Gazeta Transilvaniei, 1925 (Anul 88, nr. 1-132)
1925-01-01 / nr. 1
Anul si aXXXVII-fea A } i : = ' cs != * :§—— S !.....'•¡ «CS 1.. jSj 12 25 WfA UBERTATEî BRAŞOV Telefon 726 Abonament anual 360 Iei ®wntru streînătcîe 800 lei JlminţBri, reclame, după tsrif. •»r Fondată 1» 1818 de George Bariţiu Apare de trei ori pe săptămână Fără o presă naţională elnsdtă ‘fi demigratică, na popor nu m da niciodată măsur însușirilor Ins culturale și politice. E cad emil ar grăi prin gara streinului. duferănia în anul nou cu fruntea senină, în conştiinţa datoriei împlinite. Credincioşi tradiţiilor şi principiilor Partidului naţional român, astăzi estime asupra întregului teritoriu al României Mari, am stat la postul de veghe ca aceste tradiţii şi principii, cari au călăuzit luptele pentru eliberarea de sub jugul secular şi pentru tiusful democraţiei şi a dreptăţii sociale—să fie traduse în fapte şi în Patria întregită, cu care a fost înfăptuită lă atâtea jertfe de sânşi suferinţe, să inaugurze în cuprinsul ei o epocă de adevărată fericire; şi bunăstare. Anul pe care l-lum încheiat a fost un an de mari sforţări în direcţiunea aceasta. In parlamentul ţării ca şi în afară partidul naţional a susţinut o aprigă :luptă în contra unui sistem învechit în păcate care crede că se mai poate meni, ţine la suprafaţă prim încălcarea legalităţii şi prin proclamarea necinstei şi a nedreptăţii ca mijloace de guvernare. Lupta a fost grea dar încoronată de succes. Poporul românesc din cuprinsul întregei ţări, ahtiat după dreptate şi cinste, a îmbrăţişat cu o rară însufleţire apta dezinteresată a partidului naţional producând cintr’im colţ al ţării până’n celălalt un formidabil cuvent pentru triumful principiilor iari stau la leagănul aceştia partid. Sforţările celor certaţi cu preceptele unei morale politice tiperioare încep să se des- Vame şi se slăbească în iţa puterei de neînvins repezentată prin solii vreilor moi. Alegerile parţiale dela Dej şi Covurlui, cu cari s’a încheiat bilanţul acestui an de luptă de purificare, au dovedit în mod cum nu se poate mai strălucit şi palpabil renaşterea şi ori nen ectarea politică a masei lor largi din cuprinsul ţării» Fie ca aceste izbâode ale partidului naţional să aducă neamul şi Patria mărită în noul as la limanul dorit, pentru ca prin muncă ordonată, cinstită şi liniştită şi prin dragoste frăţească să facem din acest colţ de pământ ceia ce dorim cu toţii şi ceia-ce au întrevăzut miile de mucenici căzuţi pe toate fronturile de luptă, o ţară fericită în interior şi pusă la adăpostul tuturor tentativelor din afară. Cu acest gând frăţesc dorim poporului românesc: An nou fericit / latrnnîîea Parttcului cador&f la i. .ti tis M» :ÎU a ■ f.. • meat clubului Jidţ^orul ieşean, că fiifîd so!icitat la o adunare îrn Transilvania pe z’ua c’e 25 ianuarie, nu va putea fi în acea zi la Iaşi. In consecinţă d-sa roagă ca întrunirea publică proiectată in Iaşi să fie fixată între 1 —10 Februarie 1923. La această în trinire, care va lua pro* * porţiile unui meeting, vor parti* * cipa delegaţi din toate oraşele ! Moldovei. 1 O alianţă balcanică antimietică Ziarului „Prager Presse" i se teleigrafiaze din Mosoova .Vizita misiunii navale române sub conducerea emiratului Scodrea, în Italie este considerată la Moscova ca un simptom al tendinţei de formare a frontului antibolşevic. Se crede că la Rima se tratează o convenţiemilitară între Italia şi România. Apoi faptul căi/Anglia a cercat să ia în vreaă organizarea aviaţiei militare române întăreşte perena generală că pretutindeni se adusă forţele cu scopul de a îndrepta toate puterile diplomatice şi militare contra Rusiei sovietice. Şi călătoria ministrului de externe iugoslav Nincici este urmatită cu atenţie. In aceleş timp, opinia pubilită sovietică o consideră vizita ministrului Tomokoil la Bucureşti şi Belgrad ca un pas tendenţios pentru formarea unei alianţe buliettice antisovietice. După părerea Moscovei aceasta ar fi//v»ntpoîtul unufiifFont europést. «Cmua contra Rusiei /sovielie. f Se adr ii î că ■ nițîa&va pentru aceasta coatigurape ar îi fost luată ' prima mlâlnire între Chembshlain și Harriot, iar ultimul discijirs al generalului Wrsngel la Paris este considerat, în aceea legătură, ca semnul unui plen comun. — . Orgiizabiile torni fictinii Pâstă acuma s’au operat peste 400 arestat După cercetări mai indelin» este S'guranţa Şistului a reuşit sa descopere centrele de propagandă comunistă din ţară , pe rând numeroase arestări şi desvăluuind între sus aedene anarhică pornită dina Viens, Berlin şi Moscova. S-a aflat cu acest prilej că nu era vorba de o singură organizaţie teroristă, ci de trei organizaţii, alimentate, toate irele, ca baci sovietici. Prima organizaţie ivea ca agenţi de legătrure cu oganizsţicie streine, ps Iile Iţcovici zis şi Mihail Baumann şi A. Grenbnunn, cu paşaport fals pe numele de H. ValBeck. Acesta din urmă este comunist cehoslovac şi face serviciul de misionar al grupului sovietic de la Viens. Susnumiţii erau stataţi în Bucureşti la următorii teroriştii: Sender Margaliss, Aron Kappermann, Năstasa Plasă, Bernard Zuckermann, Uzi Dijur, Barăh Rahană, Iiie Creţu, Elena Filîpovici, Norman Laibovici şi Bibi Braunstein. Sediul din Bucureşti se găsea in str. Popa Nun 44, unde se aspirografia şi revista incendiară ,Tineretul Leninist*. Şi cum descoperirea a venit cu totul pe neaşteptate, s-a purtat captare şi o interesantă arthivă de documente, instracţii secrete, material tipografic şi nenumărate probe cari stabileau neîndoios legăturile dintre arestată organizaţie cu organizaţiile de la Moscova, Viena, Berlin, Sofia şi Ateas. A doua organizaţie descopiperită era canjssă de d-1 A. Dobrogeana-Gherea Kobles Eek — acesta orighrusr din Tg.Mureş. Făceau parte din org*- j nizsţie Marcel şi A ta Panker, David Fickilstein, zii Fabisn şi Path Iitvan. Numeroin^ suborgiaizsţii se gâseau îa rP*i to*tcectreie industriiţe, ca deosebire ia bssiaal Petrogeni. Toţi comuniştii cari o formau ca şi pachete de manifeste au fost capturate. A treia organizaţie a fost descoperită la Siria. Ea se găsea sub directa cloăduire a cei cunui revoluţionar sovietic d la Berlin şi avea ca şef pe an anume Fischer Mohr, venit la România ca an paşaport german fals pe numme fictiv de Pssl Borgher. In dese rânduri a făcut naveta Berlin-România. Din Berlin aducea ca ei sume mari de bani pentru propagandă. Luat de scurt a făcut decla- raţii complecte, cari ca dus la descoperirea a mai multor filate , din cari cele mai de seamă se , aflsu is Tg.-Murei şi Ar.d. Cercetările sunt în cur*. Până în prezent e-au făcut 430 de arestări, din csri 230 au fost triraic i is C,*rţie Marţiale.TJir restul vor fi expulsa Sâmbătă noaptea au fost arestaţi la Bucureşti şefii mişcării corministe iDobrogeanu-Gherea şi Marcel Pacher împreună cu soţia lui. In Braşov şi împrejurimi au fost arestaţi de cătra Sguranţa locală deasemenea aaraerosl complici, cari aveau aici un centru ce întâlnire. litlSîl dfl pâine sa resimte in toata ţara. Ministerul de interne a primit rapoarte din cari reese că în foarte multe oraşe din ţară lipseşte pâinea. Prefecţii şi primarii oraşelor unde se simte această lipsă cu cerut ministerului de interne autorizaţia de a proceda la rechiziţia grâului spre a putea aprova Zona populaţia cu pâinea necesară. Ei cer ca autorizaţia de rechiziţie să ni se dea acum, iar nu la 15 ianuarie 1925, cum a stabilit consiliul de miniştri, întrucât până la acel terren populaţia este ameninţată să ducă lipsa de pâine. Redacţia şi administraţia „ Casetei trans.* doreşte abonaţilor,cetitorilor şi treimilor lor. An nou fericit! Declaraţiile d-lui Goldiş în intervievat sau din „adeviral1 — Comentariile noastre. — Reproducem, cu titlul de document, declaraţile d-lui V. Goldiş făcute, în ajunul Crăciunului, ziarului .Adevărul": —Sunt ani de când ma întreb mereu, cere er fi forma în care Partidul naţional ar putea servi mai bine interesele paidei, acum când, prin unire, ce-a fost hărăzit să vedem aievea, ceea ce ochii noştri nu vedeau decât în vis. Sunt ani — şi mereu îmi spuneam: partidul liberal reprezintă o necesitate reală. El trebue şi ere menirea să dăinuiască încă multă vreme. Rolul lui este însă tot mai mult determinat de desfăşurarea lucrurilor, ca partid de dreapta, locţiitorul de drept al partidului conservator. In faţa acestui partid, incontestabil puternic, nu numai prin ceea ce reprezintă ca organizare, ci şi prin complexul de interese şi categorii sociale pe care ie mintifizează, — în faţa acestui parad zid, trebue puse o forje tot atât de reală, reprezentând uşi», ritm mai viu, o forjă politica-,iar în raport cu progresul vremurilor, o forjă de stânga. Este evident că ambele aceste forte politice, ar fi menite să aibă un unic lucru comun: i de la naţionalii, ca bază a acţiunei şi ideologiei lor. Pentru multă vreme încă şi ca o consecinţă naturală a marei şi recentei încerări genepolitica statelor va fi o politică naţionala, cu corectiva însă că această politică naţională nu trebue să însemne nesocotirea drepturilor, fixate prin legi şi fratre, ale fiilor ţării, aparţinând unor alte naţionalităţi. Dincolo de acest punct comun, există un teren vast de deosebiri, pe chestiuni politice, sociale, economice, financiare, diverging care vor forma, diferenţiarea dintre cele două partide, diverginţi cari sunt chemate a folosi enorm bunului mers al unei ţări, atunci când ciocnirea lor se produce pe forje aproape egale, ce stau la spatele ptradelor în luptă. Altfel se ajunge la omnipotenţa unui partid, cu corolarele fatale de atotputernicie, cari dăunează, la primul loc, cele mai vitale, interese aie statului. Curentele de idei consiliu* -gold* f&te’ ufl oarecare echilibru de forţe politice, errer,tele devin factice, aproape nule. Asiixia este urmarea naturelă, fuziunrea naţional-ţărănist*. Aşa fiind cerurile, după an* de observaţie şi meditare, ara ejurîi ia concluzia necesităţii uhui r «io-ţărăniste. Ea singură nu er putea da forţa democrată, cu ritmul viu, care să stea în faţă şi să ţie ia cumpănă forţa partidului ,devenit de fapt o forţă conserva*toare. Este desigur o fericită coinciî denţă împerecherea aceasta „a termenilor: naţional şi ţărănist. Naţional — căci ne trebue o pridică cu acest substrat eseujt'-tf ţărănist — căci forţa vie pe care o reprezintă ţărănimea, deşteptată, de la noi — şi care se deşteaptă în restul ţarii — să fie canalizată în senzul unei forţe constructive şi de guvernare*. Memorial adresat d lui Iolia Mania. .Desigur că nu m’am opn’t definitiv la acest al meu nou crez politic, fără o reală criză suflitească. So.J..^credincios al Partidului naţionai, ţn’aş fi voit să închid ochii, d-căi învăluit în cutele steagului căruia i am închinat, neprihănit, sufletul şi puterea minţii mele. Odată însă fixat în crezul necesităţii fuziunei, n’am putut rămâne impasibil. Acţiunea a fost calomniată. S’a vorbit de regăminteie mele cu liberalii. Cea mai bună dovadă a minciunei, rezultă din faptul că eu sunt din trâmbiţa unui acord între cele mai vajnice elemente anhiiberale. S’a vorbit da raporturile mele ca d. Goga **- şi iată ca eu cer în mod expres diriguiiei partidului meu fuziunea cu ţărăniştii. Da, o cer şi eu, au cerut-o şi amicii mei. Ea constitue unui