Gazeta Transilvaniei, 1928 (Anul 91, nr. 1-132)

1928-11-25 / nr. 122

Aanl a! XCI-lea. Nr. 122. SUMARUL 2 Lai Braşov Duminecă 25 Noemvrie L928 FSffiJUSKS? Fondata laffl de George Banţiu lAIA UBERTATEI BRAŞOV, TELEFON 226. Striauurnst ar.aal 860 iei. Piatra atrsinătate 800 lei. Anunţuri, reclame, după tarif Apare dat?@i ori pe săptămână ţine, la libr e, cetăţene, şi pentru stete şi cinste. Sărbătorirea unirei Ardealului şi Banatului » Programul serbărilor în Capitală şi toată ţara. 1 Din cauza lipsei de timp, a desfăşurarei alegerilor şi a faptului că nu s’au forat în timp util până la schimbarea guvernului pregătirile necesare, serbările jubiliare ale unirei Ardealului şi Banatului care trebuia să aibă loc la Alba-Iulia în ziua de 1 Decembrie, se vor fixa pentru o dată ulterioară (10 sau 3/16 Mai 1929). • 2. Data de 1 Decembrie, care este adânc fixată în conştiinţa naţională, va fi sărbătorită totuşi în anul acesta, în modul următor : In Capitală, Te-Deum la Patriarhie în prezenţa membrilor Familiei Regale, a înaltei Regente, a Guvernului şi a înalţilor demnitari. După prânz, serbare la Ateneu cu concursul societăţilor culturale din Bucureşti, sau o reprezentaţie populară la Teatrul Naţional. La Alba-Iulia, Cutea de Argeş şi Mărăşeşti, se vor oficia servicii divine în prezenta unui delegat al Guvernului şi a autorităţilor civile şi militare. In toate capitalele de judeţ, servicii divine în prezenta autorităţilor civile şi militare. Defilare în faţa autorităţilor. Programul acestor serbări va fi complectat cu concursul instituţiilor şi societăţilor culturale din localitate. In toate şcolile de orice gradi serbări şcolare cu cuvântur, rostite de membrii Corpului didactic. In toate Bisericile, afară de pomenirile obişnuite, se vor pomeni şi defunctul Rege Ferdinand I, martirii din provinciile desrobite şi eroii morți în războiul de întregire. In Bucovina, serbările mai sus menţionate se vor face în ziua de 28 Noembrie a. c. • 3. Pentru serbările jubiliare principale se proeetează : 1) O mare lucrare istorică cuprinzând cinci capitole: a) Străduinţele politice din trecut ale Ardealului, Banatului şi Bucovinei ; b) Străduinţele sociale şi culturale din trecut ale Ardealului, Banatului şi Bucovinei; c) Legăturile din trecut ale acestor provincii cu Ţara-Mamă; d) Evenimentele din anii 1916-1919; e) Viaţa românească de Stat în provinciile unite în ultimii zece ani; 2. întemeierea unui ordin „Ferdinand I“, pentru luptătorii şi colaboratorii civili şi militari, cari au contribuit la înfăptuirea marii opere a unităţii naţionale; 3. Punerea pietrei fundamentale a unei Catedrale comemorative ortodoxe a Patriarhiei în Bucureşti; 4. Iniţiarea prin subscripţii publice şi contribuţia Statului a statuilor domnitorilor: Ion Alexandru Cuza, Regele Carol I, şi Ferdinand I; 5. Acordarea amnistiei în cadrele care se vor stabili prin lege. lobii unei inspere unicale, Biblioteca şi Muzeul „Astrel“-Braşov. Avem bucuria să vestim cetitorilor noştri că în ultima şedinţă a Consiliului judeţean s-a luat hotărârea ca imobilul prefecturei judeţului Braşov de pe bulevardul Ferdinand să fie cedat societăţii „Astra“-Braşov pentru a instala în el marea bibliotecă de peste 12.000 volume şi muzeul vechei noastre societăţi culturale. Iată hotărârea adusă, care va intra în vigoare după aprobarea ei de către Ministerul de interne: 1. Acordarea dreptului de folosinţă asupra parterului imobilului din Bulevardul Regele Ferdinand, fostă casă Baiulescu, în favoarea Societăţii „Astra", pe timp de 10 ani, gratuit, începând de la data când hotărârea Consiliului Judeţean se va ridica la putere de drept. 2. După expirarea contractului de locaţiune pe care Prefectura judeţului Braşov, îl are cu Camera Agricolă asupra etajului, şi când „Astra" va simţi necesitatea de a se extinde şi asupra acestuia, să poată lua în folosinţă şi etajul în aceleaşi condiţiuni. 3. Să se pună la dispoziţia „Astrei" spre folosinţă gratuită toate dependinţele de care va avea nevoe, ca: pivniţă, depozit de lemne, garaj, locuinţă pentru îngrijitori etc. 4. Pentru ca succesorii noştri să nu modifice eventual hotărârile noastre de astăzi, propun intabularea dreptului de uzufruct în favoarea „Astrei" în condiţiunile amintite. Se aprobă cu amendamentul propus de dr. Ioaneş Nicolae, ca Prefectura să libereze document apt de intabularea dreptului de uzufruct îndată după ridicarea la putere de drept a acestei hotărâri. Hotărârea de mai sus s’a luat în unanimitate şi într’o atmosferă de înţelegere unanimă a intereselor superioare de cultură ale acestui oraş şi culţ de ţară, după discursurile rostite de consilierii români A. Căpăţină, V. Branisce, dr. P. Debu, inspector N. Orghidan şi a consilierilor minoritari M. Zerbes şi Matis. Nu putem decât să felicităm Consiliul judeţean pentru hotărârea luată, prin care va lua în curând ființă una din cele mai importante înfăptuiri culturale în oraşul şi judeţul Braşov. Din Bucureşti ne vine ştirea, că dl dr. Aurel Dobrescu, subsecretar de stat la ministerul de domenii, a cerut să i se întocmească un tablou de toate loturile din Regiunea Braşov atribuite altor persoane decât sătenilor îndreptăţiţi. Această măsură a fost luată pentru a se putea satisface nevoile sătenilor, cari au fost dați la o parte pentru a se împroprietări, în schimb, unele persoane neîndreptățite și streine de agricultură. Tot dl subsecretar de stat dr. Aurel Dobrescu a luat o altă măsură privitoare la pietrile de hotară (borne), cu cari se făcea până acum o speculă ruşinoasă, sătenii împroprietăriţi fiind siliţi să plătească înzecit valoarea acestor pietri. Pentru a se pune capăt tuturor acestor abuzuri şi acestui nou bir pe capul săteanului, d-sa a dat ordin să se suspende deîndată încheerea contractelor în curs în ce priveşte aplicarea acestor pietre de hotar Ţăranii nu sunt obligaţi cu nimic sa-şi procura asemenea pietre de hotare după un anumit tip. In regiunile unde este piatră suficientă sătenii le pot confecţiona din ea, iar în celelalte părţi din lemn gudronat. Ambele aceste măsuri vor produce o satisfacţie generală I în mijlocul ţărănime! noastre, I neîndreptăţită cu prilejul împropprietăririi. La Braşov îndeosebi se ştie că numeroase persoane, îndeosebi venite aici din vechiul regat, au fost împroprietărite cu loturi până la 50 ha chiar 100 jugăre, între cari unele în schimbulunor servicii prestate barosanilor liberali de pe vremuri. La timpul său aceste împroprietăriri făcute în dauna țărănimei, au produs mare vâlve, dând prilej la vii proteste, cari însă n-au fost luate în considerare. Fiind acum din nou sesizat ministerul agriculturii, d-l dr. A. Dobrescu, subsecretar de stat, a cerut întocmirea tabloului de toate loturile din regiunea Braşov, care, precum aflăm, a şi fost depus pe biroul ministerului, pentru a se examina dosarele respective. In curând vom fi în situația să publicăm şi numele celor, ce s’au împărtăşit de favoarea regimului liberal. Dorim ca opera de purificare începută să continue fără cruţare, făcându-se lumină şi dreptate celor neîndreptăţiți. Opera de purificare, in s in isifilist A I casoI Zi de săritoare pentru libertăţile cetăţeneşti Ridicirea cenzurii şi a stării de asediu. Cu prilejul publicării decretului, prin care se decretează ridicarea cenzurei şi a stării de asediu în întreaga ţară, preşedintele consiliuluide miniştri d-l Iuliu Maniu, primind pe ziarişti, le-a făcut următoarea declaraţie : Aţi văzut că azi s-a semnat, de înalta Regentă, decretul resgal prin care se ridică cenzura şi sterea de asediu. Am ţinut să mă întâlnesc, cu această ocazie, cu reprezentanţii ziarelor, al căror rol îl apreciez atât de mult şi vă mulţumesc că aţi binevoit a urma invitaţiunii mele. Azi e zi de sărbătoare pentru libertăţile cetăţeneşti, în cadrul cărora una din cele mai importante e chiar libertatea presei, la care ţin atât de mult. Ţin să mulţumesc înaltei Regenţe pentru ziua aceasta de bucurie, pe care a procurat-o întregei ţări şi să arăt mulţumirea mea d-lui ministru de războiu şi autorităţilor militare, cari, cu atât simt de dreptate şi cu atâta dreaptă apreciere pentru spiritul public, au ştiut să facă să respire — între cadrele legii — libera voinţă şi gândire cetăţenească. Sunt sigur că presa simte alături de opinia publică a ţării, în această zi de bucurie, când s’au înlăturat ultimele rămăşiţe ale războiului nostru victorios care, pe lângă unitatea noastră naţională, în mod fatal a trebuit să aducă şi oarecari greutăţi şi îngrădiri pentru cetăţeni odată cu enormele jertfe de avere şi de sânge, aduse de întreaga naţiune pentru mărirea ţării. Sunt sigur că presa, continuând opera ei vrednică de recunoştinţă cu care a contribuit la ridicarea sufletului românesc, pentru a realiza victoria, va continua şi de aci încolo lucrarea sa bucurându se de deplină libertate pentru atingerea desăvârşită a ţelurilor naţionale şi a propăşirii pe calea civilizaţiunii. Am toată încrederea în patriotismul presei, şi sunt încredinţat că libertatea de care se va folosi de aci încolo, în deplină măsură, o va utiliza spre lauda ei şi spre binele public, în cadrele permise de legi şi de bunele moravuri. Trecutul presei româneşti ne poate da, în privinţa aceasta, deplină garanţie. In deosebi, rog pe reprezentanţii presei — cari vor găsi totdeauna uşi deschise la mine şi la colegii mei — să controleze informaţiunile ce le primesc dela primul izvor, și ast fel să exercite ei înşişi cenzura impusă de conştiinciozitatea profesională şi de patriotismul lor, astfel ca noi, cari exercităm puterea publică, să fim ajutaţi, în munca noastră grea de controlul sever dar drept şi verificat al uneia din cele mai mari puteri mondiale , presa, la activul căreia stă meritul necontestat de a contribui în mod hotărîtor la evoluţia gândirii omeneşti. Trimiterea la vatră a 12 000 jandarmi Ministerul de interne a hotărât să trimită la vatră 12.000 jandarmi, cari formează contingentul 1926, menţinut sub arme de cătră liberali pentru scopuri electorale. Măsura aceasta, care a fost salutată cu bucurie de întreaga ţară, nu este numai o chestie de economie de peste 100 milioane la an, ci şi un act politic al guvernului Maniu. Dovadă e declaraţiunea făcută de d-l I. Mihalache, ministrul agriculturii, la o întrunire din Muscel. D sa a spus: „Nici o ţară din lume nu mai are ca noi 40.000 de jandarmi. Vom reduce numărul lor şi le vom da numai atribuţia de poliţie împotriva răufăcătorilor, scoţându i din rolul de agenţi elec- torali, care a adus înjosirea acestui corp". Reorganizarea jandarmeriei. D-nul subsecretar de stat D. R. Ioanițescu a fost însărcinat să întocmească un anteproect de reorganizare a jandarmeriei rurale, pe astfel de baze încât să fie exclusă posibilitatea oricărei imixtiuni politice în corp. Proprietatea In Cadrilater. Doi Ion Mihalache, ministrul agriculturii, publică următorul comunicat în [chestia proprietăţii din Cadrilater : Intenţionez să modific legea din 1924 pe care o socot nedreaptă şi să revizuesc aplicarea ei pe care o cunosc abuzivă. Voi numi cât de curând o comisie care să examineze de aproape această problemă. Nu voi deposeda pe colonişti, dimpotrivă, voi lua măsuri pentru îmbunătăţirea soartei lor atât în Cadrilater ca și pretutindeni. Recensământul chiriaşilor Primim următorul comunicat: Domnul ministru al justiţiei, luând cunoştinţă de lucrările efectuate în vederea recensământului chiriaşilor, a decis a continuarea lui, prelungind termenul de depunere a declaraţiunilor până la 31 Decembrie a. c. inclusiv. De asemenea, a admis ca atât „Liga Chiriaşilor" cât şi „Sindicatul Proprietarilor Urbani" pot să delege pe lângă circumscripţiunile poliţieneşti reprezentanţi ai organizaţiunilor lor, care să urmărească, cu titlu informativ operaţiunile recensământului, organele poliţieneşti păstrându-şi atribuţiunile ce li s’au fixat prin ordonanţele şi instrucţiunile anterioare.