Gazeta Transilvaniei, 1926 (Anul 89, nr. 1-136)

1926-08-05 / nr. 80

jknul al LXXXIX-îea n-l 80 "Sffel «£*($& fiMsinitaţia PIAŢA LIBERTATEI BRAŞOV Telefon 226 Abonament anual 360 Ia! Pentru străinătate 800 kl Anunţuri, reclame, lupi fcsrSi, NUMĂRUL 2 Lei Biavo? Vineri 6 August 1@26, fondată la 1138 de pe@tge lariţiu Apare de trei ori pe săptămână X .V x Vv Pîln\'Y fGtytit edăjene, și pentru fine, ca libertate, egalitate și cinste. * - Chestiunea primăriei oraşului, întrunirea oi­enească de MI. Cetăţeni români! Se împlinesc aproape 6 luni de când a­ţi ales Con­siliul comunal al oraşului Braşov. Când în ziua de 19 Februarie,­­ lăsând la o parte ocupaţia voastră de toate zilele , munca din birouri sau din ateliere şi fabrici, mun­că din care vă agonisiţi pânea de toate zilele — când, zicem, a­ţi păşit în faţa urnei electorale şi după lungi ceasuri de aşteptare în vânt, frig şi ploaie va-ţi dat votul, na-ţi fi cre­zut niciodată ca să treacă şease luni de zile fără ca cei aleşi de voi cu atâtea sacrificii să fi întrat în funcţie Legea obligă pe cetăţeanul alegător sub grea pe­deapsă în bani ca să-şi exercite votul, tocmai în vederea importanţei acestui vot, de la care atârnă binele şi mer­sul normal al statului. Iar din acest obligament impus alegătorului se desprinde ca o urmare firească şi obli­­gamentul ce se impune ocârmuirii, ca respectând votul cetăţeanului, să ducă la îndeplinire în termen legal re­zultatul acestui vot. Altfel procedând, se nimiceşte ori­ce stare de drept şi de legalitate şi se d­istruge încrederea cetăţeanului în organul superior executiv, încrederea în guvern, ceea­ ce constitue o adevărată nenorocire pentru existența unui stat. Cetăţeni români! Pentru a pune capăt acestei ştiri nefireşti şi în afară de lege, un grup de cetăţeni din Braşov, cu dra­goste faţă de tot ce priveşte interesele de viaţă ale po­­polaţiei Braşovului, vă cheamă la o întrunire cetăţenească care are loc poimâine Sâmbăta după amiazi la ora 5 In sala cinematografului „Modern*. * Cu acest prilej se va discuta gospodăria actuală a primăriei precum şi situaţia creată oraşului nostru prin amânarea instalării şi funcţionării Consiliului oraşului Braşov, ales acum aproape şease luni şi constituit după toate normele legale, luând cu toţii hotărârile impuse de împrejurări. Cetăţeni români! Nici unul, care poartă la suflet interesele populaţiei oraşului nostru, fără deosebire de culoare politică, să nu lipsească de la întrunirea de Sâmbătă după amiezi ora 5. Comitetul de organizări al întrunirii. Duhul rău In tabăra lor. Şi de sus, dela conduce­rea partidului coborâtu-sa duhul cel rău în mijlocul taberei averescane...... Drept răsplată a spriji­nului şi aportului, pe care credea că-l va aduce parti­dului averescan tradarea tri­foiului Groldiş-Lapedată-Lu­­paş, generalul a dat mână liberă d-lui Groga, oferindu-i internele. Acesta, la rândul lui, s-a grăbit să se arate recunoscător nouilor intruşi, sar pentru o friptură, nu s-au ruşinat să îngenineze pe demnitate şi să sărute marginea mantilei Nerone­lui de la Ciucea. La împărţirea posturilor de rentabilitate şi de sine­cure din Ardeal, aceştia au avut preferinţă, lăsând pe vechii averescani să-şi muşte unghiile şi să înjure. De aici nemulţumirea, de aici revolta în sânul parti­dului de la putere. Ca să nu mai vorbim de alte cazuri, ne mărginim la ceea­ ce se petrece în Braşov. « Vechii averescani fulgeră şi tună în contra friptu­­riştilor, cari din bunăvoinţa şi îndurarea d-lui Glaga îi iau pe dinainte. Ameninţă chiar cu eşirea din partid. Şi poate au dreptate. După atâtea caşuri, cari au dovedit neimportanţa de care se bucură, în sânul partidului, vechii averescani, azi se oferă un nou mo­tiv de supărare în sânul gu­vernamentalilor localnici. Se vorbeşte prin oraş despre intenţia celor de sus de a re­zolva chestia primăriei prin aşezarea în scaunul de pri­mar a unuia nas pe barbă de friptură. Nici nu-i mai amintim numele, căci prea e caraghioasă procedura prin care se intenţionează tradu­cerea în a acestui plan. Un lucru însă îl putem spune : Dacă prin această ilega­litate i-ar reuşi pretinului d-lor Groga şi Bueşan să se pomenească primar, poate că dânsul s-ar simţi fericit. Dar ce ar zice, ce ar face poporul? Şi cari vor fî urmările în sânul partidului averescan ? Căci le dăm şi acestora dreptate : Ce însemnează ei în par­­tid şi care e concepţia par­tidului, care ori nu are în­credere în vechii săi parti­zani, ori trece cu buretele peste aspiraţiile lor, încre­dinţând diferitele sluj­be trans­fugilor intraţi, prin trăda­re, de două-trei zile în ta­băra celor ce flămânzesc şi însetează după favorurile şi protecţia guvernamentală]..­. Gonsi­al de miniştri a acordat d-lui V. Goldiş, titularul depar­tamentului cultelor şi artelor, un concediu de 30 zile cu insepere de la 1 August. Interimatul aces­tui departament a fost încredin­ţat d-lui I. Petrovici, ministrul in­strucţiei publice. O delegaţie ungurească a sosit la Bucureşti pentru a trata cu ministerul instrucţiunii asupra şco­lilor minoritare. Pe baza pactu­lui maghiaro-averescan, delega­ţia pretinde : revizuirea autoriza­ţiilor şcolilor particulare, regula­­tarea chestiunea corpului didac­tic, dreptul părinţilor de a-şi în­scrie copii la şcolile ce le vor el şi subvenţiile şcollor minoritare. Federaţia­ Uniunea Femeilor Române din România Mare, sub înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regina Maria. Convocare la Congresul al VlI-lea, împreunat cu Jubileul Reu­niunii femeilor­­române din Braşov, la a 75-a aniversare, ce se va ţinea în zilele de 8, 9 şi 10 Sep­tembrie 1926, la Sediul Uniunii în Braşov. PROGRAMUL : Ziua I-a S­fta Maria în 8 Septemvrie. Orele 9 a■ m. întrunirea delegatelor pentru validarea man­datelor şi plecarea la biserică, spre asistarea la Serviciul divin, urmând parastasul în mormintele prezidentelor gi membrelor decedate. Orele l11/* a. m. Deschiderea Congresului prin serbarea ju­bilară a Reuniunei femeilor române din Braşov. 1. Cuvântul de deschidere al preşedintei Maria B. Baiulescu. 2- Istoricul Reuniunii de vice-preşedinta Reuniunii Maria Popescu Bogdan. 3. Salutările diferitelor Corporaţiuni şi Societăţi reprezentante. După Congres banchet. După amiazi : desvălirea bustului poetului O. St. losif. Orele 9 seara Concert. Ziua a II-a Joi 9 Septemvrie. Orel® 9lii a. m. Continuarea Congresului. î. Cetirea dărei de samă despre activitatea Comitetului­ de direcţie pe anul 1925—26. 2. Cetirea situaţiei financiare pe anul financiar 1925. 3. Raportul de verificare al Cenzorilor şi descărcarea Comi­tetului pentru anul espirat. Eventuale propuneri şi probleme nouă. După amiazi Conferinţe. Seara reprezentaţia Şcoalei profesionale cu piesa „Ileana Cosinzeana* de d-na dr­ Ady, urmând Balul Reuniunei* Ziua a IlI-a Vineri 9 Septemvrie. Orele 91­. a. m. Continuarea Congresului. L Cetirea rapoartelor delegatelor diferitelor Societăţi. 2. Fixarea Congresului viitor. 3. închiderea Congresului. După amiazi: Vizitarea oraşului, Orfelinatul, Şcoala Profe­sională şi alte­ eventuale escursiuni. In preseara Congresului ziua de 7 Septemvrie se va ţinea o şedinţă preparativă a Marelui Comitet Central In­ Sala Sfatului orăşenesc. Societăţile, care n’au anunţat încă delegatele lor, sunt ru­gate să răspundă de urgenţă pentru a putea primi biletele de călătorie şi pentru încvartirare. Vom purta Costumul Naţional. Preşedintă, Secretari: Maria B. Baiulescu, Elena dr. Meţianu, Director Ioan Pricu. ADRESA: Maria B. Baiulescu Braşov, Piaţa Libertăţii 22. Teii ailuliflgfli Eeirtl a popoarelor şi rostul comerţului Internaţional de N. G. V. Gologan.­ ­ Prin tendinţa continuă spre cel m­ai desăvârşit protecţionism, actuala politist comercială a popoarelor se apropie tot mai mult de metaantitismul secolu­lui al 17-lea, soncretizând ca parte însăși urmările economice ale trecutului război. In fruntea acestui „iteomer­­cantilism" stă bogata Americă, întocmai cum Anglia, regina mă­rilor, ajunsă la acea desvoltare economică, care delătură teama concurentei streine, era î n frun­tea statelor ce propagau la în­­ceputul secolului al 19 liberul schimb. Natural, că nu aceleași au fost considerațiunile, cari au de­terminat diferitele state să re­curgă la acest protectionism e­­conomie și mai cu seamă mo­tivele, cari au îndemnat pe A­­mericani si ridice puternice ba­riere vamale contra produselor europene, diferi cu totul de e­­celea, cari au silit la această măsură majoritatea statelor con­tinentului nostru. America, ţara, care grafie for­midabile,­­ puteri de producfiu­­ne a putut aproviziona Europa in timpul și la primii ani de du­­pă război, a reușit să strângă cea mai mare parte din em­il vechiului nostru continent. Urmarea flreass® a agrrnie

Next