Gazeta Transilvaniei, 1926 (Anul 89, nr. 1-136)
1926-01-24 / nr. 9
Anul al LXXXIX-lea n- 9 NUMĂRUL Redacţia şi Administraţia PIAŢA LIBERTATEI BRAŞOV Telefon 225 Abonament ansa! 380 Ie! Pentru strerifitate 500 lei Anunțuri, reclame, d«p! tarif. fondata » Iucu George lariţiu Apar® $® toi ori pe fapt taiânât% Duminecă 21 Ianuarie 1926-■■■■■■■■mMMMmgBMmggagg arfinsa 'nsuţi, cetățene, și pentruelegalitate și cinste. Revizuirea listelor electorale pentru 1976 Primăria orașului Brașov ne trimite următorul comunice», asupra ciruîn etrrg®m deosebita «tecfiune a cetăfenilor români de pe teritoriul orașului : In scopul de a fi revizuite listele electorale pentru alegerile comunale din anul 1925, potrivit art. 158 al legii pentru unificarea administrativă, aceste liste sunt expuse spre vedere în sala mică de şedinţe a Sfatului orăşenesc (Piaţa Libertăţii) de la 1 — 16 februarie 1926 înainte de prânz intre orele 8-12 şi după prânz intre orele 3— 6. Fiecare cetăţean va putea contesta omisiunile, ştergerile sau înscrierile nelegale prezentând o cerere la judecătoria de ocol din localitate în termen de 10 zile dela afişarea listelor. Judecătorul, care e obligat de a hotărâ asupra contestațiilor înaintate, se va pronunţa în camera de consiliu în termen de opt zile de la primirea cererii fără citarea părţilor. Cei interesaţi pot lua cunoştinţă de ziua judecăţii din afişarea termenelor, care se va face la judecătorie şi pot să susţină cererile lor perenal sau prin memorii anexate la cereri. Articolul 156 din legea pentru unificarea adminkciretivă spune că alegătorii la comune şi judei sud iojl cetitean rorafiai, cum cu vârsta de 21 ani şi locuesc de cel puţin un eu im comuna seu judeţul, unde urmează să-şi exercite drepturile lor. Această condiţiune nu se cere funcţionarilor publici. DE CE? In primul articol al ultimului său număr, oficiosul guvernului umple o coloană a zarului cu o nesfârşită serie de tămâeli și laude la adresa cârmuirii liberale. Situeția tării, după ditirambicele minciuni ale oficiosului brătienist se prezintă mai mult decât splendidă. România — Eldoradoul liberal — e un adevărat rai pământesc, iar faţă de streinătate „a devenit o piaţă de râvnit în complexul finanţelor mondiale". Comparând aceste neobrăzate laude ale „Viitorului* cu adevărata situaţie reală a ţării, îşi face impresia că redacţia acestui ziar s-ar afla în lună sau pe vreo altă stenă necunoscută încă de pământeni. Deoarece nu poate arăta cu fapte, — fiindcă acestea dovedesc tocmai contrarul, — actualul guvern se năzueşte ca prin minciună să-şi ridice şi să-şi afişeze merite, pe cari nu le are. Aceasta pentru că tremură şi se teme de sfârşitul, carese apropie. O şi spune de altfel „Viitorul* în ultima frază, cu care-şi încheie articolul. Căci înşiruirea de laude şi preamăriri liberale se termină cu întrebara : , „De ce să cadă atunci gu- I vernul ?" Dacă oficiosul guvernului nu o ştie, îi spunem noi, — pentru ce ? Pentru că ţara întreagă e sătulă şi revoltată de acest guvern al nenorocirilor, dezastrelor şi fraudelor şi-i aşteaptă, cu nerăbdare, prăbuşirea. In întreg cuprinsul Marei Românii nu găseşti azi o singură clasă socială — afară de jupânii din fruntea ei şi întovărăşii şi protejaţii lor — care să nu sufere din cauza nefastei guvernări a şobolanilor şi vampirilor liberali. Vlaga şi bogăţiile solului şi subsolului românesc sunt stoarse fără mlă de „eroul comercial zărilor şi ai executării reformei agrare. Ţăranii plâng şi tânjesc. Capitaluile liberale caută să lovească în cap industria şi negoţul. Suferă comersanţii şi industriaşii, cari îşi închid întreprinderile, lăsând pe drumuri duium de muncitori cu copii dar fără pâine. Sporurile funcţionarilor statului au fost sporite după formula : adaugă apoi subtrage şi in urmă divideeză, — aşa că rezultatul final al operaţiei de mai sus însemnează un spor de salar, care pe intelectual îl face să invidieze soarta servitorilor. Dar să spună „Viitorul* o singură clasă socială, care să nu se fi înecat şi să nu sufere de dulceaţa isvorâtă din mult trâmbiţetul corn al fericirilor liberale. Nu ne atingem însă aici de infailibilii eroi ai escrocheriilor ş fraudelor adăpostite la caldul muşamalei întinse pe stâlpii «cinstei* şi „legalităţii* actualului guvern al fărădelegi’. Sărăcie, mizerie, jale şi revoltă sunt roadele, cari au încolţ şi crescut pe întreg ţinutul dintre Tisa şi Noiru, în seminţele pe cari le-a semănat şi le împrăştie încă guvernul d-lui Brătianu. Iar deasupra lor se întinde ceaţa şi negura de minciună şi fărădelege a celor ce azi se întreabă în «Viitorul» : de ce să cadă guvernul liberal ? Această situare nenorocită, acest tablou sinistru şi dureros spun clar şi tare motivele pentru cari, guvernul Brătienilor nu mai are dreptul să-și bată joc și să împingă spre complect dezastru țara, pe care ei își zic că o guvernează. Bugetul pe 1926 Părţi din marele discurs rostit de d-l den MIHAI POPOVICI, fost ministru la discuţiunea generală a bugetului In şedinţele Camerei din 14 Dec- 1925 După notele stenografice — Urmare — Politica de Imprumutari Domnilor, dtfi-mi voie să trec la un nit capitol: la politica de împrumuturi pe cere o preconizează acum d. ministru de fl* mn'e. Politica aceasta de împrumuturi voiesc să *'o ereziei în întregul ei ansamblu. Ea se prezintă io două forme: întâi sub forma politicii adevarate de împrumuturi de stit ei doilea sub forma capitolului străin, care să colaboreze la producţiu*nea economiei noastre nationale. In privinţa cea dintâi, al ministru de finanţe, în aceşti ani din urmă, a evoluat foarte mult. Distingem trei faze: La inceput a bruscat toată lumea, prin felul cum a făcut con* solitiădie, prin felul cara n’a laut seamă de creditorii externi, prin bruiantarea apucaturilor fisele, prin desconsiderarea oricărui punct de vedere de drept, a avut o politică îndrăzneață față de capitelul străin. A zis că Isui Irebae. Evident că în astfel de împrejurări nu se deschidea perspectiva nici unui împrumut oricât ar fi cerşit la aceia pe cari ii brutalizase, cărora nu vrea să le recunoască drepturile lor. Ar fi fost culmea ce, după toate acestea, să te duci să ceri de la ei împrumuturi. (Apluze pe băncile opoziţiei). Aceasta a fost epoca îndrăs* nelei. A venit după acea epoca a doua, epoca modestiei, în care d. ministru de finanțe. D. N. lorga- Ejti sigur că a foat o epocă a modestiei? (Haritetei. D. M. Popovici. Sunt foarte sigur. A fost o epocă a mo .ies* tiei, în care mergea în străînâ* tare, nu cerea împrumuturi, dar zicea: «dacă mi se de, cu atât mai bine primesc.*. Dar cassele de fer râmâneau închise. După ce a trecut şi această epocă a venit acum epoca umilit Jei, totdeauna după îndrăzneală, urmează uraiiinfa — şi itâi azi încheind în toate părţile cu umilinţă convertirai. Pentru ce? Pentru ca să poctâ ejung subsfârşit să facă o politică de împrumut, să facă scele împrumuturi de cere fura are atât de mare nevoie. După d. V. Brătknu ar fi logic ca scara, după ce s’a laudst îa toate bugetele și în toate deciarsfiile suie că fsra merge așa de bine, că progresează atât de mult, că avem un bugete chibrat, — zic logis, nu ar mei fi fost nevoe de împrumut. De împrumut aveam nevoie atunci când eram ia împrejurările acelea grele de tot; de împrumut aveam stând nevoie când voiam să ne refacem și nu aveam cu ce să ne refacem, dar nu după ce ce ara refăcut cu puterile noastre proprii să venim la împrumut. Adevărul este altul. Utzionismul miresmelor îmbătătoare s'a sfârşit. Adevărul este că oricât ne para trudii să ne refacem, nu am fost în stere şi că politica de acum a dlui Vinila Brăiianu nu este decât o afirmare a acestei neputinţe (aplauze de pe băncile opoziţiei unite), este recunoaşterea că trebue să necoborâm de pe treptele acele înalte aie îngâmfărei, la simţul realităţii (aplauze de pe băncile opoziției unite). D-lor, şi este bine — cu toate că sunt în opoziţie, o spun d-lui ministru — este bine să facă o politică de împrumuturi, sa vadă viata în adevărata ei lumină mohorâta. Şi istă pentru ce: la epoca, în care trăim azi, după ce înaintea războiului, Europa era creditoarea şi celelalte Siese debitoarele, s'au inversat Trenurile morţii la scc’ns nsaiSr a! „Viitoralui*, în care pe pugna primă ae trâmbă merteie actualelai ga* vtrs peatra „rrfacerea* și «nor rostitaret.* mersaiolti institajillor târli, în acela* număr al amictitului ziar cetim pe pagina a patra: «Trend personal No. 806 Constanţa—Bucuresti, & dera st «zi dimneată in stafia Feteşti. L«i 50 metri, în. latesa,anii de Intrare în g*r« Feteşti, o şină veche rupându se în patra bucăţi, a provocat deraierea s şspte din opt vagoane din trecut personal Constanta—Bucureşti. Din fericire trenul întră în stafie cu viteză mici și nu s’&a produs accidente ds persoane. Călătorii și bsgtjele ac' fost trsrsbordati pentru s-și putea continua călătoria. —«Intre statuie Diciosânaărtin- Bahnei, rupându-se o osie la un vagon de eilfitori, a derai at psovotis d și deraerea vi goale termitor. N au font accidente de persoane, iar circulaţia a’a leluat după două ore. — «Expread de Issi No. 601 a suferit un accident, fără urmări grave în stafia Mărăşeşti. Din cauza unui ac defect al linie! Fisire a deraiat cn vrgoo de clisa III *, care a fost rapeda ridicat pe linie. Trenul a a* vet de suferit dia această cauză o întârziere de o oră*. Așa dară, trei — nuonal trei — deraeri deodată. Sâ nu ere* dej* însi că trenurile diet Arthur cn pot atinge, în privința deraierilor și recordtri mai îramoasi. Norocul e iest lesă că wdin fericire*, bh s’ac pro dies aceldeste de persoane. Dar a fost acesta unmsi bb noroc, care dacă cn sărea în stator, făcea da fericire o nefericire sau ca* tistrofâ chiar, iar cauza „fericiri ia cele trei cszar, o rpune coannka* tal «Vjtoralai*: «o sină veche rapâailu sa*, „rapându-se o puie* ti „«n act defect*. Sluî vechi și osii — rupte şi ace difecte — iată ce nu se prezintâ căile frrete refăcute de guvernul d-lui BrâtSana. «Din fericire* însă — repetăm şi coi friza «Viitorului*, — ae patera mângâia cu altceva, cu tarifuri create pe C. F. R. şi excedente budgetare. La ce ea ai mai lestem capul itanei cu ţiul plesnite, cu osii rupte şi cu ace hodorogite?! Comitetuil execuţiv al Partidu*iul naţional, in şedinţa de Miercuri, in afară da hotărârea luată de a protesta — de comun acord cu partidul ţărănesc — împotriva stării de asediu $a cenzure*, a mai hotărât tot de acord cu partidul ţărănesc, instituirea unei convsiuni pentru examinarea proiectului de reformă electorală. Partidul național a desemnat pe d-n fl C. Antonescu, D. R. Ioanițescu, D. V. Toru și dr. Aurel Lazar să facă parte din acea comisiune. a sosit de thamsport make out COVOARE, PERDELE, PRESURI, SALTELE, PLAPcMl şi LINOLEUM, 15 LA MARELE MAGAZII DE COVOARE TELLMANN ŞÎ SPEIL