Gazeta Transilvaniei, 1925 (Anul 88, nr. 1-132)

1925-11-25 / nr. 119

! SITUAŢIA POLITICA Lipsă de vioiciune şi de interes, deşi săptămâna trecută am înregistrat două fapte politice ce puteau interesa opinia publică. Viaţa politică are ei regeneratoare ca şi viaţa umană. Aceste elemente produc mişcare şi prin aceasta situaţi nouţ cari atrag interesul şi atentiunea încordată a opniei publice. îndată ce această măcare încetează sau se ascunde în dosul unui paravan, dintr’un anumit interes, sântem, sau pare că ne aflăm, la un punct mort. De*o săptămână şi mai bine, viaţa noastră politică este în aceasta situaţie. Cercetând cauzele care o provoacă, ușor ajungem la constatarea că atâta vreme cât cele două partide de opozite coalizate păstrează rezerva ce se cere tratativelor și secretul asupra lor , viața politică nu mai are vioiciune și nu prezintă nici un interes. Ceea ce înseamnă că elementele politice regeneratoare ale vietei noastre politice sunt tocmai acese partide. Ne întemeiem această afirmațiune pe observațiunea pe care oricine o poate face că ori de câte ori nu se petrec fapte publice în câmpul acestor partide, ziarele n’au a înregistra nici un eveniment mai de seamă, deși acte de importanță nu lipsesc la celelalte partide. De pildă, de când tratativele între cele două partide coalizate pentru un aranjament de guvernare, care să urmeze guvernului actual, se țin în strict secret — deși sau petrecut alte fapte politice (cum a fost congresul averescanilor), viata politică pare a fi ajuns la un punct mort. Lipsesc elementele cari dau acestei vie{i vioiciunea, ceea ce dovedeşte că într’adevăr publicul este preocupat de ceea ce vor face cele două par* tide, dela ele aşteptând schimbarea atât de mult dorită în toată {ara. Interesul acesta merge până acolo incât se exteriorizează printr’o nerabdare ce se trans formă câte odată prin manifeste!i de supărare pentru „Tncetineala cu care se tratează*. in fiecare zi sântem întrebate — „Ce s’a mai făcut ? De s‘ar termina odată ca să știm că are și tara noroc să scape de liberali". Am reprodus exact această frază, care exprimă nerăbdarea de care vorbeam. Şi ea venea de la un funcţionar de stat care nu face politică. Aceiaşi fel de întrebări ni se pun zilnic mai ales de oameni cari nu sunt înregimentaţi în partidele politice, interesul pe care tocmai aceşti cetăţeni îl arată mersului tratativelor de care vorbim de*monstrează forţa politică ce re*prezintă partidele opoziţiei coalizate.* * * Săptămâna trecută s’au petrecut totuşi două fapte politice, elementelecari ar fi putut interesa mai mult opinia publică. 1. Oficiosul guvernului a încercat săplaseze dorinţa dlui Vintilă Brătianu drept o hotarâre a partiduluiberal, după examinarea situaţiei politice de cai patru miniştri mai importanţi în guvern. Ziarul sus numit a afirmat că partidul liberal va prezida noile alegeri generale, deci va încerca să guverneze pe un alt perod de patru ani. Dacă partidul libeal ar fi interesat massele şi opinia publică a ţării, şi forţa lui ar inspira încredere sau teamă, ştirea ar fi produs o vie mişcare în opinia publică. In loc de aceasta, toată lumea se întreabă: — Ce fac partidul naţional şi ţărănesc ? Adică numai acestea pot determina o prelungire a guvernărei liberale. Factorii poltici, cari hotăresc astăzi, nu mai sânt deci în funcţiune de partidul liberal ci de curentul de opinie publică ostil lor. Al doilea fapt : congresul averescan. Nu vom arăta părerea noastră despre el, ci iarăşi vom reproduce ceea ce ni-a spus un Indiferent — adică unul dintre aceia cari nu fac politică : „Din cotul meu retras de orice frământare politică observ şi fac constatări obiective. „Mărturisesc, m’am aşteptat să văd un congres mai populat şi mai animat. Mă bizuiam pe credinţa că guvernul — care vrea si lase succesiunea everescandor — le va da un mai larg concurs şi, cu aparatul administrativ, le va procura contingentul necesar de manifestanţi„Constat însă că, anul acesta, congresul a fost foarte slab populat şi a trecut abia observat. „Ceea ce înseamnă neputinţă la avereseani şi oboseală la guvernanţi. De altfel, guvernul nu mai pare stăpân nici pe aparatul său administrativ, de la ultimele alegea". Concluziunea fiecare o poate trage din prezentarea situatei politice, făcută mai sus, cu obiectivitatea pe care superioritatea forței politice, în serviciul căreia stăm, nu-o dă. SUMARUL 2 Lei is a! si L'SXXVni-Ie» s! 1.S fl âdsjisisfc^țiâ f*!ĂTA LîBFRTATEI BRAŞOV Telefon 226 .Cs«ss*meniî anual 360 lei’««$pe streînătate 800 le! fesatEfl, reclame, după tarif, fondaţi * «» bedge I Apare de trai ori pe săptămână % % %v Prin fine însuţi, cetăţene, şi pentru tine, la libertate, legalitate și cinste. Congresul preoţesc din Sibiu Comemorarea Sinodului I. ecumenic. S’a început Marţi îa 17 Nov, 6. c. ,cu celebrarea serviciului dlvia şi chemarea duhului *?, pria I. P. S. Sa MtropoliUl .Nicolae, asistat de cp scopul Aradului P. S. Sa Gngorie, asesor, şi preotl,râipseguiile liturgce clândeie cu multă fineţe şi precizie corul condus de profesorul Z. Popovici. A predicat crudul profesor al Academiei teologice die Sibiu preot Cristescu, dis p.c- importanţa şi sublimtatea chemări preoţeşti, c.are nu se poate împlini fără ce însuşi preotul să fie ptiuu» de ouhul lui Cristos. Ziua primă. Dep! serviciul divin sfe dts* ch s Congresul in ştii prefecture! prin preş. dr. Ciuhandu, cerci reliefând însemnătatea acestui coigns de comemorare a primului sinod ecumenic, în cuvinte csiannosses salats! pe oaspeţii prezenţi: ţi. P. Si Mstropolit Nicolse, P. S. Lor Episcop Grigore, episcop militar Stroiş, arhiereul Filsret Must», prefectul judeţului dl Boiu, reprezentantul ministerului cultelor şi inspector al Seminariilor profesor Partenie, reprezentantul Asociaţiunei generale a preoţi* mei şi al Societăţii ort. a femeilor române pr. Georgeaco, reprezentant# Societi H ort. a femeilor fiiislav bic, rrpr. „Astrei* etc. c?mi toţi răspunzând ESiutulai, şi-au exprimat mările de bun succes acestei Cocgrei, care întrunea câteva cute de preoţi transilvăneni adunaţi în scopul comemorării sinodului nncesn şi a rezolvirei problemelor de interes nat cnal-biserices:. balotat fiind timpul, şed nţa «mâast pentru dspâ oim*, is csre ac participat toţi congresiştii in frunte es I. P. SS. Lor. Metrip, Bălan t toastat pentu M. Lor Rrgele, Regina ţi Aiteţ# Regală, ia ce proţimes a cântat imnui regal, dr. Ciachanou a toastat pentru I. P. SS. Lor, protopop Popa pentre reprezentanţii din vechiul regat, protopop dr. I, Bigi pentru conducători, Asociaţiunei preoţitor în Irene cu activul preţedinte dr. Cchands, reprezentseţi din vechiul regat prof. Partenie şi Georgescu pentre preoţimea ardeleană. La ora 4 p. m. s’e continuat congresul. Păr. profesor Beleufu şi citit interesanta conferinţă-stadiu asupra primului sinod, lucrau ca mată pricepere şi temeinicic. La ora 6 Congresul a asistat împrună cu alt public numeros la festivalul din catedrală compus din splendide cântări red giosae corsie şi d.3 lnstructiva conferenţa istorică a profesorului preot Meteş despre rolul Bis. ori. În viaţa poporului român, Pâr. Mrtcfiji a cândgst pria cunoţi întois ţi sirerle sale joc de cinste între istoricii noştri bisericeşti. Comunicările sale eu imprisotat pe ascciiitori, cari ori cit ir fi cu acsect — ca preoţi — trescisi bisericei, sa fost plăcut surprinşi de noutatea celor descoperite, cari ca patean decât să mulţămeascâ orice suflet românesc, sfiânduce dovezi, cari ridicau importanta Bis. române din veserile trecute, când in aproape toate țările ortodoxe se glsesc în răstimpuri Româai in fruntea Bisericei, ori chiar Patriarch», ca în Biserica din Ierusalim. — Va urma. — Conemorarea zilei de 1 Decembrie Biroul „Astrei” a adresat următoarea Circulară cătră prezidenţii deepărţămintelor „Asociaţiimii” : Domnule prezident ! Apropiindu-se dîn nou ziua cea mare de 1 Decemvrie, în care zi, in 1918, neemtii românesc (din Ardeal, Banat şi Ţara ungurească, în mareeja adosare dela Abaluita, a proclamat unirea cu patria mamă într’uit singur stat naţional. Vă rugăm, ca şi în anii trecuţ!, să serbătoriţi comemorarea acestei măreţe zile în mod festiv, in toate comunele din despărţământul Dv. Binevoiţi a intra în legătură cu toate forurile bisericeşti, şcolare, administrative şi miltare, îngijînd ca ziua de 1 Dec. să fie comemorată in biserici, în şcoale şi de marele public prin festivaluri, conferenţe, şezători culturale şi literare. Rugăndu-vă să binevoit de ne înainta un raport amănunţit despre dispoziţiile luate de Dr. şi despre decursul acestei comemorări pe teritorul despărţământului Dr., primiţi asigurarea deosebitei noastre stime şi consideraţiuni : Vasile Goldiş m. p., prezident. Romul Simu m. p., secretar. Bngetal general al statala! « foit ctepasa şedinţaierii a Camerei. Turta»! valutei francezi Galaţi, 22 Nov. 1925. In timpul din urmă valuta franceză a trecut prin numeroase turbureri. Pe lângă greutajile financiare şi economice, generale, aceste turburări au fost provocate gî» mare parte de specula abuzivă. Valuti francezii ne Interesetzi de aproape, întrucât leii noştri sunt adeseori refluintaji de cursul francului francez, ior ce se petrece în Frunţi cu valuta se potriveşte în unele puncte cu ceea ce se petrece la noi (cu deosebire că la noi guvernul liberal ere în vedere mei întruiu pricopsirea partizanilor). De aceea vom da câteva lămuriri cu privire la ultimele shimbări provenite in curaul francului francez. După pajisiea aur,se ştie că o livră sterling valorează 2522 franci. Războiul mondial şi urmările lui au făcut ca valoarea francului francez să scadă in o măsură simţitoare. in primii ani după înriserea păcii Încrederea în moneta franceză era generală. Creditele în franci se măreau. Urcările și scăderile valutare la Paris nu erau esi-gtrofe. Se credea în ridicarea frecului treptat cu creșterea producțiunei și a exportului Replicei. Mi târziu frecările cu Egiez’i, nepieta de către Nomi despăgubirilor da războiu, mu tele chsitaeii făcute de Fraicezî cu reparaţia ţinuturilor purite şi chvilueiile miniere a îngreuiat situaţia firtanciară Franţei. In o anumită epocă, la Pari cursul livrei sf. a variat într 40 şi 50 franci. In toamna nulul 1923 se ridicase ia 7 franc?, pe la înccpuhii lui Ianuarie 1924 cola ajunsese î 90. La 14 ianusrie 1924 a trecui brusc dela 90 la 94 francii Terenul find favorabil pentru Iov t «a, specul ||ia busier s'a pus în mișcare pe o gear întinsă. Exploata. greutăle economice din Ruhr, marea cantitate a datoriilor flotante şi neînţelegerile cu Engiitera în chestia reparaţiilor. In opinia publică se formase o puternică undă de neîncredere, care era nutrită de cercurile financiare din Germania şi de băncile germanofile din Engiitera şi America prin oferte mari da franci pe pie|ele streine și prin cereri mari de devize pe pia|a Parisului. Era o adevlrcti coanie îa contra francului francez. Deprecierea era stuiata de balanța comercială infavorabilă, de deficitele bugebre șl de varif fuils în evaluările capitelurilor Investite sub ragimul inconvertibilităfii metalice. Campaniile presei interesate şi menoperite calculate în scop speculstiv provocau continue supraparităţi interne cari speriau nervozitatea la Paris, unde lumea începuse să şi piardă calmul şi căuta sâ scape de francii francezi şi să şi procure velute streine şi valori interne stabile, ceea ce agrava răul. De intervenţii pentru suspînarea punctului aurului (goldpoint) nu putea fi vorba. Specula asupra francului francez, in special operelile pe termin la Berlin şi la Viena, luaseră proporţii fantastice. Se afirmă că la Viena într’o singură zi opsr, |ise la bursă asupra francului a’au ridicat la cinci sute milioane de franci. Livra engleză se ridicase la 120 franci. Indicele scumpeler.