că în ordinea internă paşaportul e emblema guvernării de azi, a fanionului roşu pe care îl agită acarul disperat în noaptea cointeresărilor dv. liberale, este linia demercaţională pe careliberalii o trag pe chestia de honestitas publicae, linia robespiereasă a celor incoruptibili contra celor corup-