Gazeta Transilvaniei, 1924 (Anul 87, nr. 1-149)

1924-04-23 / nr. 44

ANUL al LXXXVII-lea n-1 44 HOMARUL 2 Lei PIAŢA LIBERTATE! BRAŞOV Telefon 226 Abonament anual 360 lei Pentru streinatate 800 lei Anunţuri, reclame, după tarif. Fondată la 1888 de le®ige Banţiu Apare de trei ori pe săptămână ! Braşov, MierCurl 13 Aprilie 1024 Fără o presă naţională cinstită şi democratică, un popor nu va da niciodată’măsura însuşirilor lui culturale şi politice. [E ca şi cum ar grăi prin gura streinului.) - linii de apei vene împotriva oligarhiei româneşti. Nu odată, înaintea conflictelor provocate de politica guvernului Brătianu faţă de statele amice, se arunca lozinca: navem nevoie de nimeni, prin noi înşine, fără sprijinul nici unui strein. Propaganda aceasta, de proclamare a politicei zidurilor chinezeşti continua azi mei cu aprindere, tocmai fiindcă guvernul a înregistrat incidente şi eşecuri dureroase şi dăunătoare prestigiului ţarei — vroind astfel să folosească mândria şi îngâmfarea ca paveze ,acestor lovituri venite gratuit pe capul lirei. Nici unul dintre buni români nu va admite ca, cu preţul mândriei naţionale, să câştige ţara orice — fiindcă poporul nostru nu suferă a fi umilit nici de agresori nici de mila nimănui. Aceasta nu înseamnă, însă, să ne închidem între zidurile chinezeşti, cam altădată despărţea China de lumea întreaga, fiindcă aceste ziduri au fost cauza decadenţei statului şi mai târziu a umiliri lui. Contactul viu cu celelalte popoare dă progresul unui popor muncitor şi conştient de menirea sa în lume. Ţara noastră nu poate face poetică de sector, politică de struţ, izolându-se de restul tumei într-o îngâmfare care a deservit chiar celor mai puternice imperii. Ţara noastră nu se poate sustrage influenţelor din afara de graniţe şi nici nu-şi poate da un regim excepţional care să bruscheze toate statele europene. Adevărul acesta este o axiomă, deci nu are nevoie de-a fi demonstrat. Ceea ce vrem să relevăm în această ordine de idei, este tendinţa partidului liberal, reprezentantul oligarhiei româneşti, de a stăvili cu orice preţ nu numai curentele extremiste dar chiar intfluifiţele democraţiei occidentale. In zadar, însă. Aceste iibinţe sânt pe deasupra oricăror rezistenţe ale orientalei încăpăţinări manifestate de familia Brătianu — ele sfărâmând chiar armele celei mai puternice organizaţii oligarhice. Dovezi ? Nenumărate, în istoria luptelor politice ale popoarelor. La noi, una recentă de mare însemnătate, fiindcă vine din ţara eminamente democratică: Franţa. In discursul pe care Preşedintele Franţei l-a rostit la Versailles cu prilejul vizitei Suveranilor noştri, a accentuat căcei mai aprigi apărători ai păcei sânt democraţiile statelor noastre*. Regele Ferdinand a spus că Franţa democratică a contribuit puternic la renaşterea noastră şi la realizarea aspiraţiilor noastre naţionale. Cele două fraze au fost suprimate în comunicatele transmise presei noastre de către serviciul ocult de censură de la ministerul de externe român — fiindcă, în aceiaşi vreme când la Paris se aducea omagiul regal democraţiei franceze, la Bucureşti se aplica starea de asediu. Guvernul a simţit că telegramele cari ar fi vorbit de cele două discursuri făceau şi mai odioasă măsura de protecţie a unui guvern personal, care a transformat ţara în paşalâc. Suveranul, la Versailles, va fi văzut cât preţ pun democraţiile occidentale pe manifestările libere poporale şi n’a putut decât constata încă odată contrastul între regimul francez şi cel impus ţarei româneşti de d-l Brătianu. E bine să se accentueze şi această situație. Japonia . IHi Ziarul .Preger Presse" publicăurmătoarea telegramă din Berlin : .Ambasada japoneza comunică următoarele : Câteva ziare mai mari berlineze au adus în publicitate ştiri despre pretinse convenţii între România şi Japonie. Aceste ştiri sunt absolut false şi lipsite de orice bază. Vizita, pe care a făcut o zilele trecute prinţul moştenitor al Japoniei Curţii regale române, nu este altceva decât reîntoarcerea vizitei de acum trei ani a Prinţului moştenitor român la Tokio şi ca atare n-are nici un fond politic. Scrisori din Baramureş Emigrări şi alte pacoste Emigrările din judeţ mai ales În America se înmulţesc la arma sărăciei şi apăsării. Conform raportului d-lui subprefect cetit în adunarea comisiunei administrative din 15 .Martie s’au eliberat in Ianuarie şi Februarie 429 de paşapoarte, deşi timpul nu era favorabil. In anul trecut s-au dat 4348 de paşapoarte pentru emigranţi, dintre cari o bună parta sunt Românii cari pentru ca si poată ajunge în ţara dolarilor se mărturisesc minoritari ori iau paşaportul pentru Franţa şi Ruhr, de unde trec in Canada. In schimb imigrează evreii mai dihai ca în Palestina. Din raporturile d-lui revizor şcolar Didicescu voi cita pasajul sinistru referitor la administraţie: La unele şcoale am găsit ferestrele şi păreţii acoperiţi de un strat gros de prav iar nenumărate fire de păianjeni stau atârnate de tavan până deasupra capului elevilor. In unele odăi ale şcoalei te cufunzi în gunoi, nu altele te împedecai de gunoiuri uscate, iar partea de jos a păreţilor era transformată în ştergătoare de picioare. Sobele afumau, şi din cauza fumului ochii copiilorerau roşii par’că aveau conjuctivitău etc. Cum învăţătorii în afară de lipsa de zel nu puteau fi traşi la răspundere disciplinară, având scuzele legale, acest tablou este icoana vie a administraţiei renegaţilor. Unde un învăţător diriginte membru al reprezentanţei comunale poate fi pălmuit de secretara! comunal fără pedeapsă —■ cum e cazul d-lui Nicolae Vancea de Bateasa idin Năneştî — acolo ce să pretinzi dela Învăţător? Cum să fie învăţătorul respectat, când e sfidat şefa! suprem d-l dr. Anghelescu, pe care la un banchet oficios l’a numit primpretorul Roman Gyula în Vişăul de sus pungaş şi hoţ, fără să fie tras la răspundere ? Renegaţilor jefuitori le trebuie intanerec şi prostie, cari pot să le asigure situaţia privilegiata. In schimb administraţia prin coteriile ei locale cointeresate propagă imoralitatea şi tâlhăria la sate după cum ne arata jafurile renumitei societăţi de exploatare „Pifi-Pafa-Puf“ din Borşa. In Petrova cu protecţia administraţiei şeful liberalilor Ion Găborean un analfabet, s’a impus gazdă de munte şi a jăfuit satul cu 100.000 lei. Ancheta pornită cu nr. 1621/1923 se tot amână, 2 soroace nu s’au ţinut şi pungaşii terorizează dând să înţeleagă poporului „că sânt tari la centru*. Acest pungaş eşlt din uzina liberală in alianţă ca gândul patentat şi judecat pentru contrabandă la 1 milion 400.000 lei amendă. Stauber Azile, s’a pus să jefuiască streinii naturalizaţi şi pe ţăranul Alexa Bilaşcu. Parchetul e pe urma rscrocilor. Iar procesul ne va desvăli o pagină culturală. Coresp. Politica în biserică Cetim în „Voinţa Banatului*. In România-Mare, jandarmul român a ţinut patru zile arestat pe primepitropul bisericei din Arad, centru episcopesc, pentru a-l scoate din lupta electorală. La Butin, inimosul bărbat al bisericii naţionale Vasile Goldif, secretar consistorial, este trântit de administraţie, pentru a face loc... unul „regăţean“. La Comloş, la Sânnicolan, ca şi la Beba veche, autorităţile cu primarii şi plăieşi terorizează mulţimea, iar ce nu prinde cu teroarea, se aranjează la scrutinin cu falsificarea proceselor verbale. Un pretor, uitat de sine, a confiscat procesele verbale ale alegerii din comuna Giroc, pentru că era informat că Întreaga comună votase pentru d-l dr. Coriolan Balta și era să cadă protectorul sau, Aurel Costaa. Dela Izina nici azi nu au fost procesele verbale. Filialele, în a doua Duminecă, au produs de... două ori atâtea voturi, ca şi parohiile materne. Astfel, în protopresbiteratul Timişorii, a reuşit mare mirarea■ venerabilui român, Emanuil Ungureanu şi., dr. Aurel Cosma, care căzuse glorios la alegerile pentru congresul naţionil bisericesc. Pretutindeni, în întreaga dieceză a Aradului, — din cea a Caransebeşului nu avem încă veşti, — autorităţile şi-au spus cuvântul, jandarmul a dat votat şi trădătorii de pe vremuri au primit mandatul, pentru a discuta chestiunile bisericeşti la ordinea zilei. Din greşală sau cu intenţie? .Neamul Românesc* al dlui Iorga scrie : ,Telegraful Român" din Sibiu protestează contra sistemului partidelor politice la alegerile de deputaţi în corporaţiile noastre bisericeşti. Organul Mitropoliei ortodoxe din Ardeal scrie în această privinţă textual : „Partidele politice din opoziţie au comis greşeala de a-şi pune şi a susţinea la astfel de alegeri candidaţii proprii, în favoarea cărora s-a desfăşurat o propagandă condamnabilă şi cu totul primejdioasă pentru autoritatea şi constituţia bisericii ortodoxe ardelene. Intre aceste partide politice, am numit Partidul naţional român şi partidul poporului de sub şefia dlui general Averescu*. După aceasta „Neamul românesc" face următoarea observare : „N’am avea de adăugat decât că de această atitudine nepermisă a partidelor politice sânt vinovaţi în primul rând preoţii cari se fac coade de topor în mânile politicianilor şi sancţiunile morale ale Mitropoliei n’ar trebui să lipsească*. Iar noi întregim observarea ziarului amintit . N-am avea de adaogat decât că „Telegraful Român* în continuarea aceluiaşi articol ,mai spune : .Acum, dintr-o comunicare făcută în şedinţa camerei deputaţilor de la 6 April 1924, din partea deputatului din Bihor, şi Iosif Terău, aflăm că acelaş lucru care l-am reproşat amintitelor partide opoziţionale, ar fi săvârşit şi reprezentanţii actuali ai partidului liberal, și anume la alegerile din eparhia Aradului. Repetăm încă odată titlul din fruntea articolului : Această omisiune o face „Neamul Românesc" din greșală sau intențional ? ! Atât. Doi conferinţe relise Părintele I. Podea a ţinut Duminecă şi eri seara două conferinţe religioase. In prima s’a ocupat cu judecata Iul Isus sub raport istoric şi juridic, iar in a doua cu evoluţia creştinismului până in ziua de azi. A treia conferinţă, care era să aibă loc astăzi seară, nu se va mai ţine, deoarece conferenţiarul, impunândui-se de către autorităţile locale unele restricţiuni în ce priveşte concluziile conferinţei, a renunţat să o mai ţină. La ambele conferinţe a asistat un public numeros şi select intelectual, care a urmărit cu un deoselt Interes expunerile conferenţiarului. Acesta a tălmăcit pe bază de date istorice şi citate din Sf. Scriptură, învăţăturile Mântuitorului nostru în viaţa sa pământească şi unele abateri ce s’au făcut dela învăţăturile ge- I naine ale Iniens în canul secolilor în evoluţia creştinismului. Vorbind de situaţia creştinismului in zilele noastre, a făcut o comparaţie între stările de la noi şi cele din occident, ilustrând progresele in cadrele bisericilor creştine şi toleranţa religioasă din Anglia şi America şi conchizând că astăzi biserica creştină românească în patria noastră mărită nu poate să mai urmărească scopuri naţion.-polit, şi de proselitism,că ea trebuie să devină o biserică vile, care ai se manifeste cu deosebire pe terenul moral, cultural şi social. In consecinţă să înceteze frecările între cele două biserici surori şi ambele să conlucre lăsând pe fiecare cu credinţele sale, pentru consolidarea şi înflorirea patriei noastre întregite. Expunerile conferenţiarului au fost subliniate cu vii aplauze. Externe. Preia bolşevică rusă I continuă cu violenţă campania contra României. După oficioasele din Moscova, eşuarea conferinţei de la Viena pe chestiunea Basarabiei, a avut ca urmare înjghebarea unui vast complot cotra Rusiei. In „Isvestia* comisarul Steclow arată că Parisul a devenit acum centrul de unde seconsplotează contra Rusiei. In capitala Franţei se lucrează acum la aliarea unui mare număr de state burgheze, şi este probabil ca şi Bulgaria lui Tancoff să treacă pe faţă în tabăra adversă Rusiei. Generali şi ofiţeri superiori francezi — adaogă „Isvestia", inspectează graniţele României şi Poloniei, în vederea măsurilor cetrebuesc luate contra Rusiei. • Belgia şi America recunosc republica. Din Atena se scrie: După recunoaşterea de către Franţa a regimului republican, America şi Belgia au recunoscut şi ele acest regim. Uneltirile contra republicei continuă. Estrelladis, directorul ziarului regalist „Serip” a fost arestat. Limitarea imigraţiunii In America. Legea asupra imigraţiunei, votată definitiv de către Senatul american, prin 53 voturi contra 25, reduce numărul străinilor cari trebuiesc admişi în Statele Unite, la 1% din numărul acelor din fiecarenaționalitate, aflători actualmente în America.