Gazeta Transilvaniei, 1926 (Anul 89, nr. 1-136)
1926-07-22 / nr. 74
•JS*®* Z» — ________ uza unor puţini — cari deşi preoţi, poate că au greşit — trebue să sufere întreaga tagmă preoţească. Şi dacă sunt şi de aceia, cari din răutate şi duşmănie faţă de însăşi Biserica, ponegresc preoţimea, chiar nevinovată fiind, îi condamnăm şi noi din tot sufletul, căci este o nemernicie a surpa însăşi temelia unui neam. Conştii de sublima chemare a preoţimei noastre şi convinşi că această preoţime înţelegându-şi rostul va căuta să îndrepte eventualele greşeli din anii de după război, suntem siguri că tot Bserica va fi în stare să contribue în cea mai mare măsură la refacerea morală generală și la așezarea țării noastre pe adevăratele temelii. Etfa. lari mileniilor II Istă situaţia cassieriei Comitetului cetăţenesc până la 15 Iulie: 1. Comitetul şcolar, Braşov 50.000 Iei. 2. Prefectura şi jud. Braşov pe 1925 230 000 lei. 3. Jud Treiscaune pe anul 1925, 7 740 Iei. 4. Primări® oraşului Tg. Secuiesc, 10 000 UII. 5. Prefectura jud. Treiscaune pe anul 1926 15 000 6. Primărie orașului Sft. Ghseorgh pe locul 1926 40.000 lei. 7. Comua® Lrînifa, jud. Treiscaune pe 1926 150 lei. 8. Comuna Reci. Jud. Treiscaune m 1926, 100 Iei. 9. Comuna Ghelnița jud. Treiscaune pe 1926 296 lei. 10 Comuna Boroşoeul mic jud. Trisceute pe 1926, 50 lei. 11. Comuna Dsboy de Sus jud. Treiscaune ps 1926, 50 lei. 12. Comuna Dobry inferior Jud. Treiseeune pe 1926 100 lei. 13. Comuna Meni, Jud. Treissauîse pe 1926 100 lei. 11. Comuna Let jud. Treissnùcÿ P® 1926 100 lei. 15 Comuna Lutoasa jud. Treiscaune pe 1926 100 lei. 16. Comuna Valea Scurtă jud. Treisseune pe 1926 100 lei. 17. Comuna Cratelnic jud. Treisseune pe 1926 100 lei. 18 Comuna Valea Crișului jud. Treiseune pe 1926 150 lei. 19. Comuna Zagon ud. Treiscaune pe 1926 150 Iei. 20. Comunele Chileni, Coseni si Lancrăm jud. Treiscaune pe 1926 180 lei 21. Comuna Micfalău, jud. Treiscaune pe 1826 190 lei. 22. Comuna Birmliu jud. Trei* scaune pe 1926 190 lei. 21. Comuna Bodoe jud. Treiscaune pe 1926 200 iei. 24 Comuna Cernatul de jos jud. Treiscaune pe 1926 200 lei. 25. Comuna Imeni jud. Treiscaune pe 1926 225 iei. 26 Comuna Arcuș jud. Trei* scaune pe 1926 245 lei. 27. Comuna H»«hig Jud. Treiscane pe 1927 250 lei. 28. Comuna Breţiu jud. Treiscaune pe 1926 300 lei. 29 Comuna Ozna jud. Treiscaune pe 1926 300 lei. 30. Comunele Brateş, Pschi», Tifilau jud. Treiscaune pe 1926 300 lei. 31. Comunele Ghidfalău, Angheţuş, Zoltan, Fotoş. jud. Trei- 3aune pe 1926 500 iei. 32 Institutul de credit „Vulturul" din Tisna d 609 iei. 33 Comitetul vib. cor. Moeciui de Joî 500 lei. 34. Soc. cult. „Aquila* Bran 200 iei. 35. Comuna Pănăuţi, jud. Treiscaune pe emil 1926 500 lei. Total Lei 358-975 Lei trei sate cinzecî și opt mii nouă sute şaptezeci şi cinei. * Primăria Braşov, după Informerile pe tereni le-a dat de primar Emil Sosaciu a inscris pe bugetul ei pe anuil acesta lei 500 000 iar Prefectura, lei 400 000. Aşadar, un fond iniţial de aproximativ 1.200 000 Iei cere pe fierte an poate fi mărit, măgulindu-ne apriori cu credinţa că „Ţara Bârsei” va avea de acum înainte, in fruntea Prefecturei şi Primăriei oameni mai apropiaţi sufleteşte de tăcutele noastre necazuri. Celor de acum şi pentru anul acesta, le suntem recunoscători; ne-au inţeies şi neau ajutat. Celor ce vor veni după dânşii — timpul ne e indiferent — le dorim aceiaşi intuiţie limpede a suferinţelor studenţimii. Şi astfel, încetul cu iacetul — prea repede nu se poate căci trăim doai In Ardealul cere n împrumutat dela Sîşî — n’ar mei fi împrumuta! ! — tocmai tărăgăneala acţiunii — deci încetul cu încetul, se va înţelege «i studentul nu mai poate fi umilit, nu mai poate fi lăsat strivit de privirea oricărei secături cu o bucată de geam în ochi, semnul semidotismului îndrăzneţ. Avem nevoie de forţe viguroase, p® deplin pregătite, aici numai aşa, dărăpănaturile morale de ei, căpătuiţii de ieri, vor putea fi cu folos înlocuiţi. Atcum în jocul anemiei sosiate şi intelectuale de acum, ne vom izbi mâine de elemente epuizate, incapebile de muncă. Sufletul, va rămâne poate tot idealist, dar atât. Sufletul se va înalţa, pe când trupul chinuit de boală, nu va avea decât o singură preocupare: regimul alimentar. Şi când începi viţa aşa, îţi rămâne prea puţin timp să vezi că în jurul tău ei o societate căreia i-ai putea fi de folos. Şi când ai ajuns aici, vino nu mai e a ta. Tu nu mai eşti decât efectul parid voit al nepăsării societăţii care nu s-a gândit să te ajute când trebuie. Lumea ar trebui să se deprindă să creadă că nu toţi vorbesc din experienţa altora. Dar Ţara Bârsei să se înadiască să nu ajungă lucrurile până aici. Studenţiis toamnă aşteaptă cuminut. Am arttal cum se poate înfăptui. Să nu le fie aşteptarea zadarnică. Asta ar însemna — revenind la cele ce spuneam în capul acestor rânduri — ci em lisat iuerul baltă, că l-am compromis. Ș! numai cinste nu ne-ar fsce. Jane de Ion Colan FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI*__________ Presa în Rusia sovietică Moscova (Ceps). — Ziarele sovietice cetită şi scum, în a!ncnălea sa dels revelaţie, sfi-şi măreescă desfacerea tor. După multe consfătuiri şi discuţii la jarul situaţiei, a fost scoasă lozincă gststreducerea presei la ţară*, hotărându-ss ajungerea scepului pria orice wijioace. La începeai anului 1924 această bancă a casat: „La zece gospodări resale, cel deţin un singur exemplar al foilor populare*. Deoarece In ia Uniunea sovietică sunt 22 milioane gospodării rurale, agricole individuale, a fost necesar si se ajungă la o răspândire (ceva mai mult de 2 miloane exemplare). Aceasta a ajusas abia la sfârşitul anului 1925, când au fost vândute 2.140.000 exemplare. In prezent acest număr a crescut la 3 milioane. Următorul tsbou poate înfăţişa dasvoltarea presei sovietice . Lit 1 Ianuarie 1925, au apărut la Rîsia 579 ziare. La 1 Aprilie a acestuiaș an, 595. La 1 Colomvne 597, iar la 1 Februarie 1926 numărul ziarelor a ajuss la 602. Tirajul general al acestor ziare a fost la 1 Iunie 1925, 6.956.000 exemplare, îs 1 August 1925 7.284.000; iar la 1 Aprilie 1926, 8.281.000. Trijul ziareior din Rusia a fost înainte ds rizbisia 3 milioaae exem plar®. Se poate deci observa că tirajul presei sovietice s’a ridicat în mod rapid. Na treble iasă s% ae f-t 'd A că numărul cetitorilor s’a ridicat și el îa aceea$$ măsură. Na se poate spune că S3 discte azi mai puţin, de? dspâ cu câ a’a constata’, tumărul criorilor nu ia treca ca miait pecel d asiate de războia. Tirsisi ridicat al ziarelor sovietice se poete explica prin faptul că monopolul presei este deţinut da partidul comunist, care întrepuinţează cotidiaasie ca o unealtă specială pentru politica iu! externă yi interul. Partidul comparat are la gdispoziţia lui un număr de agitatori, cari lucrează pe toate căile la răspândirea ziarelor sovietice. După organizarea presei yi după propaganda pentru răspândire, ziarele sovietice au direcţia să pătrundă cât mai acuas iu misele largi populare, muncitoreşti şi ţăraneşti. Dintr’ua traj de 8 milioane cât are întreaga presă sovietică, organele centrale aie partidului imprescă ca ziarele economice n’au de at antifir de un milion ! jumătatepe când restul de 6.500000 revine presei destinate popularizării ideilor sovietice şi comuniste. Presa din întreaga Uniune are 140 ziare agricole, 55 ziare populare manettoregti, 16 organe cectraie ale partidului comuuist, 139 ziare ale naţionalitiţilor minoritare, 86 ziare ale tineretul ui comUi-'ist, 21 z’are profes cnse, 16 z'sre coapîr*tistî, 19 asii»t«re și 11 ecosomici. Rectsl revine ia diftrits ilare. Acest* date se referi la aaai Usent. După statistica d'n Mutie dia asui csrent, numitul sar«Sor agricole a căzut la 131 $1 numărul organeior oficiate la 8. Număru! ziarelor naţionalitâţilor meoritare s’a ridicat la 190, zlarsls muncitoreşti la 58 şi ziarsl* economica la 21. Scăderea numărului zlsrslor oficiale se datoreşte faptului că au fost trecute la alte remsri sau transformate la ziare comuniste gaboraiale. Ce! mai mars tiraj dintre zaraie cotidiane iau bine îațales ziarele din Mascos și Petrograd, unde primar io, îl ocupă zîirul „Pravda* cu un tiraj de 650.000. Ua astfel de tîrst avea înainte de război ziarul „Rutikoia S’.ovo", care a avut în anul 1916-17 un tiraj da peste an milion. Ziarul „izvastia* are an tiraj de 200 000 exsmpiare. După statistica iere 1 laanarie 1920 tirajul a 70 de ziare din Moscova «i Retrograd a ajuns la 4 626.000 txrmpiare, dîn cari 60 la sută este trimis îa provlacie. Cel mai mare tiraj d'nîre ziarele sovietice îl are „Krestianskiia Gazeta*, care spire odată pe săptămână, având as tiraj d« pasts an milion. Nic! «a ziar agricol n’a «jsas » au altfel de tiraj. Desvoltarea pre»,:i wisorittre sa dîinfestia atât pătraaderii scrisalsi «i csataiai pristre naţionsiitătiie înapoiate dis Risk sovietici câtys propagaasdei d»sa ds către iaielectaaili acestor naţionalităţi. Mste ziare şi cărţi ale minorităţiior seţioaale eett scrise cu caracter« care su fait create abia testat în timpai rs voluţisi. O utre 170 clare cala®, ritare, câte as fost la «fârguai s au!«i 1925, 19 saat aia partidelui comauist, 60 agricole, 17 muncitoretti populate, 37 aie tineretulai comunist şi femaista. Restul revine ia ditsnte z.are. Ia aîsrâ ds pr*s» mtaoritsră, mai apar în întraage Uiiuaa şi 80 de rtvEsia s.rii* îa iimbiiv. mlaoritiţilor, fiind mal toate d* caracter paiftic. Ia aaui 1924 au fost tipărite la Vaiusca sovietică 2300 cărţi îa diferite limbi streine 2 minoritare, cars dupâ ediţiile lor in format aa nsmâr da 16 000.000. Ia 1925 au fost scrise 3030 cărţi tiparita îa 25 milioane exemplare ca contrast agricol şi pontic. Ca răspândirea ziarelor şi cărţilor la ţară sa ocupă la spacial so* cietatea „Ca tea satalai* îsfila* tAti ds editura siatalai şi comisariatul poştelor. La aceaMă răi pândire coatnbate #1 organizaţia cooperatist! „Centrosoiaz*, care face mari «forţări in această direcţie. Desbinarea din sacul bisericii roseşti. Ls Sremske Karlovţi, reşedinţa psihiarhatului sârb, a avut loc zilele acestea un congres al bisericei ruseşti din străinătate. La acest congres au luat prin mulţi înalţi demnimri al bisericei pravoslave ruse din străinătate între cari mitropolitul Antonie, bine cuaţut prin activitetea aa In. cersurile ruseşti a!e extremei drept®, con* ducătorul bisericei ruseşti din apusul Europei, mitropolitul Evlighie şi mitropolitul Platon din Ameriss. Atest congres a dat Soc la o gravî sciziune în sânul bise*ricei ruseşti din străinătate, care fapt atrage atenţiune atât a emigranţilor ruşi cât şi a Rusiei sovietice. Congresul a respins în unanimitate învârătura mitropolitului Antonie în privinţa pătimirea lui Christos pe cruce. Antonie a declarat câ Christos a pătimit pentru omenire numai moraliseşte şi nici decum fiziceşte. Contra mitropolitului Aafoas s’a dus la congres cea mai supdgl luptâ. Mitropolitul Evlaghie a declaret că părăseşte congresul şi se consideră ca singurul conducător al bisericei ruseşti din Apus. Mitropolitul Platon a declarat deasemenea câ biserica rusă din America se va face independentă şi va interveni în această direcţie la înaltul Patriarh. OBLETA TRANSILFARHI Ce interesează? întrebarea mare care interesează lumea politici este : ce face Partidul Naţional. Această întrebare nelinişteşte spirit?!? interesate, poate chiar prea interesate, în materie de politică, întrebarea a răsărit aşa din senin abordată de oare cineva şi s’a lăţit, abil plasată, din Bucureşti peste toată ţara. Şi s’a lăţit In forma că, între Partidul Naţional şi între partidul liberal ar urma tratative in vederea unei colaborări sau fuziuni. O spun hotărât că nu este adevărat. Este nici mai muit, nici mai puţin, una din acele bombe, zvârlite in opinia publică ■— prea uzitată în viaţa noastră politică — «su scopul de « desorienta massele şi a eres o atmosferă de iritaţie. Nu sunt îa cura in această direcţie nici convorbii, ntaî tratative şi conducerea partidului eu ştie nimic despre propuneri în acest sens. Partidul Naţional, renăscut ca pasărea Phonix, mai tare acum ca oricând, își urmează linia de conduită de până acum, urmărind cu cerbicie prin toate neajunsurile, obiectivul de o dună unire , tatroducerea spiritului de legali*tate în piața politică a țării. Oricare dintre partide adoptă acest crez al nostru, este un mod fressalist. A acredita însă posibilitatea unei Sate degeri cu vreunul din partide, substituind scopul cu posibilităţi de plasare individuală, este un tras politic pe care publicul nostru este bine să-l cunoască şi să nu- l creadă. „Dram nou“. Mihail Gaspar, deputat. Rr. 74 1928 Gant serviciu ziua la o fabrică sau cancelarie. Informaţii : Anicuţa Cârstea Str. Bălţilor No. 23. 561 1-1 Există imitaHunlql cărorœwpssg Franck cu Ros mia de cafea ineâ calitatea gc©s«.°C imitatiuni este mut merioarâ acesîuia.Va apa larUabM cu Posmto de colferâ