Gazeta Transilvaniei, 1926 (Anul 89, nr. 1-136)

1926-01-24 / nr. 9

Anul al LXXXIX-lea n-­ 9 NUMĂRUL Redacţia şi Administraţia PIAŢA LIBERTATEI BRAŞOV Telefon 225 Abonament ansa! 380 Ie! Pentru strerifitate 500 lei Anunțuri, reclame, d«p! tarif. fondata » Iu­­cu George lariţiu Apar® $® toi ori pe fapt taiânâ­t% Duminecă 21 Ianuarie 1926-■■■■■■■■mMMMmgBMmggagg arfin­sa 'nsuţi, cetățene, și pentru­­e­legalitate și cinste. Revizuirea listelor electorale pentru 1976 Primăria orașului Brașov ne trimite următorul comunice», asupra ciruîn etrrg®m deosebita «tecfiune a cetăfenilor români de pe teritoriul orașului : In scopul de a fi revizuite listele electorale pentru alegerile comunale din anul 1925, potrivit art. 158 al legii pentru unificarea administrativă, aceste liste sunt expuse spre vedere în sala mică de şedinţe a Sfatului orăşenesc (Piaţa Libertăţii) de la 1 — 16 februarie 1926 înainte de prânz intre orele 8-12 şi după prânz in­tre orele 3— 6. Fie­care cetăţean va putea contesta omisiunile, şter­gerile sau înscrierile nelegale prezentând o cerere la judecătoria de ocol din localitate în termen de 10 zile dela afişarea listelor. Judecătorul, care e obligat de a hotărâ asupra contestațiilor înaintate, se va pronunţa în camera de consiliu în termen de opt zile de la primirea cererii fără citarea părţilor. Cei interesaţi pot lua cunoştinţă de ziua judecăţii din afi­şarea termenelor, care se va face la judecătorie şi pot să susţină cererile lor per­enal sau prin memorii anexate la cereri. Articolul 156 din legea pentru unificarea a­dminkciretivă spune că alegătorii la comune şi judei sud­ iojl ceti­tean­ rorafiai, cum­ cu vârsta de 21 ani şi locuesc de cel puţin un eu im comuna seu judeţul, unde urmează să-şi exercite drepturile lor. Această condiţiune nu se cere funcţionarilor publici. DE CE? In primul articol al ultimului său număr, oficiosul guvernului umple o coloană a zarului cu o nesfârşită serie de tămâeli și laude la adresa cârmuirii libe­rale. Situeția tării, după ditiram­bicele minciuni ale oficiosului brătienist se prezintă mai mult decât splendidă. România — Eldorado­ul liberal — e un a­­devărat rai pământesc, iar faţă de streinătate „a devenit o piaţă de râvnit în complexul finanţelor mondiale". Compa­­rând aceste neobrăzate laude ale „Viitorului* cu adevărata situaţie reală a ţării, îşi face impresia că redacţia acestui ziar s-ar afla în lună sau pe vreo altă sten­ă necunoscută încă de pământeni. De­oarece nu poate arăta cu fapte, — fiind­că acestea do­vedesc tocmai contrarul, — ac­tualul guvern se năzueşte ca prin minciună să-şi ridice şi să-şi afişeze merite, pe cari nu le are. Aceasta pentru că tremură şi se teme de sfârşitul, care­­­se apropie. O şi spune de alt­fel „Viitorul* în ultima frază, cu care-şi încheie articolul. Căci înşiruirea de laude şi preamă­riri liberale se termină cu în­trebara : , „De ce să cadă atunci gu- I vernul ?"­­ Dacă oficiosul guvernului nu o ştie, îi spunem noi, — pen­tru ce ? Pentru că ţara întreagă e sătulă şi revoltată de acest guvern al nenorocirilor, dezas­trelor şi fraudelor şi-i aşteaptă, cu nerăbdare, prăbuşirea. In întreg cuprinsul Marei Ro­mânii nu găseşti azi o singură clasă socială — afară de ju­­pânii din fruntea ei şi întovă­răşii şi protejaţii lor — care să nu sufere din cauza nefastei guvernări a şobolanilor şi vam­pirilor liberali. Vlaga şi bogăţiile solului şi subsolului românesc sunt stoarse fără m­lă de „erou­l co­mercial zărilor şi ai executării reformei agrare. Ţăranii plâng şi tânjesc. Capitaluile liberale caută să lovească în cap industria şi negoţul. Suferă comersanţii şi industriaşii, cari îşi închid în­treprinderile, lăsând pe drumuri duium de muncitori cu copii dar fără pâine. Sporurile funcţionarilor sta­tului au fost sporite după for­mula : adaugă apoi subtrage şi in urmă divideeză, — aşa că rezultatul final al operaţiei de mai sus însemnează un spor de salar, care pe intelectual îl face să invidieze soarta servi­torilor. Dar să spună „Viitorul* o singură clasă socială, care să nu se fi înecat şi să nu sufere de dulceaţa isvorâtă din mult trâmbiţetul corn al fericirilor li­berale. Nu ne atingem însă aici de infailibilii eroi ai escroche­riilor ş fraudelor adăpostite la caldul muşamalei întinse pe stâlpii «cinstei* şi „legalităţii* actualului guvern al fărădelegi’­. Sărăcie, mizerie, jale şi revoltă sunt roadele, cari au încolţ­­ şi crescut pe întreg ţinutul dintre Tisa şi N­oiru, în seminţele pe cari le-a semănat şi le împrăş­­tie încă guvernul d-lui Bră­­tianu. Iar deasupra lor se întinde ceaţa şi negura de minciună şi fărădelege a celor ce azi se întreabă în «Viitorul» : de ce să cadă guvernul liberal ? Această situare nenorocită, acest tablou sinistru şi dureros spun clar şi tare motivele pen­tru cari, guvernul Brătienilor nu mai are dreptul să-și bată joc și să împingă spre com­plect dezastru țara, pe care ei își zic că o guvernează. Bugetul pe 1926 Părţi din marele discurs rostit de d-l den MIHAI POPOVICI, fost ministru la discuţiunea generală a bugetului In şedinţele Camerei din 14 Dec- 1925 După notele stenografice­ — Urmare — Politica de Imprumutari Dom­nilor, dtfi-mi voie să trec la un nit capitol: la politica de împrumuturi pe cere o preconi­zează acum d. ministru de fl* mn'e. Politica aceasta de îm­prumuturi voiesc să *'o ereziei în întregul ei ansamblu. Ea se prezintă io două forme: întâi sub forma politicii adevarate de împrumuturi de stit ei doilea sub forma capitolului străin, ca­re să colaboreze la produc­ţiu*­nea economiei noastre nationale. In privinţa cea dintâi, al mi­nistru de finanţe, în aceşti ani din urmă, a evoluat foarte mult. Distingem trei faze: La inceput a bruscat toată lu­mea, prin felul cum a făcut con* solitiădie, prin felul cara n’a l­­­aut seamă de creditorii externi, prin bruian­tarea apucaturilor fi­sele, prin desconsiderarea ori­cărui punct de vedere de drept, a avut o politică îndrăzneață față de capitelul străin. A zis că Isui Irebae. Evident că în astfel de îm­prejurări nu­­ se deschidea perspectiva nici unui împrumut oricât ar fi cerşit la aceia pe cari ii brutalizase, cărora nu vrea să le recunoască dreptu­rile lor. Ar fi fost culmea ce­, după toate acestea, să te duci să ceri de la ei împrumuturi. (Apluze pe băncile opoziţiei). Aceasta a fost epoca îndrăs* nelei. A venit după acea epoca a doua, epoca modestiei, în care d. ministru de finanțe­. D. N. lor­ga- Ejti sigur că a foat o epocă a modestiei? (Ha­­ritetei. D. M. Popovici. Sunt foarte sigur. A fost o epocă a mo .ies* tiei, în care mergea în străînâ* tare, nu cerea împrumuturi, dar zicea: «dacă mi se de, cu atât mai bine primesc.*. Dar cassele de fer râmâneau închise. După ce a trecut şi această epocă a venit acum epoca umilit Jei, tot­deauna după îndrăzneală, ur­mează uraiiinfa — şi i­tâi azi încheind în toate părţile cu umilinţă conver­tirai. Pentru ce? Pentru ca să poctâ ejung s­ub­­sfârşit să facă o politică de îm­prumut, să facă scele împrumu­turi de cere fura are atât de mare nevoie. După d. V. Brătknu ar fi lo­gic ca scara, după ce s’a lau­­dst îa toate bugetele și în toate deciarsfiile suie că fsra merge așa de bine, că progresează atât de mult, că avem un bugete c­hi­­brat, — zic logis, nu ar mei fi fost ne­­voe de împrumut. De împrumut aveam nevoie a­tunci când eram ia împrejurările acelea grele de tot; de împrumut aveam stând nevoie când voiam să ne refa­cem și nu aveam cu ce să ne refacem, dar nu după ce ce­ ara refăcut cu puterile noastre pro­prii să venim la împrumut. Adevărul este altul. Utzionis­­mul miresmelor îmbătătoare s'a sfârşit. Adevărul este că oricât ne para trudii să ne refacem, nu am fost în stere şi că politica de acum a d­lui Vinila Brăiia­­nu nu este de­cât o afirmare a­­ acestei neputinţe (aplauze de pe băncile opoziţiei unite), este recunoaşterea că trebue să ne­­coborâm de pe treptele acele înalte aie îngâmfărei, la simţul realităţii (aplauze de pe băncile opoziției unite). D-lor, şi este bine — cu toate că sunt în opoziţie, o spun d-lui ministru — este bine să facă o politică de împrumuturi, sa vadă viata în adevărata ei lumină mohorâta. Şi istă pentru ce: la epoca, în care trăim azi, după ce înaintea războiului, Eu­ropa era creditoarea şi celelalte Sie­se debitoarele, s'au inversat Trenurile morţii la scc’ns nsaiSr a! „Viitoralui*, în care pe pugna primă ae trâmb­­ă mer­teie actualelai ga* vtrs peatra „rrfacerea* și «nor rostitaret.* mersaiol­ti institajil­­lor târli, în acela* număr al a­­mictitului ziar cetim pe pagina a patra: «Trend personal No. 806 Constanţa—Bucuresti, & dera st «zi dimneată in stafia Feteşti. L«i 50 metri, în. lates­a,anii de Intrare în g*r« Feteşti, o şină veche rupându se în patra bu­căţi, a provocat deraierea s şspte din opt vagoane din trecut per­sonal Constanta—Bucureşti. Din fericire trenul întră în stafie cu viteză mici și nu s’&a produs accidente ds persoane. Călătorii și bsgtjele ac' fost trsrsbordati pentru s-și putea continua că­lătoria. —«Intre statuie Diciosân­aărtin- Bahnei, rupându-se o osie la un vagon de eilfitori, a derai at psovotis d și deraerea vi g­­oa­le t­ermitor. N au font accidente de per­soane, iar circulaţia a’a leluat după două ore. — «Expread­ de Issi No. 601 a suferit un accident, fără ur­mări grave în stafia Mărăşeşti. Din cauza unui ac defect al linie! Fisire a deraiat cn vrgoo de clisa III *, care a fost rape­­da ridicat pe linie. Trenul a a* vet de suferit dia această cauză o întârziere de o oră*. Așa dară, trei — nuonal trei — deraeri deodată. Sâ nu ere* dej* însi că trenurile d­iet Arthur cn pot atinge, în privința dera­ierilor și recordtri mai îramoasi. Norocul e iest lesă că wdin fericire*, bh s’ac pro dies acel­­deste de persoane. Dar a fost acesta unmsi bb noroc, care dacă cn sărea în stator, făcea d­a fericire o nefericire sau ca* tistrofâ chiar, iar cauza „fericiri­ ia cele trei cszar, o rpune coannka* tal «Vjtoralai*: «o sină veche rapâailu sa*, „rapându-se o puie* ti „«n act defect*. Sluî vechi și osii — rupte şi ace difecte — iată ce nu se pre­­zintâ căile frrete refăcute de guvernul d-lui BrâtSana. «Din fericire* însă — repetăm şi coi friza «Viitorului*, — ae patera mângâia cu altceva, cu­­ tarifuri create pe C. F. R. şi excedente budgetare. La ce ea ai mai lestem capul itanei cu ţiul plesnite, cu osii rupte şi cu ace hodorogite?! Comitetuil execuţiv al Partidu*­iul naţional, in şedinţa de Mier­curi, in afară da hotărârea luată de a protesta — de comun acord cu partidul ţărănesc — împotriva stării de asediu $­­a cenzure*, a mai hotărât tot de acord cu par­tidul ţărănesc, instituirea unei co­­nvsiuni pentru examinarea proi­ectului de reformă electorală. Partidul național a desemnat pe d-n fl C. Antonescu, D. R. Ioanițescu, D. V. Toru­ și dr. Aurel Lazar să facă parte din acea comisiune. a sosit d­e thamsport make out COVOARE, PERDELE, PRESURI, SALTELE, PLAPcMl şi LINOLEUM, 15 LA MARELE MAGAZII DE COVOARE TELLMANN ŞÎ SPEIL

Next