Gazeta Transilvaniei, 1926 (Anul 89, nr. 1-136)

1926-07-22 / nr. 74

•JS*®* Z» — ________ uza unor puţini — cari de­şi preoţi, poate că au gre­şit — trebue să sufere în­treaga tagmă preoţească. Şi dacă sunt şi de aceia, cari din răutate şi duşmă­nie faţă de însăşi Biserica, ponegresc preoţi­mea, chiar nevinovată fiind, îi condam­năm şi noi din tot sufletul, căci este o nemernicie a surpa însăşi temelia unui neam. Conştii de sublima che­mare a preoţimei noastre şi convinşi că această pre­oţime înţelegându-şi rostul va căuta să îndrepte even­tualele greşeli din anii de după război, suntem siguri că tot B­serica va fi în stare să contribue în cea mai mare măsură la refacerea morală generală și la așe­zarea țării noastre pe ade­văratele temelii. Etfa. lari mil­eniilor II Istă situaţia cassieriei Comi­tetului cetăţenesc până la 15 Iulie: 1. Comitetul şcolar, Braşov 50.000 Iei. 2. Prefectura şi jud. Braşov pe 1925 230 000 lei. 3. Jud Treiscaune pe anul 1925, 7 740 Iei. 4. Primări® oraşului Tg. Se­cuiesc, 10 000 UII. 5. Prefectura jud. Treiscaune pe anul 1926 15 000 6. Primărie orașului Sft. Ghse­orgh pe locul 1926 40.000 lei. 7. Comua® Lrînifa, jud. Trei­scaune pe 1926 150 lei. 8. Comuna Reci. Jud. Trei­­scaune m 1926, 100 Iei. 9. Comuna Ghelnița jud. Treiscaune p­e 1926 296 lei. 10 Comuna Boroşoeul mic jud. Trisceute pe 1926, 50 lei. 11. Comuna Dsbo­y de Sus jud. Treiscaune ps 1926, 50 lei. 12. Comuna Dobry inferior Jud. Treiseeune pe 1926 100 lei. 13. Comuna Meni, Jud. Trei­­ssauîse pe 1926 100 lei. 11. Comuna Let jud. Trei­­ssnùcÿ P® 1926 100 lei. 15 Comuna Lutoasa jud. Trei­­scaune pe 1926 100 lei. 16. Comuna Valea Scurtă jud. Treisseune pe 1926 100 lei. 17. Comuna Cratelnic jud. Treisseune pe 1926 100 lei. 18 Comuna Valea Crișului jud. Treiseune pe 1926­ 150 lei. 19. Comuna Zagon ud. Trei­­scaune pe 1926 150 Iei. 20. Comunele Chileni, Co­­seni si Lancrăm jud. Treiscaune pe 1926 180 lei 21. Comuna Micfalău, jud. Treiscaune pe 1826 190 lei. 22. Comuna Birm­liu jud. Trei* scaune pe 1926 190 lei. 21. Comuna Bodoe jud. Trei­­scaune pe 1926 200 iei. 24 Comuna Cernatul de jos jud. Treiscaune pe 1926 200­ lei. 25. Comuna Imeni jud. Trei­­scaune pe 1926 225 iei. 26 Comuna Arcuș jud. Trei* scaune pe 1926 245 lei. 27. Comuna H»«hig Jud. Trei­­scane pe 1927 250 lei. 28. Comuna Breţiu jud. Trei­­scaune pe 1926 300 lei. 29 Comuna Ozna jud. Trei­­scaune pe 1926 300 lei. 30. Comunele Brateş, Pschi», Ti­filau jud. Treiscaune pe 1926 300 lei. 31. Comunele Ghidfalău, An­­gheţuş, Zoltan, Fotoş. jud. Trei- 3aune pe 1926 500 iei. 32 Institutul de credit „Vul­turul" din Tisna d 609 iei. 33 Comitetul vib. cor­. Mo­­eciui de Joî 500 lei. 34. Soc. cult. „Aquila* Bran 200 iei. 35. Comuna Pănăuţi, jud. Trei­­scaune pe emil 1926 500 lei. Total Lei 358-975 Lei trei sate cinzecî și opt mii nouă sute şaptezeci şi cinei. * Primăria Braşov, după Infor­­merile pe tere­ni le-a dat d­e primar Emil Sosaciu a inscris pe bugetul ei pe anuil acesta lei 500 000 iar Prefectura, lei 400 000. Aşadar, un fond iniţial de a­­proxima­tiv 1.200 000 Iei cere pe fierte an poate fi mărit, m­ăgu­­lindu-ne apriori cu credinţa că „Ţara Bârsei” va avea de acum înainte, in fruntea Prefecturei şi Primăriei oameni mai apropiaţi sufleteşte de tăcutele noastre necazuri. Celor de acum şi pen­tru anul acesta, le suntem re­cunoscători; ne-au inţeies şi ne­­au ajutat. Celor ce vor veni după dân­şii — timpul ne e indiferent — le dorim aceiaşi intuiţie limpe­de a suferinţelor studenţimii. Şi astfel, încetul cu iacetul — prea repede nu se poate căci trăim doai In Ardealul cere n îm­prumut­at dela Sîşî — n’ar mei fi împrumuta! ! — tocmai tără­­găneala acţiunii — deci încetul cu încetul, se va înţelege «i studentul nu mai poate fi umilit, nu mai poate fi lăsat strivit de privirea ori­cărei secături cu o bucată de geam în ochi, semnul semido­tismului îndrăzneţ. Avem nevoie de forţe viguroase, p® deplin pregătite, aici numai aşa, dărăpănaturile morale de e­i, căpătuiţii de ieri, vor putea fi cu folos înlocuiţi. A­tcum în jo­­cul anemiei sosiate şi intelec­tuale de acum, ne vom izbi mâine de elemente epuizate, in­­cape­bile de muncă. Sufletul, va rămâne poate tot idealist, dar atât. Sufletul se va înalţa, pe când trupul chinuit de boală, nu va avea decât o singură preocupare: regimul alimentar. Şi când începi vi­ţa aşa, îţi rămâne prea puţin timp să vezi că în jurul tău ei o societate căreia i-ai putea fi de folos. Şi când ai ajuns aici, vino nu mai e a ta. Tu nu mai eşti decât efectul parid voit al nepăsării societăţii care nu s-a gândit să te ajute când trebuie. Lumea ar trebui să se deprin­dă să creadă că nu toţi vor­besc din experienţa altora. Dar Ţara Bârsei să­ se înad­­iască să nu ajungă lucrurile până aici. Studenţii­­s toamnă aşteaptă cuminut. Am arttal cum se poate înfăptui. Să nu le fie aşteptarea zadarnică. Asta ar însemna — revenind la cele ce spuneam în capul acestor rân­duri — ci em lisat iuerul bal­tă, că l-am compromis. Ș! numai cinste nu ne-ar fsce.­ ­ Jan­e de Ion Colan FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI*__________ Presa în Rusia sovietică Moscova (Ceps). — Ziarele sovietice cetită şi scum, în a!­ncnălea sa dels revelaţie, sfi-şi măreescă desfacerea tor. După multe consfătuiri şi discuţii la jarul situaţiei, a fost scoasă lo­zincă gststreducerea presei la ţară*, hotărân­du-ss ajungerea scepului pria orice wijioace. La începeai anului 1924 această b­ancă a casat: „La zece gos­­podări­ resale, cel deţin un sin­gur exemplar al foilor populare*. Deoarece In ia Uniunea sovie­tică sunt 22 milioane gospodării rurale, agricole individuale, a fost necesar si se ajungă la o răspândire (ceva mai mult de 2 mil­oane exemplare). Aceasta a­ a­­jusas abia la sfârşitul anu­lui 1925, când au fost vândute 2.140.000 exemplare. In prezent acest număr a crescut la 3 mi­lioane. Următorul tsb­ou poate înfăţişa dasvoltarea presei so­vietice . Lit 1 Ianuarie 1925, au apă­rut la Rîsia 579 ziare. La 1 Aprilie a acestuiaș an, 595. La 1 Colomvne 597, iar la 1 Februa­rie 1926 numărul ziarelor a a­­juss la 602. Tirajul general al acestor ziare a fost la 1 Iunie 1925, 6.956.000 exemplare, îs 1 August 1925 7.284.000; iar la 1 Aprilie 1926, 8.281.000. Trijul ziareior din Rusia a fost înainte ds rizbisia 3 milioaae exem plar®. Se poate deci observa că tirajul presei sovietice s’a ridi­cat în mod rapid. Na treble iasă s% ae f-t 'd A că numărul cetitorilor s’a ridicat și el îa a­­ceea$$ măsură. Na se poate spune că S3 d­iscte azi mai pu­ţin, de? dspâ cu­ câ a’a constata’, tumărul cri­­orilor nu ia treca ca miait pe­­cel d asiate de răz­boia. Tirsisi ridicat al ziarelor sovietice se poete explica prin faptul că monopolul presei este deţinut da partidul comunist, care întrepuinţează cotidiaasie ca o unealtă specială pentru politica iu! externă yi interul. Partidul com­parat are la gdispo­­ziţia lui un număr de agitatori, cari lucrează pe toate căile la răspândirea ziarelor sovietice. După organizarea presei yi după propaganda pentru răspân­dire, ziarele sovietice au direcţia să pătrundă cât mai acuas iu misele largi populare, muncito­­reşti şi ţăraneşti. Dintr’ua t­raj de 8 milioane cât are întreaga presă sovietică, organele cen­trale aie partidului imprescă ca ziarele economice n’au de at an­tifir de un milion !­ jumătate­­pe când restul de 6.500000 re­vine presei destinate populari­zării ideilor sovietice şi comu­niste. Presa din întreaga Uniune are 140 ziare agricole, 55 ziare po­pulare manettoregti, 16 organe cectraie ale partidului comuuist, 139 ziare ale naţionalitiţilor mi­noritare, 86 ziare a­le tineretul­ ui comUi-'ist, 21 z’are profes c­ns­e, 16 z'sre coapîr*tistî, 19 asii»­­t«re și 11 ecosomici. Rectsl re­vine ia diftrits ilare. Acest* date se referi la aaai Usent. După statistica d'n Mutie dia asui csrent, numitul s­ar«Sor agricole a căzut la 131 $1 nu­mărul organeior oficiate la 8. Nu­măru! ziarelor naţionalitâţilor m­eori­tare s’a ridicat la 190, zlarsls muncitoreşti la 58 şi zia­­rsl* economica la 21. Scăderea numărului zlsrslor oficiale se datoreşte faptului că au fost tre­cute la alte remsri sau transfor­mate la ziare comuniste ga­­boraiale. Ce! mai mars tiraj dintre z­a­­raie cotidiane i­­au bine îațales ziarele din Masco­s și Petro­grad, unde primar io, îl ocupă zîirul „Pravda* cu un tiraj de 650.000. Ua astfel de tîrst avea înainte de război ziarul „Rut­­ikoia S’.ovo", care a avut în anul 1916-17 un tiraj da peste an milion. Ziarul „izvastia* are an tiraj de 200 000 exsmpiare. După statistica iere 1 laanarie 1920 tirajul a 70 de ziare din Moscova «i Retrograd a ajuns la 4 626.000 txrmpiare, dîn cari 60 la sută este trimis îa provla­­cie. Cel mai mare tiraj d'nîre ziarele sovietice îl are „Kres­­tianskiia Gazeta*, care spire odată pe săptămână, având as tiraj d« pasts an milion. Nic! «a ziar agricol n’a «jsas » au alt­fel de tiraj. Desvoltarea pre»,:i wisorittre sa dîin­festia atât pătraaderii scrisalsi «i csataiai pristre na­­ţionsiitătiie înapoiate dis Risk sovietici câtys propagaasdei d»sa ds către iaielectaaili acestor na­ţionalităţi. Ms­te ziare şi cărţi ale minorităţiior seţioaale eett scrise cu cara­cter« care su fait create abia testa­t în timpai rs voluţisi. O utre 170 clare cala®, ritare, câte as fost la «fârguai s au!«i 1925, 19 saat aia parti­­delui comauist, 60 agricole, 17 muncitoretti populate, 37 aie tineretulai comunist şi fem­aista. Restul revine ia ditsnte z.are. Ia aîsrâ ds pr*s» mtaoritsră, mai apar în întraage Uiiuaa şi 80 de rtvEsia s.rii* îa iimbiiv. mlaoritiţilor, fiind mal toate d* caracter paiftic. Ia aaui 1924 au fost tipărite la Vaiusca so­vietică 2300 cărţi îa diferite limbi streine 2 minoritare, cars dupâ ediţiile lor in format aa nsmâr da 16 000.000. Ia 1925 au fost scrise 3030 cărţi tipa­­rita îa 25 milioane exemplare ca contrast agricol şi pontic. Ca răspândirea ziarelor şi cărţilor la ţară sa ocupă la spacial so* cietatea „Ca tea satalai* îsfila* tAti ds editura siatalai şi comi­sariatul poştelor. La aceaMă răi pândire coatnbate #1 organizaţia cooperatist! „Centrosoiaz*, care face mari «forţări in această di­recţie. Desbinarea din sacul bisericii roseşti. Ls Sremske Karlovţi, reşe­­dinţa psihiarhatului sârb, a avut loc zilele acestea un congres al bisericei ruseşti din străinătate. La acest congres au luat p­rin mulţi înalţi demnimri al bisericei pravoslave ruse din străinătate între cari mitropo­litul Antonie, bine cua­ţ­ut prin activitetea aa In. cersurile ru­seşti a!e extremei drept®, con* ducătorul bisericei ruseşti din apusul Europei, mitropolitul Evlighie şi mitropolitul Platon din Ameriss. Atest congres a dat Soc la o gravî sciziune în sânul bise*­ricei ruseşti din străinătate, care fapt atrage atenţiune atât a emigranţilor ruşi cât şi a Rusiei sovietice. Congresul a respins în una­nimitate învârătura mitropolitului Antonie în privinţa pătimirea lui Christos pe cruce. Antonie a declarat câ Christos a pătimit pentru omenire numai morali­­seşte şi nici decum fiziceşte. Contra mitropolitului Aafoa­s s’a du­s la congres cea mai su­pdgl luptâ. Mitropolitul Evlaghie a de­claret că părăseşte congresul şi se consideră ca singurul conducător al bisericei ruseşti din Apus. Mitropolitul Platon a declarat deasemenea câ bise­rica rusă din America se va face independentă şi va inter­veni în această direcţie la înaltul Patriarh. OBLETA TRANSILFARHI Ce interesează? întrebarea mare care intere­sează lumea politici este : ce face Partidul Naţional. Această întrebare nelinişteşte spirit?!? interesate, poate chiar prea in­teresate, în materie de politică, întrebarea a răsărit aşa din senin abordată de oare cineva şi s’a lăţit, abil plasată, din Bucu­­reşti peste toată ţara. Şi s’a lăţit In forma că, între Partidul Naţional şi între partidul liberal ar urma tratative in ve­derea unei colaborări sau fu­ziuni. O spun hotărât că nu este adevărat. Este nici mai muit, nici mai puţin, una din acele bombe, zvârlite in opinia­ publică ■— prea uzitată în viaţa noastră po­litică — «su scopul de « des­orienta massele şi a eres o atmosferă de iritaţie. Nu sunt îa cura in această direcţie nici convorbii, ntaî tra­tative şi conducerea partidului eu ştie nimic despre propuneri în acest sens. Partidul Naţional, renăs­cut ca pasărea Phonix, mai tare acum ca oricând, își ur­mează linia de conduită de până acum, urmărind cu cerbi­cie prin toate neajunsurile, obiectivul de o dună unire , ta­­troducerea spiritului de legali*­tate în piața politică a țării. Ori­care dintre partide a­­doptă acest crez al nostru, este un mod f­ress­alist. A acredita însă posibilitatea unei Sate degeri cu vreunul din partide, substi­tuind scopul cu posibilităţi de pla­sare individuală, este un tras politic pe care publicul nostru este bine să-l cunoască şi să nu- l creadă. „Dram nou“. Mihail Gaspar, deputat. Rr. 74 1928 Gant serviciu ziua la o fabrică sau cancela­rie. Informaţii : Anicuţa Cârstea Str. Bălţilor No. 23.­ 561 1-1 Există imitaHunlql căror­­œwpssg Franck cu Ros mia de cafea ineâ calitatea gc©s«.°C imitatiuni este mut m­e­rioarâ acesîuia.Va apa larUabM cu Posmto de colferâ

Next