Gazeta Transilvaniei, 1931 (Anul 94, nr. 1-130)

1931-01-14 / nr. 5

naiCTii ;i idmimistitu r- PIAŢA UBERTAŢEI BRAŞOV. — TELEFON 226 Abonament anual 360 Iei. Pantru «treinătate 800 lei. Anunţuri, reclame, după tarif. Fondată la 1838 de George Bariţiu Apare de trei ori pe săptămână comice şi financiare prin care trecem vecin­ele crizei mondiale* — recunoaşte .Viitorul*. \ ' ^ Cu toate ect.tea vina acestor greutSfi „Viitorul* o aruncă asupra guvernului. Mei e nevoe de vre-un comenter?! I )Ci Anul al XCIIII-lea Nr. 5 NUMĂRUL 2 Lei Brașov Miercuri 14 Ianuarie 1931 Liga, care ne lipseşte Atât la Braşov cât şi în alte parti­d­e ,aici au început trata­­tive între autorităţi şi anumite cercuri comerciale şi indus­­triale pentru o ieftinire gradată a unor articole, cari nu-şi mai pot justifica preţurile urcete la cari se menţin estez!. Situaţia de azi, când toată lumea strigă: ieftinirea traiului, pretinde imperios acest început spre reducere — omenească — a preţurilor. Dacă guvernul prin legiuirile sale caută să amelioreze situa­ţia şi dacă autorităţile, mai mult sau mai puţin, încearcă nete­zirea aceluiaşi drum, — pentru o ajungere mai repede la scop,­­ se impune şi sprijinul populaţiei. Se înfiinţau mai înainte Li­gile, cu duiumul, unele cu rost altele fără rost. Astăzi, când greul general apasă atât de mult, se pare că cetăţenii se mulţumesc cu prea pu­ţin: tân­guirea în faţa scumpelîi, iară însă vre-o Încercare a unirii forţelor pentru rezolvarea problemei. Iată deci liga, care ne lip­seşte, înţelegem insă o Ligă, care să nu-şi trâmbiţe meritele prin gălăgie fără rost şi prin întruniri, cari în loc să ejite cauzei, se pun de-a curmezişul ei. O ligă, care constituită şi pusă sub conducerea unor oa­meni cu inimă şi pricepere — nu mânaţi de dorul de-a fi pre­şedinţi, secretari, casieri etc. — să înţeleagă, că numai colabo­rând cu autorităţile şi dându-le concursul, poate fi de folos. Nu gălăgia şi nu scandalurile să-i fie­­Iota, ci controlul ţinerii măsurilor luate pentru ieftinirea traiului, cari in caz de nevoe pot merge până la boi­cotarea negustorilor lenstenji și dovediți că nu observă măsu­rile luate. De altfel îndatorirea membri­lor Ligei, poate fi stabilită de conducerea ei, ia urma măsuri­lor, pe cari după cazuri, le so­cotește de apu­cat. Aceasta este Liga care ne lipseşte e­i, şi care, — repe­tăm — înţelegem să dea con­curs autorităţilor atât pentru res­pectarea măsurilor iunie cât şi prin Indicarea de nouă măsuri pe care le crede bune de luat. Partait! ! Aţii latre alegători. Mari întruniri la Tohanul vechiu şi Zârneşti. Parolel cu alegerile nouilor comitete săteşti şi de sectoare ale organizaţiei P. N. Ţ. din o­­raşul şi judeţul Braşov, la care iau perte parlamentarii şi dele­gaţii de la centru, parlamentarii judeţului nostru au început să descale­ce pe la sate luând con­tact cu poporul nostru şi ţinând întruniri.­­ De sărbători preşedintele or­ganizaţiei judeţene, d-1 ministru Poicu Niţescu a vizitat mai multe comune întrunind în jurul său pe fruntaşii şi autorităţile satelor. Alaltăeri, Duminecă, d-1 sena­tor Victor Branisce a ţinut două întruniri foarte populate In frun­taşele noastre comune Tohanul vechiu şi Zârneşti. La întrunirea din Tohanul­­vechiu d-1 senator a fost salutat de preşedintele organizaţiei pă­rintele Mircea Tomas in numele populaţiei, ier la Zârneşti de preşedintele preotul Pisc. După expozeul politic făcut la ambele întruniri de d-l sena­tor, insistând îndeosebi asupra programului de măsuri luate de guvern pentru asanarea crizei economice şi financiare, ambele adunări au esprimat neclintita lor încredere în guvernul ţării şi parlamentarii judeţului. S-au expediat şefului organi­zaţiei d-lui Voicu Niţescu de la ambele adunări telegrame oma­giale. După întruniri d-l senator V. Branisce a avut consfătuiri cu conducerea organizaţiilor locale, luând cunoştința de unele pos­tulate ale poporului. De remarcat este mulţimea alegătorilor cari au luat parte la ambele întruniri, între cari s-au remarcat şi numeroase fe­mei. Cu tot greul vieţii produs de criza care ne bântuie, s-a dove­dit şi cu acest prilej că popo­rul nostru are o judecată sănă­toasă, recunoaşte greutăţile zi­lei, este mulţumitor guvernului şi autorităţilor pentru sforţările pe care le face pentru asanarea răului şi nu-şi pierde răbdarea şi nădejdea în refacerea ţarii. In cursul zilelor viitoare par­lamentarii judeţului vor continua vizitarea satelor. EDILITARE. Să mărturisi­nd­. Ni se scrie : Municipiul Braşov de la apar­­ţinerea lui la România vntregită a fost condus de mai multe par­tide politice. CS ar fi muncit toate cu stăruinţă pentru mulţu­mirea în parte numai a popula­ţiei nu o putem afirme. Dovadă e Braşov—Stupinile şi vârstele, unde şi cărora li s-a permis „marea şi sarea.* şi nu li s-a făcut nimic. Nu stă lucrul tot astfel cu ac­tuala conducere a oraşului, care conducere nu câ a aflat „bani grilejâ* in cassa municipiului, ci a aflat uneie datorii chiar şi cu toate acestea ne-a satisfăcut multe doleanţe atât în vârste cât şi în Braşov-Stupini. Mai departe s-a lucrat aşa de mult şi in interiorul orezului şi pe­­ deasupra avem curăţenia do­­r­rită. Ne arătăm bucuria noastră şi pentru preluarea autobuselor pe motiv, că aceste autobuse ne vor lega şi pe noi cu oraşul de care­­aparţinem în aşa fel, ca copii noştri să-i putem trimite de acasă la şcolile secundare, fără marile spese ce le avem astăzi cu ei. Faptele acestea îndeplinite aievea ne deplin­gă moralminte de a da concursul nostru con­ducerii oraşului, căruia ii dorim ca şi pe viitor să ne învredni­cească de aceeaşi atenţiune ca până în prezent. ^­G Un conflict vehement pe chestia minoritară Deputatul sas R- Brandsch atacat de presa maghiară şi germană. Ua tuteiwîev acordat zilele trecute de deputatul săsesc Rudolf Brandsch ziarului clu­jean „Eilemek* în chestia mi­norităţilor a produs o mere zarvă în presa maghiară şi ger­mană din Ardeal. Dăm aici pa­­sagiul cu pricina din intervievul acordat: “Scopurile politice ale Ger­manilor şi Ungurilor din Ro­mânia — spune der Brandsch — sunt de diferită natură şi astfel e uşor de înţeles, că, a­­ceste diferite scopuri să-şi gă­sească expresiunea şi nu prac­tică, în legea minorităţilor. Eu deosebesc trei feluri de grupări minoritare: 1. Minoritari, cari în urma înapoierilor din punct­­de ve­dere cultural, ca de pildă Turcii, nu urmăresc în general nici o­pinia minoritară. 2. Minoritarii, cari voiesc să-şi realizeze scopurile urmărite es­­clusiv în cadrale statului şi 3. Minoritari, cari pe lângă aspiraţiunile lor minoritare şi-au mai fixat şi alte scopuri, Ca de pildă revizuirea graniţelor. Din această a treia grupare — spune mai departe d-l Brandsch — fac parte Ungurii. Această clasificare a produs de sine înţeles proteste din partea presii maghiare îndeo­sebi în ziarul „Elienzék* și re­vista minoritară maghiară „Ma­gyar Kisebbség*, in care depu­tatul dr. Eiemer Isksbbty atacă cu vehementă pe dep- Brandsch numindu 1 un „prietin periculos* din punct de vedere al strădu­inţelor elementelor minoritare din România mare şi învinuin­­du-1 de-o atitudine ech­­ocă. Dar d-l deputat Brandsch n-a ajuns în conflict numai cu presa şi partidul maghiar ci şi cu conducerea partidului german. Ziarul rosal „Kronstăller Zei­lung*, care nu-l prea avea la stomac pe d­l Brandsch, îl cri­tică cu..vehementă si ajunge la concluzia câ dep. Brandsch nu mai poate vorbi în numele par­tidului germen, ci cel mult în numele său. Inb’un al doilea articol „Kr. Zeitung* pune chiar în vedere, că conducerea per­fidului german din Ardeal, care se va intruni zilele aceste, va avea să hotărască dacă d-l den Brandsch mai poate în genere fi considerat de reprezentant al minorităţii germane în tară şi streinătate. Precum vedem, stăm in fata unui conflict acut isbucnit în sânul conducerii partidului ger­man, care va avea fără îndo­ială repercusiuni în viata poli­tică a poporului săsesc, deoa­rece și d-l de p. Brandsch a’a bucurat până acum de multă popularitate în sânul poporului săsesc. Nu este dealtfel primul con­flict în care a ajuns d-l Brandsch prin atitudinea sa politică cu conducerea și o parte a presei germane. Permisele pe CFR­ ale zia­­riștilor și parlamentarilor au fost prelungite până la 10 Februarie. Ieftinirea vieţii la Braşov­ Sâmbătă dimineaţa s’a întrunit ,îatt’ în localul Primăriei, comisia Municipiului pentru a discuta ti­ănirea preţurilor la alimente de prima necesitate. Au fost convocaţi to­t restauratorii şi hotelierii din oraş. D-l primar Cuteanu, luând cu­vântul spune, că în împrejurările grele de azi prin care trece ţara, cu dureroase sacrificii im­puse funcţionarilor statului spre a se echilibra budgetul şi nor­maliza viaţa, e firesc, e uman ca înţelegând aceasta situaţie, să contribuim la schimbarea ei, la uşurare, la oftinirea vieţii. In oraşul Braşov, unde traiul e mai scump, ca în ori­ce perte a ţării şi care mai este şi staţiune climateric®, trebue, prin buna întrelegere, să purcedem la ef­­trairea măcar la alimente de prima necesitate. Căci pe de altă parte efinindu-se şi chi­riile, uşurăm din greutăţile po­pulaţiei, în deosebi a funcţiona­rilor şi atragem tot­odată mai mulţi vizitatori şi sporim venitu­rile comunei. Chemându-vă as­tăzi să ne consultăm împreună sperăm că vom putea ajunge la o oarecare reducere a pre­ţurilor curente. De nu vom reuşi ne vom vedea siliţi ca mai târ­ziu să luăm măsurile­ necesare, impuse de împrejurări. D-l Zachiu preşed, restaura­torilor locali răspunde, că e foarte greu, ca numai restaura­torii să scadă preţurile. E a­­proape cu neputinţă, atâta vre­me, cât impozitele vor fi ace­leaşi, chiriile cu contracte ase­meni, taxele către comună şi curentul plătit cu 18 lei kiloratul. D 1 primar, anunţă că s’a votat în buget suma­ necesară pentru construirea unei uzini comunale şi aceasta cât de curând. Se prevede la scăderea taxelor co­munale şi crede că şi d-1 mi­nistru de finanţe va cere Admi­nistraţiilor financiare o reducere a impozitelor. D-l Moise Popa restaurator patronul rest. „Transilvania“ cere a se mai îngădui încă o lună și dacă în acest timp nu se va observa o scădere a prețurilor, căci fiecare restaurator va fi silit, în interesul lui, la eftinire, numai atunci să se întrunească­­o consfătuire spre a se dis­cuta ce urmează de stabilit. Un reprezentant al „Soc. Co­roana* spune­­,­cS hotelului „Co­­roana* amenajat cu cel mai modern confort, i-ar fi imposibil să scadă preţurile şi aşa destul de mici, în comparaţie cu cele din majoritatea oraşelor arde­lene. Cheltuelile cu aceste În­zestrări corespunzătoare cerin­ţelor, sunt enorme, iar timpurile sunt din ce în ce mai grele. Spre a ilustra cu un exemplu, voi aminti, că budgetul Soc. „Coroanei“ ce s’a încheiat pe anul 1930, cu 1000000 mai pu­ţin ca în 1929 şi cu toate a­­cea­tea impozitul Administraţiei financiare s’a urcat la 400.000 Lei mai munt. In replică ,d-l primar amin­teşte, că Braşovul are în spate Ţara Bârsei care îl alimen­tează cu toate cele necesare traiului, pe când alte oraşe se aprovizionează dela mari de­părtări. Când Braşovul se găseşte în această situaţie privilegiată, e inexplicabil cum traiul e mai scump da aiurea. D-l Halmagiu vorbeşte de ase­­meni despre greutăţile restau­ratorilor. Să nu se fixeze pre­ţurile mai mare, încă o lună şi preţurile se vor citeai de la sine prin liberă concurenţă. Hotelierii arată că la Braşov preţurile camenilor sunt, mai eftine ca la Cluj, Arad, Oradea, Timişoara, Sighişoara, etc. Dacă se va mai uşura şi din greută­ţile lor, vor scade şi ei pre­ţurile. D-l primar acceptă, dar dacă nu se va înregistra scăderea, comisia va impune măsurile dictate de împrejurări, împiedi­când astfel şi pierderea unor venituri comun­ale şi ruinarea comerțului braşovean, Deladolj. Săptămâna de lucru de­­ zile în America. Din Was­hington se anunţă: Preşedintele Asociaţiei muncitorilor, d-l Green, a redactat un proect prevăzând introducerea în America a săp­­tâmânei da lucru de cinci zile. Green este de părere câ in modul acesta s’ar putea com­bate şomajul,

Next