Gazeta Transilvaniei, 1926 (Anul 89, nr. 1-136)
1926-08-05 / nr. 80
jknul al LXXXIX-îea n-l 80 "Sffel «£*($& fiMsinitaţia PIAŢA LIBERTATEI BRAŞOV Telefon 226 Abonament anual 360 Ia! Pentru străinătate 800 kl Anunţuri, reclame, lupi fcsrSi, NUMĂRUL 2 Lei Biavo? Vineri 6 August 1@26, fondată la 1138 de pe@tge lariţiu Apare de trei ori pe săptămână X .V x Vv Pîln\'Y fGtytit edăjene, și pentru fine, ca libertate, egalitate și cinste. * - Chestiunea primăriei oraşului, întrunirea oienească de MI. Cetăţeni români! Se împlinesc aproape 6 luni de când aţi ales Consiliul comunal al oraşului Braşov. Când în ziua de 19 Februarie, lăsând la o parte ocupaţia voastră de toate zilele , munca din birouri sau din ateliere şi fabrici, muncă din care vă agonisiţi pânea de toate zilele — când, zicem, aţi păşit în faţa urnei electorale şi după lungi ceasuri de aşteptare în vânt, frig şi ploaie va-ţi dat votul, na-ţi fi crezut niciodată ca să treacă şease luni de zile fără ca cei aleşi de voi cu atâtea sacrificii să fi întrat în funcţie Legea obligă pe cetăţeanul alegător sub grea pedeapsă în bani ca să-şi exercite votul, tocmai în vederea importanţei acestui vot, de la care atârnă binele şi mersul normal al statului. Iar din acest obligament impus alegătorului se desprinde ca o urmare firească şi obligamentul ce se impune ocârmuirii, ca respectând votul cetăţeanului, să ducă la îndeplinire în termen legal rezultatul acestui vot. Altfel procedând, se nimiceşte orice stare de drept şi de legalitate şi se distruge încrederea cetăţeanului în organul superior executiv, încrederea în guvern, ceea ce constitue o adevărată nenorocire pentru existența unui stat. Cetăţeni români! Pentru a pune capăt acestei ştiri nefireşti şi în afară de lege, un grup de cetăţeni din Braşov, cu dragoste faţă de tot ce priveşte interesele de viaţă ale popolaţiei Braşovului, vă cheamă la o întrunire cetăţenească care are loc poimâine Sâmbăta după amiazi la ora 5 In sala cinematografului „Modern*. * Cu acest prilej se va discuta gospodăria actuală a primăriei precum şi situaţia creată oraşului nostru prin amânarea instalării şi funcţionării Consiliului oraşului Braşov, ales acum aproape şease luni şi constituit după toate normele legale, luând cu toţii hotărârile impuse de împrejurări. Cetăţeni români! Nici unul, care poartă la suflet interesele populaţiei oraşului nostru, fără deosebire de culoare politică, să nu lipsească de la întrunirea de Sâmbătă după amiezi ora 5. Comitetul de organizări al întrunirii. Duhul rău In tabăra lor. Şi de sus, dela conducerea partidului coborâtu-sa duhul cel rău în mijlocul taberei averescane...... Drept răsplată a sprijinului şi aportului, pe care credea că-l va aduce partidului averescan tradarea trifoiului Groldiş-Lapedată-Lupaş, generalul a dat mână liberă d-lui Groga, oferindu-i internele. Acesta, la rândul lui, s-a grăbit să se arate recunoscător nouilor intruşi, sar pentru o friptură, nu s-au ruşinat să îngenineze pe demnitate şi să sărute marginea mantilei Neronelui de la Ciucea. La împărţirea posturilor de rentabilitate şi de sinecure din Ardeal, aceştia au avut preferinţă, lăsând pe vechii averescani să-şi muşte unghiile şi să înjure. De aici nemulţumirea, de aici revolta în sânul partidului de la putere. Ca să nu mai vorbim de alte cazuri, ne mărginim la ceea ce se petrece în Braşov. « Vechii averescani fulgeră şi tună în contra fripturiştilor, cari din bunăvoinţa şi îndurarea d-lui Glaga îi iau pe dinainte. Ameninţă chiar cu eşirea din partid. Şi poate au dreptate. După atâtea caşuri, cari au dovedit neimportanţa de care se bucură, în sânul partidului, vechii averescani, azi se oferă un nou motiv de supărare în sânul guvernamentalilor localnici. Se vorbeşte prin oraş despre intenţia celor de sus de a rezolva chestia primăriei prin aşezarea în scaunul de primar a unuia nas pe barbă de friptură. Nici nu-i mai amintim numele, căci prea e caraghioasă procedura prin care se intenţionează traducerea în a acestui plan. Un lucru însă îl putem spune : Dacă prin această ilegalitate i-ar reuşi pretinului d-lor Groga şi Bueşan să se pomenească primar, poate că dânsul s-ar simţi fericit. Dar ce ar zice, ce ar face poporul? Şi cari vor fî urmările în sânul partidului averescan ? Căci le dăm şi acestora dreptate : Ce însemnează ei în partid şi care e concepţia partidului, care ori nu are încredere în vechii săi partizani, ori trece cu buretele peste aspiraţiile lor, încredinţând diferitele slujbe transfugilor intraţi, prin trădare, de două-trei zile în tabăra celor ce flămânzesc şi însetează după favorurile şi protecţia guvernamentală]... Gonsial de miniştri a acordat d-lui V. Goldiş, titularul departamentului cultelor şi artelor, un concediu de 30 zile cu insepere de la 1 August. Interimatul acestui departament a fost încredinţat d-lui I. Petrovici, ministrul instrucţiei publice. O delegaţie ungurească a sosit la Bucureşti pentru a trata cu ministerul instrucţiunii asupra şcolilor minoritare. Pe baza pactului maghiaro-averescan, delegaţia pretinde : revizuirea autorizaţiilor şcolilor particulare, regulatarea chestiunea corpului didactic, dreptul părinţilor de a-şi înscrie copii la şcolile ce le vor el şi subvenţiile şcollor minoritare. Federaţia Uniunea Femeilor Române din România Mare, sub înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regina Maria. Convocare la Congresul al VlI-lea, împreunat cu Jubileul Reuniunii femeilorromâne din Braşov, la a 75-a aniversare, ce se va ţinea în zilele de 8, 9 şi 10 Septembrie 1926, la Sediul Uniunii în Braşov. PROGRAMUL : Ziua I-a Sfta Maria în 8 Septemvrie. Orele 9 a■ m. întrunirea delegatelor pentru validarea mandatelor şi plecarea la biserică, spre asistarea la Serviciul divin, urmând parastasul în mormintele prezidentelor gi membrelor decedate. Orele l11/* a. m. Deschiderea Congresului prin serbarea jubilară a Reuniunei femeilor române din Braşov. 1. Cuvântul de deschidere al preşedintei Maria B. Baiulescu. 2- Istoricul Reuniunii de vice-preşedinta Reuniunii Maria Popescu Bogdan. 3. Salutările diferitelor Corporaţiuni şi Societăţi reprezentante. După Congres banchet. După amiazi : desvălirea bustului poetului O. St. losif. Orele 9 seara Concert. Ziua a II-a Joi 9 Septemvrie. Orel® 9lii a. m. Continuarea Congresului. î. Cetirea dărei de samă despre activitatea Comitetului de direcţie pe anul 1925—26. 2. Cetirea situaţiei financiare pe anul financiar 1925. 3. Raportul de verificare al Cenzorilor şi descărcarea Comitetului pentru anul espirat. Eventuale propuneri şi probleme nouă. După amiazi Conferinţe. Seara reprezentaţia Şcoalei profesionale cu piesa „Ileana Cosinzeana* de d-na dr Ady, urmând Balul Reuniunei* Ziua a IlI-a Vineri 9 Septemvrie. Orele 91. a. m. Continuarea Congresului. L Cetirea rapoartelor delegatelor diferitelor Societăţi. 2. Fixarea Congresului viitor. 3. închiderea Congresului. După amiazi: Vizitarea oraşului, Orfelinatul, Şcoala Profesională şi alte eventuale escursiuni. In preseara Congresului ziua de 7 Septemvrie se va ţinea o şedinţă preparativă a Marelui Comitet Central In Sala Sfatului orăşenesc. Societăţile, care n’au anunţat încă delegatele lor, sunt rugate să răspundă de urgenţă pentru a putea primi biletele de călătorie şi pentru încvartirare. Vom purta Costumul Naţional. Preşedintă, Secretari: Maria B. Baiulescu, Elena dr. Meţianu, Director Ioan Pricu. ADRESA: Maria B. Baiulescu Braşov, Piaţa Libertăţii 22. Teii ailuliflgfli Eeirtl a popoarelor şi rostul comerţului Internaţional de N. G. V. Gologan. Prin tendinţa continuă spre cel mai desăvârşit protecţionism, actuala politist comercială a popoarelor se apropie tot mai mult de metaantitismul secolului al 17-lea, soncretizând ca parte însăși urmările economice ale trecutului război. In fruntea acestui „iteomercantilism" stă bogata Americă, întocmai cum Anglia, regina mărilor, ajunsă la acea desvoltare economică, care delătură teama concurentei streine, era î n fruntea statelor ce propagau la începutul secolului al 19 liberul schimb. Natural, că nu aceleași au fost considerațiunile, cari au determinat diferitele state să recurgă la acest protectionism economie și mai cu seamă motivele, cari au îndemnat pe Americani si ridice puternice bariere vamale contra produselor europene, diferi cu totul de ecelea, cari au silit la această măsură majoritatea statelor continentului nostru. America, ţara, care grafie formidabile, puteri de producfiune a putut aproviziona Europa in timpul și la primii ani de după război, a reușit să strângă cea mai mare parte din emil vechiului nostru continent. Urmarea flreass® a agrrnie