Gazeta Transilvaniei, 1931 (Anul 94, nr. 1-130)

1931-01-01 / nr. 1

Nr. 1­­931 Represenienții administraţiei din presa Bran er au întrunit în conferenţa publică în comuna fruntaşă Hălchiu, jud. Braşov, în ziua de 19 Decemvrie 1930 sub preşedenfia d-lui primpretor, cerut plage! Bran Dr. Laurentiu Maximilian. La această confe­­rență au luet parte notarii, pri­marii şi cererii comunelor. Cu acest prilej fe’au făcut câ­teva dări de seamă, asupra si­­lucţiei şi administraţiilor com­u­nelor. Notarul S­hwirz a adus în discusiune chestiunea elabo­rării unui regulament pentru oro­gonizarea serviciilor comunelor, stăruind ca acest regulament să fe întocmit de județ pentru a fi fă­cut cu respecterea unifor­mităţii pentru toste comunele. In acest scop s’a format o co­misie din notarii Seiben, Scha­watz, în frunte cu primpretorul, pentru a grăbi înfăptuirea aces­tei chestiuni. Primpretorul aduce Ia cunostnța notarilor în de­osebi că în multe cazuri la ar­­gitările ce se trimit de la cenbu în diferite chestiuni, se răspunde prea tardiv, invitând deci corpul notarial a raporta mai punctual. Notarul Vladoiu aduce în dis­cuție chestiunea erondării licen­țelor sau brevetelor, întrebând dacă este vreun ordin ca a­­cestea să se m­andeze in luna Ianuarie 1931 ? La aceasta răs­punde primpretorul că Intere­­sându- se la Administraţia Finan­ciară Braşov, nu a găsit nici un ordin despre croaderea licenţe­lo­r de beuturi, deci trebue aş­teptat ordinul Ministerului de Finanţe pentru aplicarea legii. Mai mult! notari au ridicat — şi cu drept cuvânt — protest pe chestiunea că notarii ca în­casatori de dare nu primesc o­nora­rul ce urmează a li se plăti după înecările ce ie fac. Pre­şedintele Dr. L. Maximilian ceteşte un ordin al Ministerului de Finanţe, cere zice că din încasările de la islez se dă ca­sierilor­­5% din încasări. Notarul H. Pan, întreabă cum­ stăm cu înfiinţarea infirmeriilor comunale ? Preşedintele dă des­luşiri afirmând că în curând va veni la comune prim medicul judiţea­n, care î­mpreună cu au­torităţile comuna­le va pune bază organizării infirmeriilor cari tre­­buesc considerate ca mici in­­stituții higienice și de ajutoare necesare pentru oricare comună. Notarul Hamsea a adus în discuţie apropiatul recensământ al populetiunei, care trebue ter­minat în ziua de 29 Decemvrie 1930. Se naște o largă discu- Hune în jurul acestei probleme. Preşedintele atrage atenţiunea recensorilor ca să facă din timp cuvenitele publicaţiuni spre a nu se alarma populaţia şi a cu­noaşte însemnătatea acestui re­censământ. In ziua de 30 Novembrie a. c. în parohia comunei Baciu Ju­deţul Braşov, a avut loc insta­larea preotului Victor Marin, Zi de Duminecă cu un timp admirabil. Pe străzile comunei furnicar de tineri şi voinici, cari aveau să iasă întru întâmpinarea preo­tului. La ora 9, 30 de cu­freji în frunte cu primarul comunei d-l loan Sulica aclamaţi de mulţ i­mea adunată pornesc de la pri­mărie cu drapele întru întâmpi­nare spre comuna Dârste, unde la ora 9 43” soseşte trăsura trasă de 4 (patru) cai negri, care aducea pe părintele pro­topop al Aradului Braşov şi dr. Iosif Blaga şi pe alesul cre­dincioşilor preotul Victor Marin. S­unt salutaţi de primarul co­munei d­e lean Sulica care u­­reeză tânărului preot bun sosit în mijlocul nostru asigur­indu - de toată dragostea şi devota­mentul credincioşilor. Mulţu­meşte totdeodată părintelui pro­topop pentru toată străduinţa făcută ca şi parohia Baciu să fie întregită. Părintele protopop răspunde foarte impresion­t. Părintele Victor Marin mulţu­meşte tuturor ca cele mai şi a cere expresii de bine, rugând pe bunul şi milostivul D-zeu să ne ajute tuturor întru toate. Aclamat de că­ Sreţa precum şi de mulţime şi de populaţia comunei Dârale, părintele Victor Marin ia loc din nou în tră­sură alături de părintele proto­pop, formându se o coloană mireasă, care porneşte spre Baciu. Li­mitarea în comună clopo­tele bisericei vesteau sosirea mult aşteptaţilor oaspeţi. Ia fu­l primăriei sunt savutofi de cătră notarul comunal­u . Vacile Chiri­vase, care urează preotului Vic­tor Marin ani mulţi şi fericiţi. In numele şcoalei şi al Casei de Citire din loc sunt salutaţi Notari!: Vladoiu, Şerb­an şi Dăişorean scot în riller faptul că prea multe cărţi de legi se impun comunelor spre cumpă­rare în criza In care ne găsim şi când multe comune lucrează cu bugete dificilare Şedinţa s’a ridica la ora 1 d. a. urmând o masă irietinească. Cei adunaţi s’au împrăştiat în­tăriţi în credinţa că numai o conlucrare comună, fica ce poate educe îmbunătăţiri şî progrese pe terenul adraintetrifiei publice, de cătră d­l Vaierii Musteanu, directorul şcoalei primare. Preo­tul Victor Marin întrie mişcat mulţumeşte apoi atâ d lui notar V. Chirvase cât şi, d-lui direc­tor V. Munteanu, şi tuturor lo­cuitorilor de toate urările de bine. Mai sunt setei şi da preotul evanghelic din Ioc, care insolit de fruntaşi maghiari doreşte tânărului preot bun sosit. De la primăria convoiul por­neşte spre sfânta biserică în frunte cu fanfara pompierilor voluntari din localitate. In faţa bisericei sunt salutate de bătrâ­nul dar vrednic episcop Ioan Căruţă care cu toate bătrâne­lele sale şi cu toate greutăţile ţine şi conduce încă bine pos­tul de epitrop casar. oferă pre­­otului­ ales sfânta evanghelie, sfânta cruce şi cheiu a bisericei. S-a oficiat apoi sfânta liturghie de către părintele protopop, pă­rintele Victor Marin şi părintele administrator Ioan Popa. După terminarea sfintei slujbe părintele protopop printr-o pre­dică obiectivă recomandă cre­dincioşilor pe noul preot şi mulţumeşte tuturor credincioşilor pentru buna conduită ce au şi­rul în timpul vă­dit firei parohiei. Preotul Victor Marin promite tuturor că va f un bun şi ade­vărat păstor sufletesc pentru Iosif, iar pentru a şi putea îm­plini misiunea grea pentru care a fost însărcinat, roagă e­i da fie­care concursul. Vorbeşte a­­poi părintele Ioan Popa, care mulţumeşte poporului, că întotdeauna au fos la înălţimea chemare­ şi felicitând pe preo­tul VIctir Marin îi urează păs­­t­a­ie uşoară. A urni­t apoi un bandi­t în restaurantul comun»­, unde s’au ţinut mai multe cuvântări. După banchet noul preot a fost­­însoţit de lume până la locuinţă pătruns de fericirea acestei zile. Exprim şi pe această cale să trăiască tânărul preot Victor Marin împreună cu to­ti con­ducători sfintei noastre bise­rici.. Baciu, la 2 Decembrie 1930. Un asistent, tiomr vechiu şi versat a ştiut să dea îndemnurile cuvenite subalternilor săi. Circumscripţia Coilea a fost a doua din judeţ după Percep­ţia l­a Braşov în ce priveşte mărimea încasărilor. Noi, examinând frumoasa si­tuaţie a încasărilor din anul 1930 reată de funcţionari sâr­­gulacioşi, ne vedem îndemnaţi a educe elogiile noastre bine­meritate pentru că numai aşa va putea la rândul său şi statul român să facă faţă îndatoririlor şi obligaţiunilor ce le are faţă de cetăţenii săi. Munca desinteresată a func­ţionarilor pub­lci are puterea a mări şi prestigiul stătutei. Scrutator. Stîri din judeţ. Hula attirai i Un ÎWî'..­. Iiira ii­ ml In tm U N. H. Urări creştineşti de Anul Nou. Viaţa lumii creştine este che­mată în preajma fiecărui înce­put de en şi şi verifice Între­prinderile sale m cari dictează şi se răsfaţă fără sfială «pă­catul». Fiecare an nou, ca şi cel­ ce va să vie, grăeşte veacului nos­tru că nu pentru huzur şi pe­treceri a fost zămislită viaţa noastră ci pentru deşteptare şî trezire la o viaţă nouă, «spre o lume tot mai nouă, mai desă­vârşită şi mai bună decât cea trăită în anul trecut. Acesta este şi înţ­elesul tainic al cuvântului «réveillon* (revelion), ce se rosteşte de toate bazele In ul­timele zile ale anului ce expiră. «Reven­daula zilelor noastre pare a nu mai însemna deştep­tare şi trezire la o viaţă nouă, are mai degrabă o­­reetitate ce atentează la perfecţiunea umană, dizolvă chiar ori­ce perspectivă ideală a vieţii omeneşti. Această tristă realitate, redusă la satis­facerea uneori peste saturaţie a tuturor gusturilor, unele mai bizare şi mai vulgare decât al­tele, mese îmbelşugate, ciocniri de pahare şi multe alte feluri de surprize şi cheltuieli inutile, ne face să credem că omul este făcut pentru iluzii şi sen­zaţii, pentru distracţii şi volup­­top, şi nu pentru perfecţiuni, virtuţi şi idealuri. Iată afirmaţia ce o desluşesc cei cari îşi convertesc viața idealurilor creştine şi pentru cari fiecare început de an în­seamnă om nou, om ce îşi re­începe o viaţa nouă, primenită şi purificată de paternitatea vi­­ciilor ce au ca scop nimicirea integrală a personalităţii ome­neşti. De-ji inaugurezi, creştine, cu hrană îmbelşugată şi cu beaturi de ameţire a fiinţei tale, pri­mele clipe ale anului nou, viaţa ta este falimentară, este o viaţă în care nu se crede decât în ceea ce prieşte trupului, este o viaţă nesinceră față de Dumne­zeu ş i fa|ă de tine însuti. Este o via|ă ce ucide inimi şi glori­fică satanismul in lume. Idealul vieţii omeneşti formu­lat de Isus Hristos: «Fii! desâ­vârşiti*... nu poate deveni a­fir­mativ şi categoric decât prin valorificările permanente ale in­terpretării evanghelice. Omul e dator să urce culmea desăvâr­şirii de care ne vorbesc în grai de poruncă Soatele Evan­ghelii. Drumul vierii şi desăvârşirii noastre este tras şi bine marcat, este un drum al cărui început s’a zămislit în ieslea Betleemu­­lui şi s’a terminat îa Jertfa a­­dusă pe Golgota, idealul este ca această cale să o bătătorim, ca unii ce suntem trecători în această viată al cărei dru­m nu se opreşte la «bariera morţii*, ci duce departe, departe, la Dumnezeu. Cel ce îşi u.ii de Hristos ia drumul vie|ii sale, duce o viată ce se lapădă de stăpânul ce a rascumpărat-o, duce o viată pă* gânizatfi până în măduva oa­selor. Sunt acestea adevăruri simple ce trebuesc să fie reamintite şi adâncite de cei pe ceri Anul Nou îi surprinde compieci nepregătit­ pentru o viată nouă. Ce fericit ar fi omul, familia, satul, oraşul, tara şi lumea a­­ceasta, dacă deodată cu sosirea anului nou s’ar îngropa tot ce e putred în viaţa noastră şi s’ar declara greva împotriva păca­tului. Ce izbândă ar câştiga o­­mul ce cu prima zi a noului an ar înscrie în bilanţul vieţii sale la activ, Hristos, şi ar lii­chida definitiv cu viaţa defici­tară trăită in tovărăşia Satanei. Sărită ar fi ziua acelui­ an îa care omul s’ar hotărî să fie mai cumpătat decât ieri cu gân­dul de a-şi putea aduna şi hrăni sufletul, pentru­ ca mâine să fie mai înălţat decât e­l. Să dea Dumnezeu ca anul 1931 să fie pentru­ societatea românească un an de adevă­rate rodnicii sufleteşti cari sa însoţească şi să sporească munca şi aspiraţiile noastre. Ioan Brânzea QAiSTA TrU3m*AR(& Inşii Mei Gătesîm necesar ca la înche­ie­rea anului financier 1930 să facem o situaţie a încasărilor efectuate de Percepţia Coclise, care situaţie dă un certificat de laudă funcţionarilor cari conduc instituţia de mei sus. Le dăm loc cifrelor cari vor­besc .2&artiS­­t­etos veni. K­O­mana Codrea a încasat suma de lei 11.420072. Râşnovul 3794.550 Iei. Cristian 2.408 094 Iei. Vulcan 2 274 027 iei. Ghîmbav 1442 006 lei. Ţânţari 474 982 lei. Vi­deni 343 090 lei. Holbav 239.179 lei. Din întreagă circumscripţia s’au vărsat la sfat 16621383 lei, la judeţ 2 408 775, comunelor 2 270-174, Camerei de comerţ 280 459, Camerei agricole 52.468, Depuneri 640.501, Cisra Pen­siilor 15198, Casa Pădurilor 91.392, Cesa R. M. S. 19610. In total s’a încasat şi vărsat din întreagă circumscripţia Cod­ies frumoasa sumă de 22.400 000 tele­­­­on (adecă douăzeci şi două de mi­lioane şi patru sute mii lei). Circumscripţia Codiea are un debit de 17 milioane imposile directe. Comuna Codiea a avut în încasări cota cea mai mare, apoi Holbavul şi după aceea comuna Vulcan. Comuna Hal­­bav a atins cota de 97 la in­casări. Cota la celelalte comune a variat între 70—90 îşi poate oricine închipui câtă muncă trebue să depună cineva, adunând ban de ban ca să strângă o sumă atât de mare. Numai bietul funcţionar încasa­­tor ştie câte reproşuri, neplă­ceri şi chiar batjocuri trebue să indure într’un an dela con­tribuabili. Controlorul fiscal N. lonescu, perceptorul Dumitru Gorun şi subcontrolorul I­seel C. Dimitriu au un merit Incontestabil pentru rezultatul încasărilor din anul 1930. To­te acestea s’au întâm­plat însă sub ochiul viguros al şef controlorului judeţului d-l Şt. Ştefânescu, care fiind un fuse­ Pagina 5. Conferinţele Astrei in Şchein Duminecă în 11 Ianuarie 1931 va începe ciclul de conferinţe organizat de „Astra" în Şcheiu. Vor vorbi : D-1 Dr. Valeriu Stinghe : Igie­na neamului. D-1 Nicolae Furnică, paroh­­profesor: Urmarea legii şi pă­catele ce se pot săvârşi. D-1 Ion Colan, profesor: In­telectual şi muncitor. D-1 Aurel Capăţină, advocat : Câteva fapte penale. D 1 Vasile Micu, inginer: Din trecutul edilitar al Braşovu­lui. D-1 Dr. Bujor Teculescu, ad­vocat : Cauzele şi efectele so­ciale ale criminalităţii. D-1 Bujor Măzgăreanu, ingi­ner : Criza economică şi re­percusiunile ei asupra po­pulaţiei din Şcheiu. D-1 Aurel Căpăţină, advocat : Organizarea socială în Şcheiu. D-1 Dr. Ion Berariu : Rolul medicinei preventive. D-1 Candid Muşlea, paroh­­profesor : Din trecutul Româ­nilor din Şcheiul Braşovului. D-1 Dr. Nicolae Gologan :In­­seminătatea economiei în zi­­ua de azi. D-l Dr. Valeriu Stinghe : Din trecutul „Junilor Braşoveni". Conferinţele vor continua în fiecare Duminecă la ora 4 p. m. în localul şcoalei de copii mici de Pe­tocire. Fiecare conferinţă va fi ur­mată de rularea unui film cine­matografic. Intrarea va fi gratuită. Alt Răspums cometei epigramiste, de as­­tădată arătându se cu coadă. Lungeşti liră de spirit gluma Când rost nu are şt­ i tardiv; Dar tâlcul l-am eflit acuma Prin semnătura-­! de N. A. II V. Când trandafirul @ amarul Nu vez! că spinu-i suferinţa?! Fo „mea culpa*, deci, amîce Să te găsească posăinţa. Doar nu mi­­ cere să-ți esplic Că dragostea e cu durere. Nu am să ţi mai răspund nimic. Rămâi cu semnatura-ti vere ! I. A­. B. L. Cu începere de Miercuri 31 Decemvrie 1OQo/o Film sonor-vorbitor Ultima Companie în rolul principe! : CONRAD VEIDT KlangTobis aparat.

Next