Gazeta Transilvaniei, 1925 (Anul 88, nr. 1-132)

1925-01-01 / nr. 1

Anul si aXXXVII­-fea A } i : = ' cs != * :§—— S !.....'•¡ «CS 1.. jSj 1­­2 25 WfA UBERTATEî BRAŞOV Telefon 726 Abonament anual 360 Iei ®wntru streînătcîe 800 lei JlminţBri, reclame, după tsrif. •»r Fondată 1» 1818 de George Bariţiu Apare de trei ori pe săptămână Fără o­ presă naţională elnsdtă ‘fi dem­i­gratică, na popor nu m da niciodată măsur însușirilor Ins culturale și politice. E ca­d emil ar grăi prin gara streinului. duferănia în anul nou cu fruntea senină, în conştiinţa datoriei împlinite. Credincioşi tradiţiilor şi principiilor Partidului naţio­nal român, astăzi estime a­­supra întregului teritoriu al României­ Mari, am stat la postul de veghe ca aceste tradiţii şi principii, cari au călăuzit luptele pentru eli­­berarea de sub jugul se­cular şi pentru tiusful de­mocraţiei şi a dreptăţii so­ciale—să fie traduse în fap­te şi în Patria întregită, cu care a fost înfăptuită lă atâtea jertfe de sân­­şi suferinţe, să inaugu­­rze în cuprinsul ei o e­­pocă de adevărată fericire­­; şi bunăstare.­­ Anul pe care l-lum­ în­­cheiat a fost un an de mari sforţări în direcţiunea aceasta. In parlamentul ţării ca şi în afară partidul na­ţional a susţinut o aprigă­­ :luptă în contra unui sis­­t­em­ învechit în păcate care crede că se mai poate men­­i, ţine la suprafaţă prim în­călcarea legalităţii şi prin proclamarea necinstei şi a nedreptăţii ca mijloace de guvernare. Lupta a fost grea dar încoronată de succes. Po­porul românesc din cuprin­sul întregei ţări, ahtiat după dreptate şi cinste, a îmbră­ţişat cu o rară însufleţire apta dezinteresată a parti­dului naţional producând cintr’im colţ al ţării până’n celălalt un formidabil cu­­vent pentru triumful prin­cipiilor i­ari stau la leagă­nul aceştia partid. Sforţă­­­­rile celor certaţi cu pre­­c­­eptele unei morale politice tiperioare încep să se des- Vame şi se slăbească în iţa puterei de neînvins re­­pezentată prin solii vre­­ilor m­oi. Alegerile parţiale dela Dej şi Covurlui, cu cari s’a încheiat bilanţul acestui an de luptă de purificare, au dovedit în mod cum nu se poate mai strălucit şi palpabil renaşterea şi ori­ n­en­ ectarea politică a ma­s­ei lor largi din cuprinsul ţării» Fie ca aceste izbâode ale partidului naţional să aducă neamul şi Patria mărită în noul as la lima­nul dorit, pentru ca prin muncă ordonată, cinstită şi liniştită şi prin dragoste frăţească să facem din a­­cest colţ de pământ ceia­ ce dorim cu toţii şi ceia-ce au întrevăzut miile de mu­cenici căzuţi pe toate fron­turile de luptă, o ţară fe­ricită în interior şi pusă la adăpostul tuturor ten­tativelor din afară. Cu acest gând frăţesc dorim poporului românesc: An nou fericit / latrnnîîea Parttcului cad­or&f la i. .ti tis M» :ÎU a ■ f.. • meat clubului Jidţ^orul ieşean, că fiifîd so!icitat la o adunare îrn Transilvania pe z’ua c’e 25 ia­­nuarie, nu va putea fi în acea zi la Iaşi. In consecinţă d-sa roagă ca întrunirea publică pro­iectată in Iaşi să fie fixată între 1 —1­0 Februarie 1923. La acea­­stă în trini­re, care va lua pro* * porţiile unui meeting, vor parti* * cipa delegaţi din toate oraşele ! Moldovei. 1 O alianţă balcanică antimieti­că Ziarului „Prager Presse" i­ se tele­­igrafiaz­e din Mosoova­­ .Vizita misiunii navale ro­mâne sub conducerea emiratu­­lui Scodrea, în Italie­ este con­siderată la Moscova ca un simp­tom al tendinţei de formare a frontului antibolşevic. Se crede că la R­ima se tra­tează o convenţie­­militară între Italia şi România. Apoi faptul căi/Anglia a cer­cat să ia în vre­aă organizarea aviaţiei militare române întă­reşte peren­a generală că pre­tutindeni se adusă forţele cu scopul de a îndrepta toate pu­terile diplomatice şi militare contra Rusiei­ sovietice. Şi călătoria­ ministrului de ex­terne iugoslav Nincici este ur­mat­ită cu atenţie. In aceleş timp, opinia pubilită sovietică o consi­deră vizita ministrului Tomo­koil la Bucu­reşti şi Belgrad ca un pas tend­enţios pentru for­marea un­ei alianţe bu­liettice antisovietice. După părerea Moscovei a­­ceasta ar fi//v»ntpoîtul unufiifFont eur­opést. «Cmua con­tra Rusiei /sovielie. f Se adr ii î că ■ nițîa&va pen­tru aceasta coatigurape ar îi fost luată ' prima mlâlnire în­tre Chembsh­lain și H­arriot, iar ultimul discijirs al generalului Wrsngel la Paris este consi­derat, în ac­eea legătură, ca semnul unui plen comun. — . Orgiizabiile torni fi­ctinii Pâstă acuma s’au operat peste 400 arestat După cercetări mai indelin» este S'guranţa Şistului a reuşit sa descopere centrele de pro­pagandă comunistă din ţară , pe rând numeroase arestări şi desvăluuind între sus aedene anarhică pornită dina Viens, Berlin şi Moscova. S-a aflat cu acest prilej că nu era vo­rba de o singură organi­zaţie teroristă, ci de trei organi­zaţii, alimentate, toate irele, ca baci sovietici. Prima organizaţie ivea ca a­­gen­ţi de legătrure cu o­ganizsţicie streine, ps Iile Iţcovici zis şi Mihail Baumann şi A­. Gren­­bnunn, cu paşaport fals pe nu­mele de H. ValBeck. Acesta din urmă este comunist cehoslovac şi face serviciul de misionar al grupului sovietic de la Viens. Susnumiţii erau stataţi în Bu­cureşti la următorii teroriştii: Sender Margaliss, Aron Kap­­permann, Năstasa Plasă, Ber­nard Zuckermann, Uzi Dijur, Barăh Rahană, Iiie Creţu, Elena Filîpovici, Norman Laibovici şi Bibi Braunstein. Sediul din Bucureşti se găsea in str. Popa Nun 44, unde se aspirografia şi revista incendiară ,Tineretul Leninist*. Şi cum descoperirea a venit cu totul pe neaşteptate, s-a pu­r­tat captare şi o interesantă ar­­t­hivă de documente, instracţii se­crete, material tipografic şi ne­numărate probe cari stabileau neîndoios legăturile dintre aresta­tă organizaţie cu organizaţiile de la Moscova, Viena, Berlin, Sofia şi Ateas. A doua organizaţie descopi­­perită era canjssă de d-1 A­. Dobrogeana-Gherea Kobles E­ek — acesta orighrusr din Tg.­­Mureş. Făceau parte din org*- j nizsţie Marcel şi A ta Panker,­­ David Fickilstein, zii Fabisn şi Path Iitvan. Numeroin^ subor­­giaizsţii se gâseau îa rP*i to*t­­cectreie industriiţe, ca deose­bire ia bssiaal Petrogeni. Toţi comuniştii cari o form­au ca şi pachete de manifeste au fost capturate. A treia organizaţie a fost descoperită la Siri­a. Ea se gă­sea sub directa clo­ăduire a cei­ cunui revoluţionar sovietic d la Berlin şi avea ca şef pe an a­­nume Fischer Mohr, venit la România ca an paşaport german fals pe numm­e fictiv de Pssl Borgher. In dese rânduri a făcut naveta Berlin-România. Din Ber­lin aducea ca ei sume mari de bani pentru propagandă. Luat de scurt a făcut decla-­­ raţii complecte, cari ca dus la­­ descoperirea a mai multor fil­ate , din cari cele mai de seamă se , aflsu is Tg.-Murei şi Ar.­d.­­ Cercetările sunt în cur*. Până în prezent e-au făcut 430 de a­restări, din csri 230 au fost tri­­raic i is C,*rţie Marţiale.TJir res­tul vor fi expulsa Sâmbătă noaptea au fost a­­restaţi la Bucureşti şefii mişcării corministe iDobrogeanu-Gherea şi Marcel Pacher împreună cu soţia lui.­ In Braşov şi împrejurimi au fost arestaţi de cătra Sguranţa locală deasemenea aaraerosl complici, cari aveau aici un centru ce întâlnire. litlSîl dfl pâine sa resimte in toata ţara. Ministerul de interne a primit rapoarte din cari reese că în foarte multe oraşe din ţară lipseşte pâinea. Prefecţii şi pri­marii oraşelor unde se simte a­­ceastă lipsă cu cerut ministerului de interne autorizaţia de a pro­ceda la rechiziţia grâului spre a putea aprova Z­ona populaţia cu pâinea necesară. Ei cer ca au­torizaţia de rechiziţie să ni se dea acum, iar nu la 15 ianuarie 1925, cum a stabilit consiliul de miniştri,­­ întrucât până la acel terren populaţia este amenin­ţată să ducă lipsa de pâine. Redacţia şi administraţia „ Casetei tr­ans.* doreşte abonaţilor,cetitorilor şi tre­­imilor lor. An nou fericit! Declaraţiile d-lui Goldiş în intervievat sau din „adeviral1 — Comentariile noastre. — Reproducem, cu titlul de do­cument, declaraţile d-lui V. Goldiş făcute, în ajunul Crăciu­nului, ziarului .Adevărul": —­­Sunt ani de când ma în­treb mereu, cere er fi forma în care Partidul naţional ar putea servi mai bine interesele pa­­idei, acum când, prin unire, ce-a fost hărăzit să vedem aie­vea, ceea ce ochii noştri nu ve­deau decât în vis. Sunt ani — şi mereu îmi spu­neam: partidul liberal reprezintă o necesitate reală. El trebue şi ere menirea să dăinuiască încă multă vreme. Rolul lui este însă tot mai mult determinat de des­făşurarea lucrurilor, ca partid de dreapta, locţiitorul de drept al partidului conservator. In faţa acestui partid, incon­testabil puternic, nu numai prin ceea ce reprezintă ca organizare, ci şi prin complexul de interese şi categorii sociale pe care ie mintifizează, — în faţa acestui parad zid, trebue puse o forje tot atât de reală, reprezentând uşi», ritm mai viu, o forjă politica­­-,iar în raport cu progresul vre­murilor, o forjă de stânga. Este evident că ambele aceste forte politice, ar fi menite să aibă un unic lucru comun: i de la naţionalii, ca bază a acţiunei şi ideologiei lor. Pentru multă vreme încă şi ca o consecinţă naturală a ma­rei şi recentei înc­erări gene­­politica statelor va fi o politică naţionala, cu corectiva însă că această politică naţio­nală nu trebue să însemne ne­socotirea drepturilor, fixate prin legi şi fratr­e, ale fiilor ţării, aparţinând unor alte naţionali­tăţi. Dincolo de acest punct co­mun, există un teren vast de deosebiri, pe chestiuni politice, sociale, economice, financiare, diverging care vor forma, diferenţiarea dintre cele două partide, diver­ginţi cari sunt che­mate a folosi enorm bunului mers al unei ţări, atunci când ciocnirea lor se produce pe forje aproape egale, ce stau la­­ spatele pt­radelor în luptă. Alt­fel se ajunge la omnipotenţa unui partid, cu corolarele fatale de atotputernicie, cari dăunează, la primul loc, cele mai vitale, interese aie statului. Curentele de idei consiliu* -gold* f&te’ ufl oarecare echili­bru de forţe politice, errer,tele devin factice, aproape nule. Asiixia este urmarea naturelă, fuziunrea naţional-ţărănist*. Aşa fiind cerurile, după an* de observaţie şi meditare, ara ejurîi ia concluzia necesităţii uhu­­i r «io-ţărăniste. Ea singură nu er putea da forţa democrată, cu ritmul viu, care să stea în faţă şi să ţie ia cum­pănă forţa partidului ,de­venit de fapt o forţă conserva*­toare. Este desigur o fericită coinci­­î denţă împerecherea aceasta „a termenilor: naţional şi ţărănist. Naţional — căci ne trebue o p­­ridică cu acest substrat eseu­­jt'-tf ţărănist — căci forţa vie pe care o reprezintă ţărănimea, deşteptată, de la noi — şi care se deşteaptă în restul ţarii — să fie canalizată în senzul unei forţe constructive şi de guver­nare*. Memorial adresat d lui Iolia Mania. .Desigur că nu m’am o­­pn’t definitiv la acest al meu nou crez politic, fără o reală criză suflitească. So.J..^credin­cios al Partidului naţionai, ţn’aş fi voit să închid ochii, d-căi în­­văluit în cutele steagului căruia i am închinat, neprihănit, sufle­tul şi puterea minţii mele. Odată însă fixat în crezul ne­cesităţii fuziunei, n’am putut ră­mâne impasibil. Acţiunea a fost calomniată. S’a vorbit de regăminteie mele cu liberalii. Cea mai bună do­vadă a minciunei, rezultă din faptul că eu sunt din trâmbiţa unui acord între cele mai vaj­nice elemente anhiiberale. S’a vorbit da raporturile mele ca d. Goga **- şi iată ca eu cer în mod expres diriguiiei partidului meu fuziunea cu ţărăniştii. Da, o cer şi eu, au cerut-o şi amicii mei. Ea constitue unui

Next