Gazeta Transilvaniei, 1925 (Anul 88, nr. 1-132)

1925-08-05 / nr. 79

aRul al J/XXX¥PÏ4ga a i 79 ffOIfAROL 2 LM Braşov Miercuri 5 August 1Q25 KTSfSSK Ponte Z 1881 feote Bariţin Telefon 220 flah UBERTATEI BRAŞOV Telefon 22.6 &ÜS®Bæment anual 360 kl i^Sfetru streinătate 800 Idi Staemism, reclame, după tarif. Apare de trei ori pe săptămână Prin link Tisuţi, cetățene, şi pentru tine, la libertate, legalitate şi cinste. ll li Bins fa|ă partidele opiniei iile — Acţiunea sa a dus la rezultate negative pentru partidul liberal şi la consolidarea partidelor opoziţiei unite. — Am arătat, în numărul trecut, că partidul liberal când va trece în opoziţie va avea o situaţie cu totul critică, ducând în spate falimentul competinţelor sale şi neasigurându-şi cel puţin favorurile ocrotite de legile sale personale. Aceste legi vor fi nimicite de guvernul de mâine. Dar să vedem care a fost obiectivul politic al acţiunei d-lui Ion Brătianu când a venit singur la guvern în 1922? Unul mărturisit public : distrugerea Partidului Naţional şi a partidului ţărănesc. Care este rezultatul ? Lumea întreagă îi vede: partidele opoziţiei unite nu numai că au rezitat celei mai criminale acţiuni de distrugere, dar au reuşit să-şi creeze o popularitate care le face să fie confundate cu însăşi massa alegătorilor. Partidul Naţional, trecând Carpaţii, devenind regnicolar şi-a întins activitatea pretutindeni cu rezultate foarte îmbucurătoare. Dovada s-a făcut în alegerile parţiale. Se spune însă de liberali că nu pretutindeni fuziunile au reuşit, că sânt judeţe în care ele nu s’au consolidat. Ei bine, Partidul Naţional în curs de un an a făcut a doua fuziune, concentrând forţele politice a trei partide — în timp ce trebuia să reziste şi atacurilor tot mai disperate ale guvernului. Poate însemna ceva unele deosebiri de păreri fără vreun efect de ordin general, când la întreaga ţară numele Partidului Naţional este rostit cu simpatia acordată unui salvator? Oare faptul că Partidul Naţional, nu numai că a rezistat, dar că a măcinat acţiunea guvernului prin campanii susţinute şi, în acelaş timp, a reuşit a contopi trei partide într’un singur corp — nu înseamnă o putere de viaţă neobicinuită în ţara noastră ? Unde este vreun precedent ? De sigur că d-l Brătianu este furios, că-şi muşcă pumnii de neputinţă — după ce ameninţase olimpic că va distruge forţa Partidului naţional şi-o va supune lui!... Aceasta nu însemnează astăzi mare lucru. Va fi fost ori, desigur, ceva redutabil. Acum d-l Brătianu nu mai are nici o putere faţă de partidele democratice care l-au înfrânt. Ce rezultat a avut acţiunea de distrugere a d-lui Brătianu, la guvern, împotriva ţărăniştilor ? Numai rezultat negativ. Popularitatea partidului ţărănesc a crescut şi simpatia altor factori importanţi în stat îl înconjoară astăzi. Oare aceasta a urmărit d-l Brătianu? Nu este o copilărie să se repete ifosele sale în „Viitorul" când ţara întreagă, prin partidele opoziţiei unite, îi rezistă, îl atacă şi va distruge regimul de teroare, fărădelegi şi necinste — cam toate apar ca elementele unei acţiuni gratuite, adică ale unei acţiuni fără nici un folos pentru d-sa cel puţin? Şi din acest punct de vedere, de ce toate nelegiuirile făcute, de ce tensiunea între partidele politice, de ce oboseala intrigelor continue, de ce neglijarea adevăratelor scopuri justificate de partid — când rezultatul acţiunei d-lui Brătianu este nimicirea propriului său partid? Oare nu se va găsi mâine, când d-sa va fi din simplu particular, nimeni în partidul său să-i ceară socoteală? Ţara Ta judecat și l’a condamnat. Nici partidul său nu va întârzia să-l condamne. Cursurilecoaielor secundare din sala se vor deschide la 26 Septemvrie. Înscrierile In şcoale se fac între 1 8 Septemvrie. Examenele de corigenţe, burse şi admitere In şcoale vor începe la 10 Septemvrie. Admiterile în clasa V 1 ceață se vor face la 20 Septemvrie. Examenele pentru bacalaureat vor începe la 25 Sept. Internaţionala minorităţilor Firma Tyrnauer et comp. seu Vom atee de aci înainte încă o internaţională. (Culoarea nu i s’a fixe! încă). Ea poartă numele de Interneționelă a minorităţilor. Promotorii ei sunt dni Tyrnauer (fost reporter la localnicul .Brass di Lspok) şi vremelnic pelerin prin România), Csury şi alţii d’arde ăştia, veniţi de prin Ucraina şi Polonia. Se vede că aceşti indivizi după ce au încercat toate modurile de trai cinstit, zadarnic, n’au avut altceva de făcut decât să speculeze durerile minorităţilor pprimite din toată lumea. Umanitarişti prin excelenţă (discipoli ai lui Barbusse şi Trotzky), ei îmbrăţişează cu o egală măsură toate cauzele mari ale omenire!. S’au gândit deci să înjghebeze o organizaţie internaţională a minorităţilor naţionale, cu scopul de a teroriza guvernele sâ se facă a respecta toate clausele (sic) tratatelor internaţionalei. Din motive de prudenţă aceşti foşti vânzători de şireturi de ghete şi ace cu gămălie, metamorfozat peste noapte, în mari bărbaţi politici au declarat într’un interview (iată că dau şi interviewuri!) acordat ziarului ,77* den de * din Copenhaga, că ei înţeleg să respecte tratatele de pe ce de la Versailles, Neuilly, Trianon, St. Germain etc. Tot ei au emis şi o nouă teorie a valabilităţii acestor tratate: dacă guvernele naţionale (sunt oare şi guverne internaţionale ? vorba românului: pasărea mălai visează) nu respectă clauzele tratatului minorităţilor ele, implicit, nu recunosc nici tratatele însăşi. Deci aviz guvernelor, cari au de tratat probleme minoritare. Tyrnauer et compania, adică guvennul international s'a pus în garda ! In specia! România ! să aibă mare grije deoarece I, Tyrnauer et Csury, sunt reprezentanţii autorizaţi ai minorităţilor din România. Minorităţile să o aminte şi ele; de-acum au un sprijin puternic. Ba, mai mult, nu care cumva să indispunem prin vre-o şicană legislativă oarecare, contra minorităţilor, pe d. Tyrnauer, care cu aceeaş desinteresare ne-a oferit şi nouă Românilor tot sprijinul său, intru apărarea drepturilor minorităţilor româneşti din Serbia, Grecia şi Bulgaria ! Iată deci, că avem tot interesul să fim pe placul nouei Internaţionale fără culoare. Decât despre aceşti iluştri protagonişti ai aşa ziei Internaţionale dela Berlin (sediul) s’a dovedit că n’au avut ant scop decât să speculeze problema minorităţilor procurânduşi prin aceasta mijloace de trai nepermise. Suntem încredinţaţi că aceşti farsari cari se dau drept reprezentanţii prin excelenţă, ai minorităţilor, mai mult compromit cauza, decât să o slujească. Şi curios, încă nu am auzit din partea minorităţilor din România afişate in fruntea listei, nic un glas de desolidarizare. Când un oraş devine capitală Ştirea despre ridicarea Blajulu la rangul de capitală de judeţ a produs o vie satisfacţie şi bucurie la Blaj. Ca totdeauna însă vorbi Românului : nici un bine fără rău. Nici bucuria Blajulu nu este pentru toţi. Ziarul .Unirea" înregistrăm ştirea cu ridicarea Blajului la rangul de capitală de judeţ, nusoţeşte această informaţie cu următoarele rânduri :încă nici n’a sosit bine ştirea referitoare la rangul de capitala a Blajului ţi proprietarii de casâ au şi început să prefuiască aproape la dublu realităţile lor Mândria aceasta merge acum fireşte pe spatele bieilor chirieşi, dar sperăm, că noua calitate e Blajului va putea să-î despăgubească și pe aceștia. Cum pregătesc liberalii alegerile — Poporul să nu se lase batjocurit — cu aceleaşi sisteme, cu caii au făcut cugerile generale din 1922, liberalii încep să pregătească terenul pentru apropiatele alegeri judeţene şi comunale. Bine ştiind, că în faţa poporului nu fiu ce căuta ei că voturile acestuia în zadar le-ar aştepta, abertl, se puc administraţia pe lucru. In întruniri de prefect, de primpretori pe la prefecturi, şi notari pe la primpretori, se trimesc şi se diu ordinele în vederea alegerilor. Lozinca e una şi singură. Cu orice mijloace trebue as gurată reușita liberală. Ca să se vadă munca de șobolan a liberalilor pentru seujita în alegeri, reproducem documentul ac mii jos, pe care-l publică ziarul .,Votata Banatului" din Timișoara. E vorba de un ordin cont de utuil dat de către primpretorul unei plase către notarii săi. Iată-l .Copie. Nu. — OK. Alegerile comunale. Primpretoru! plasei X. Confidenţial. Domnule Notar ! Având in vedere ordinul primit la conferinţa prim pretorilor ţinută in ziua de 21 Iulie a. c. Vă invităm a ce propuse un primar şi 2 membri din delegaţia per- manentă pentru aegerea viitoare comunală. Aceste persoane propuse se fie de culoare politică strict liberale. Această adresă in original, împreună cu tabloul, fără sdie înregistrată, să fie înaintată in termen de 3 zni. Totodată Vă invităm să vnad misarile urgente ca listele alegătorilor comunali și jad. să fie terminate. X. Ia 22 iuie 1925 st. N. N. primprttor. L. S.* După calapodul dela Timişoara, e natura că lucră şi in celelalte părţi ale ţării. Cum va indrăsni deci d-1 Brătianu in faţa acestui document să afirme că nu amestecă administraţia ia politică, silindu-o să se inchine politicei partidului liber»! ?! A cui repeta această afirmație, îasesmntîă a da d-lui primminitim calificativul, pe care — pentru cinstea respectului titlului ce poartă — cfl-1 putem reproduce. Întrebăm însă ca lacre: Ce rost mai au alegerile, dacă se caută ca „rezultatul* lor să fie asigurat la acest fel, şi înainte de a fi avut loc alegerea, adecă de a-ţi fi spus poporul avântul?! Nu-i aceasta cea mai criminală batjocură a voinţei poporului? Un popor, un neam, care se lasă să fie atât de crud bsjocorit, dă dovadă că nu e conştiu de demnitatea şi drepturile Ini cetăţeneşti. Na ns pls^e fi n’am vrea să credem că şi Românul se numără intre astfel di aesmarl. Pentru acees să-şi facă datoria faţă de cei ce mint şi-l Inşală. Aşa cum trebue, cam merită mincinoşii şi înşălătorii ! E o datorie aceasta impuşi de demnitatea de cetăţeni. Delegaţii Partidului Naţional Român, atât din oraş cât şi din judeţ, sunt invitaţi la o consfătuire care va avea loc Vineri în z. c. la ora 1192, în localul Clubului. E de dorit ca sâ nu lipsească nici unul, fiind vorba de chestiuni de mare importanţă.