Gazeta Transilvaniei, 1931 (Anul 94, nr. 1-130)
1931-01-14 / nr. 5
naiCTii ;i idmimistitu r- PIAŢA UBERTAŢEI BRAŞOV. — TELEFON 226 Abonament anual 360 Iei. Pantru «treinătate 800 lei. Anunţuri, reclame, după tarif. Fondată la 1838 de George Bariţiu Apare de trei ori pe săptămână comice şi financiare prin care trecem vecinele crizei mondiale* — recunoaşte .Viitorul*. \ ' ^ Cu toate ect.tea vina acestor greutSfi „Viitorul* o aruncă asupra guvernului. Mei e nevoe de vre-un comenter?! I )Ci Anul al XCIIII-lea Nr. 5 NUMĂRUL 2 Lei Brașov Miercuri 14 Ianuarie 1931 Liga, care ne lipseşte Atât la Braşov cât şi în alte partide ,aici au început tratative între autorităţi şi anumite cercuri comerciale şi industriale pentru o ieftinire gradată a unor articole, cari nu-şi mai pot justifica preţurile urcete la cari se menţin estez!. Situaţia de azi, când toată lumea strigă: ieftinirea traiului, pretinde imperios acest început spre reducere — omenească — a preţurilor. Dacă guvernul prin legiuirile sale caută să amelioreze situaţia şi dacă autorităţile, mai mult sau mai puţin, încearcă netezirea aceluiaşi drum, — pentru o ajungere mai repede la scop, se impune şi sprijinul populaţiei. Se înfiinţau mai înainte Ligile, cu duiumul, unele cu rost altele fără rost. Astăzi, când greul general apasă atât de mult, se pare că cetăţenii se mulţumesc cu prea puţin: tânguirea în faţa scumpelîi, iară însă vre-o Încercare a unirii forţelor pentru rezolvarea problemei. Iată deci liga, care ne lipseşte, înţelegem insă o Ligă, care să nu-şi trâmbiţe meritele prin gălăgie fără rost şi prin întruniri, cari în loc să ejite cauzei, se pun de-a curmezişul ei. O ligă, care constituită şi pusă sub conducerea unor oameni cu inimă şi pricepere — nu mânaţi de dorul de-a fi preşedinţi, secretari, casieri etc. — să înţeleagă, că numai colaborând cu autorităţile şi dându-le concursul, poate fi de folos. Nu gălăgia şi nu scandalurile să-i fieIota, ci controlul ţinerii măsurilor luate pentru ieftinirea traiului, cari in caz de nevoe pot merge până la boicotarea negustorilor lenstenji și dovediți că nu observă măsurile luate. De altfel îndatorirea membrilor Ligei, poate fi stabilită de conducerea ei, ia urma măsurilor, pe cari după cazuri, le socotește de apucat. Aceasta este Liga care ne lipseşte ei, şi care, — repetăm — înţelegem să dea concurs autorităţilor atât pentru respectarea măsurilor iunie cât şi prin Indicarea de nouă măsuri pe care le crede bune de luat. Partait! ! Aţii latre alegători. Mari întruniri la Tohanul vechiu şi Zârneşti. Parolel cu alegerile nouilor comitete săteşti şi de sectoare ale organizaţiei P. N. Ţ. din oraşul şi judeţul Braşov, la care iau perte parlamentarii şi delegaţii de la centru, parlamentarii judeţului nostru au început să descalece pe la sate luând contact cu poporul nostru şi ţinând întruniri. De sărbători preşedintele organizaţiei judeţene, d-1 ministru Poicu Niţescu a vizitat mai multe comune întrunind în jurul său pe fruntaşii şi autorităţile satelor. Alaltăeri, Duminecă, d-1 senator Victor Branisce a ţinut două întruniri foarte populate In fruntaşele noastre comune Tohanul vechiu şi Zârneşti. La întrunirea din Tohanulvechiu d-1 senator a fost salutat de preşedintele organizaţiei părintele Mircea Tomas in numele populaţiei, ier la Zârneşti de preşedintele preotul Pisc. După expozeul politic făcut la ambele întruniri de d-l senator, insistând îndeosebi asupra programului de măsuri luate de guvern pentru asanarea crizei economice şi financiare, ambele adunări au esprimat neclintita lor încredere în guvernul ţării şi parlamentarii judeţului. S-au expediat şefului organizaţiei d-lui Voicu Niţescu de la ambele adunări telegrame omagiale. După întruniri d-l senator V. Branisce a avut consfătuiri cu conducerea organizaţiilor locale, luând cunoştința de unele postulate ale poporului. De remarcat este mulţimea alegătorilor cari au luat parte la ambele întruniri, între cari s-au remarcat şi numeroase femei. Cu tot greul vieţii produs de criza care ne bântuie, s-a dovedit şi cu acest prilej că poporul nostru are o judecată sănătoasă, recunoaşte greutăţile zilei, este mulţumitor guvernului şi autorităţilor pentru sforţările pe care le face pentru asanarea răului şi nu-şi pierde răbdarea şi nădejdea în refacerea ţarii. In cursul zilelor viitoare parlamentarii judeţului vor continua vizitarea satelor. EDILITARE. Să mărturisind. Ni se scrie : Municipiul Braşov de la aparţinerea lui la România vntregită a fost condus de mai multe partide politice. CS ar fi muncit toate cu stăruinţă pentru mulţumirea în parte numai a populaţiei nu o putem afirme. Dovadă e Braşov—Stupinile şi vârstele, unde şi cărora li s-a permis „marea şi sarea.* şi nu li s-a făcut nimic. Nu stă lucrul tot astfel cu actuala conducere a oraşului, care conducere nu câ a aflat „bani grilejâ* in cassa municipiului, ci a aflat uneie datorii chiar şi cu toate acestea ne-a satisfăcut multe doleanţe atât în vârste cât şi în Braşov-Stupini. Mai departe s-a lucrat aşa de mult şi in interiorul orezului şi pe deasupra avem curăţenia dorrită. Ne arătăm bucuria noastră şi pentru preluarea autobuselor pe motiv, că aceste autobuse ne vor lega şi pe noi cu oraşul de careaparţinem în aşa fel, ca copii noştri să-i putem trimite de acasă la şcolile secundare, fără marile spese ce le avem astăzi cu ei. Faptele acestea îndeplinite aievea ne deplingă moralminte de a da concursul nostru conducerii oraşului, căruia ii dorim ca şi pe viitor să ne învrednicească de aceeaşi atenţiune ca până în prezent. ^G Un conflict vehement pe chestia minoritară Deputatul sas R- Brandsch atacat de presa maghiară şi germană. Ua tuteiwîev acordat zilele trecute de deputatul săsesc Rudolf Brandsch ziarului clujean „Eilemek* în chestia minorităţilor a produs o mere zarvă în presa maghiară şi germană din Ardeal. Dăm aici pasagiul cu pricina din intervievul acordat: “Scopurile politice ale Germanilor şi Ungurilor din România — spune der Brandsch — sunt de diferită natură şi astfel e uşor de înţeles, că, aceste diferite scopuri să-şi găsească expresiunea şi nu practică, în legea minorităţilor. Eu deosebesc trei feluri de grupări minoritare: 1. Minoritari, cari în urma înapoierilor din punctde vedere cultural, ca de pildă Turcii, nu urmăresc în general nici opinia minoritară. 2. Minoritarii, cari voiesc să-şi realizeze scopurile urmărite esclusiv în cadrale statului şi 3. Minoritari, cari pe lângă aspiraţiunile lor minoritare şi-au mai fixat şi alte scopuri, Ca de pildă revizuirea graniţelor. Din această a treia grupare — spune mai departe d-l Brandsch — fac parte Ungurii. Această clasificare a produs de sine înţeles proteste din partea presii maghiare îndeosebi în ziarul „Elienzék* și revista minoritară maghiară „Magyar Kisebbség*, in care deputatul dr. Eiemer Isksbbty atacă cu vehementă pe dep- Brandsch numindu 1 un „prietin periculos* din punct de vedere al străduinţelor elementelor minoritare din România mare şi învinuindu-1 de-o atitudine echocă. Dar d-l deputat Brandsch n-a ajuns în conflict numai cu presa şi partidul maghiar ci şi cu conducerea partidului german. Ziarul rosal „Kronstăller Zeilung*, care nu-l prea avea la stomac pe dl Brandsch, îl critică cu..vehementă si ajunge la concluzia câ dep. Brandsch nu mai poate vorbi în numele partidului germen, ci cel mult în numele său. Inb’un al doilea articol „Kr. Zeitung* pune chiar în vedere, că conducerea perfidului german din Ardeal, care se va intruni zilele aceste, va avea să hotărască dacă d-l den Brandsch mai poate în genere fi considerat de reprezentant al minorităţii germane în tară şi streinătate. Precum vedem, stăm in fata unui conflict acut isbucnit în sânul conducerii partidului german, care va avea fără îndoială repercusiuni în viata politică a poporului săsesc, deoarece și d-l de p. Brandsch a’a bucurat până acum de multă popularitate în sânul poporului săsesc. Nu este dealtfel primul conflict în care a ajuns d-l Brandsch prin atitudinea sa politică cu conducerea și o parte a presei germane. Permisele pe CFR ale ziariștilor și parlamentarilor au fost prelungite până la 10 Februarie. Ieftinirea vieţii la Braşov Sâmbătă dimineaţa s’a întrunit ,îatt’ în localul Primăriei, comisia Municipiului pentru a discuta tiănirea preţurilor la alimente de prima necesitate. Au fost convocaţi tot restauratorii şi hotelierii din oraş. D-l primar Cuteanu, luând cuvântul spune, că în împrejurările grele de azi prin care trece ţara, cu dureroase sacrificii impuse funcţionarilor statului spre a se echilibra budgetul şi normaliza viaţa, e firesc, e uman ca înţelegând aceasta situaţie, să contribuim la schimbarea ei, la uşurare, la oftinirea vieţii. In oraşul Braşov, unde traiul e mai scump, ca în orice perte a ţării şi care mai este şi staţiune climateric®, trebue, prin buna întrelegere, să purcedem la eftrairea măcar la alimente de prima necesitate. Căci pe de altă parte efinindu-se şi chiriile, uşurăm din greutăţile populaţiei, în deosebi a funcţionarilor şi atragem totodată mai mulţi vizitatori şi sporim veniturile comunei. Chemându-vă astăzi să ne consultăm împreună sperăm că vom putea ajunge la o oarecare reducere a preţurilor curente. De nu vom reuşi ne vom vedea siliţi ca mai târziu să luăm măsurile necesare, impuse de împrejurări. D-l Zachiu preşed, restauratorilor locali răspunde, că e foarte greu, ca numai restauratorii să scadă preţurile. E aproape cu neputinţă, atâta vreme, cât impozitele vor fi aceleaşi, chiriile cu contracte asemeni, taxele către comună şi curentul plătit cu 18 lei kiloratul. D 1 primar, anunţă că s’a votat în buget suma necesară pentru construirea unei uzini comunale şi aceasta cât de curând. Se prevede la scăderea taxelor comunale şi crede că şi d-1 ministru de finanţe va cere Administraţiilor financiare o reducere a impozitelor. D-l Moise Popa restaurator patronul rest. „Transilvania“ cere a se mai îngădui încă o lună și dacă în acest timp nu se va observa o scădere a prețurilor, căci fiecare restaurator va fi silit, în interesul lui, la eftinire, numai atunci să se întruneascăo consfătuire spre a se discuta ce urmează de stabilit. Un reprezentant al „Soc. Coroana* spune,cS hotelului „Coroana* amenajat cu cel mai modern confort, i-ar fi imposibil să scadă preţurile şi aşa destul de mici, în comparaţie cu cele din majoritatea oraşelor ardelene. Cheltuelile cu aceste Înzestrări corespunzătoare cerinţelor, sunt enorme, iar timpurile sunt din ce în ce mai grele. Spre a ilustra cu un exemplu, voi aminti, că budgetul Soc. „Coroanei“ ce s’a încheiat pe anul 1930, cu 1000000 mai puţin ca în 1929 şi cu toate aceatea impozitul Administraţiei financiare s’a urcat la 400.000 Lei mai munt. In replică ,d-l primar aminteşte, că Braşovul are în spate Ţara Bârsei care îl alimentează cu toate cele necesare traiului, pe când alte oraşe se aprovizionează dela mari depărtări. Când Braşovul se găseşte în această situaţie privilegiată, e inexplicabil cum traiul e mai scump da aiurea. D-l Halmagiu vorbeşte de asemeni despre greutăţile restauratorilor. Să nu se fixeze preţurile mai mare, încă o lună şi preţurile se vor citeai de la sine prin liberă concurenţă. Hotelierii arată că la Braşov preţurile camenilor sunt, mai eftine ca la Cluj, Arad, Oradea, Timişoara, Sighişoara, etc. Dacă se va mai uşura şi din greutăţile lor, vor scade şi ei preţurile. D-l primar acceptă, dar dacă nu se va înregistra scăderea, comisia va impune măsurile dictate de împrejurări, împiedicând astfel şi pierderea unor venituri comunale şi ruinarea comerțului braşovean, Deladolj. Săptămâna de lucru de zile în America. Din Washington se anunţă: Preşedintele Asociaţiei muncitorilor, d-l Green, a redactat un proect prevăzând introducerea în America a săptâmânei da lucru de cinci zile. Green este de părere câ in modul acesta s’ar putea combate şomajul,