Gazeta Transilvaniei, 1931 (Anul 94, nr. 1-130)
1931-01-24 / nr. 9
Anul al XCIIII-lea Nr. 9. NUMĂRUL 2 Lei pagini Braşov Sâmbătă 24 Ianuarie 1931 NMtfpâ ŞI ADSnilISTATU H PIAŢA LIBERTATEI BNAŞOV. — TELEFON 226 Abonament anual 860 lei. Pentru streinătate 800 lei. Anunţuri, reclame, după tarif. Apare de trei ori p© săptămână 24 ianuarie ! A mai repeta desfăşurarea evenimentelor, cari au scris această zi în calendarul sărbătorilor naţionale ale ţării noastre, însemnează a povesti încă odată ceea ce ştie tot Românul: 72 de ani de la Unirea Munteniei cu Moldova şi 12 ani de la proclamarea Unirii Ţărilor Române şi a înfăptuirii României de astăzi. Zi mare a istoriei Ţării Româneşti, care prin glasul celor ce au încoronat-o cu faptele lor mari, ne strigă o datorie: Uniţi-vă în cuget şi simţiri, pentru ca să desăvârşiţi opera celor ce au muncit şi s-au jertfit pentru unirea neamului românesc II UNIREA Neamul Românesc are două zile mari de sărbătoare naţională, şi anume 24 Ianuarie şi 10 Maiu. Aceste zile sunt simbolice pentru neamul nostru, căci la 24 Ianuarie sărbătorim simbolul Unirii tuturor Românilor, iar la 10 Maiu, Românii serbează dobândirea independenţei politice a Statului Român. Sărbătoarea de astăzi este sărbătoarea Unirei, simbolul al neamului nostru, pentru că prin Unire poporul nostru s’a întărit şi a ajuns mare, dând naştere la un stat mare şi puternic ; şi tot prin Unire neamul nostru va face ca Ţara Românească în viitor, prin cultura şi bogăţia ei, să se ridice la nivelulcelorlalte naţiuni libere din lume. Acum peste 100 ani dacă cineva călătoria la Giurgiu trecea în ţara turcească, căci Giurgiu şi Brăila aparţineau Ţarigradului , iar acum 75 ani când cineva voia să treacă Milcovul, trebuia să satisfacă anumite formalităţi, până la 1859 când s’a făcut Unirea cea mica, contopind Moldova şi Muntenia într’o singură ţară: România. Jertfa de sânge pe altarul patriei a celor aproape 800.000, ne-a adus Unirea cu celelalte ţinuturi locuite de Români într’un singur stat comun, într’o parte comuna, în România această mare şi glorioasă, prin actul istoric de la Alba-Iulia au dispărut Carpaţii ca munte de hotar. Dela 1918 încoace Carpaţii sunt reduşi la o simplă noţiune geografică, la o frumoasă coamă de munte ce adumbreşte şesurile mănoase ale acestei ţări. Odaia cu realizarea idealului naţional Unirea trebue să devină perfectă , din sufletul tuturora, trebue să dispară urmele trecutului de luptă umilinţă şi suferinţă şi idea de înfrăţire trebue să stăpânească sufletul tuturora. Nu mai este permis să existe Români, nici regăţeni, nici ardeleni, nici bucovineni nici bănăţeni şi nici basarabeni ci cu toţii trebue să avem încrederea sufletească de fraţi şi să încheem în mod trainic Unirea sufletească a acestui popor, unire sufletească care va fi chezăşia cea mai sigură a înălţării noastre în viitor. Dacă idealul generaţiilor trecute a fost fubrirea Unirei politice, idealul generaţiei viitoare trebue să fie înlăturarea a tot ce ne uneşte sufleteşte. In ziua aceasta mare cuvinese să ne aducem aminte de tânărul nostru rege Carol II, pe care soartea a ales să urmeze în domnie marele Său bunic Carol I şi a neuitatului său părinte Ferdinand I, şi în el se vedem simbolul României Mari unite sufleteşte de mâne. Deci strânji uniţi în jurul scumpului şi iubitului nostru rege, să depunem toată râvna şi să jertfim bată munca, pentru înflorirea României Mari şi înălţarea ei. Avem un rege tânăr şi iubit. Avem o ţară mare frumoasă şi bogată. Avem un popor harnic şi viteaz. Avem pilde măreţe şi un trecut vrednic de imitat, de aceea, cu toţii, mic cu mare, tânăr şi bătrân să ne aşternem pe muncă serioasă şi cinstită şi să avem încredere în forţele noastre morale şi intelectuale, cu aceste simţăminte ci cu acest gând să zicem : Hai să dăm mână cu mână, cei cu inima române, să învârtim hora Unirii pe pământul României . A. C. Dell Consiliul Societăţii Naţiunilor Discuţia asupra problemelor economice. — Ajutorarea agriculturii. — Un mare discurs al domnului N. Titulescu — In şedinţa de Miercuri a ConsiliuluiSocietăţii Naţiunilor d-l ministru Titulescu, luând cuvântul la discuţiunea asupra chestiunilor economice, a rostit un discurs, care a fost viu aplaudat, considerat fiind în toate cercurile Societăţii Naţiunilor şi al presei ca prima propunere concretă în această chestiune. Iată partea din discursul d-lui Titulescu, în care arată propunerile pentru ajutorarea agriculturii . „Statele europene vor trebui să se pună din nou pe lucru şi să încerce prin sforţări constante şi concesiuni reciproce înlăturarea cauzelor care explică lipsa de rezultate la conferinţele economice din trecut. Dar aceasta cere timp. Ce facem până atunci ? „Nu se poate oferi naţiunilor europene, ca un remediu pentru sforţările lor, simple speranţe că din noile deliberări va eşi o nouă rezoluţiune teoretică. In intervalul deschis trebue să se acţioneze în aşa fel, încât fiecare să aibă conştiinţa că ora realizărilor practice a început cu adevărat. „In ce domeniu este acţiunea imediată mai urgentă şi poate mai uşoară ? După părerea mea, în domeniul agricol. Constat că chestiunea tarifelor preferenţiale a întâmpinat obiecţiuni, dar nu le consider de neînlăturat. Menţin integral punctul de vedere al guvernului român, aşa cum a fost definit în trecut de delegaţii săi şi formulez speranţa că la viitoarea conferinţă din Roma, această chestiune îşi va găsi soluţiunea’de justiţie pe care o merită. Două probleme cu sorţi de izbândă. „In aşteptare ce trebue să facem? După părerea mea sunt două probleme care pot fi atacate imediat cu şanse de succes. Prima este cumpărarea excedentelor din 1950. A doua este chestiunea creditelor agricole. „Sunt azi State europene cari pentru trebuinţele lor importă cereale. De ce nu ar cumpăra recolta noastră din 1950? Nu este vorba de violarea niciunui tratat de comerţ, ci pur şi simplu de o operaţiune comercială. Dar dacă această cumpărare se face imediat în Statele agricole din Europa centrală şi răsăriteană, veţi fi ajutat nu numai un mare număr de State europene, dar veţi fi creat un fapt concret, care să dovedească că solidaritatea eugpeană nu este un mit. „Pe de altă parte, sunt unele State europene, cari nu sunt cumpărătoare de cereale. Ele au însă capitaluri disponibile, cari zac fără dobândă sau cu o dobândă ridicolă de 1 la sută la băncile occidentale. Pentru ce aceste capitaluri nu iau drumul către răsăritul european, dând astfel un ajutor eficace ţăranilor noştri zdrobiţi de dobânzi uzurate? „Dacă vrem să fim sinceri, trebue să recunoaştem că lipseşte încrederea, încrederea mai ales în materie financiară, care nu se stabileşte prin discursuri, ci prin organizaţiuni potrivite. Trei sunt, după părerea mea cauzele cari explică lipsa de credit propriu a instituţiunilor naţionale existente sau pe punctul de a fi create, şi a căror menire este să ajute agricultura. Prima cauză este diversitatea din legislaţiuni în materie de ipotecă, gaj şi executări silite. A doua cauză este dificultatea pentru capitalişti streini de a realiza valoarea exactă a gajului ce li se oferă. A treia cauză este lipsa unei instituţiuni centrale internaţionale, specializata în materie agricola, şi care cunoscând condiţiunile de credit ale fiecărei ţări, să vândă titlurile sale în cunoştinţă de cauză, adecă după ce s’a figurat devaluarea gajului oferit Ce trebue realizat imediat. „Aşa fiind, vom fi ajutat în largă măsură pe agricultorii europeni, dacă putem realiza imediat sub auspiciile Societăţii Naţiunilor: 1) unificarea legislaţiunilor europene în materie de ipotecă, gaj şi executări silite pentru creanţele zise agricole; 2) crearea unei centrale internaţionale, care să vândă propriile ei titluri, care vor prezenta astfel pe lângă solvabilitatea ţărilor agricole împrumutate, propria ei solvabilitate de instituţiune internaţională. Aceste lucruri pot fi făcute repede. De ce comisiunea noastră nu ar numi imediat un subcomitet care să pună în practică fără întârziere aceste propuneri? Dacă veţi face această nu veţi fi ajutat numai agricultura europeană dar veţi fi procedat la o primă materializare parţială a marei idei care ne asociază aci. „Dar mai mult. Cea mai frumoasă imaginaţiune nu poate concepe toate desvoltările pe cari le implică viitorul, căci raţiunea rece ridică înfaţa lei bariera tuturor imposibilităţilor pe care le dictează ceasul prezent. In schimb realizările prin etape au o calitate mare, aceea de a deschide mereu orizonturi nebănuite, îndată ce o etapă a fost realizată lucrurile care păreau imposibile apar uşoare şi fireşti. „Dacă punem imediat în practică toate sforţările noastre pentru o primă realizare în materia agricolă, veţi fi ajutat un mare număr de State europene, nu numai că veţi fi realizat în parte idealul care vă călăuzeşte, dar veţi fi pus în mişcare motorul, care trebue să împingă Europa către cuceriea destinelor ei pacifice. Ier luarea în considerare imediată a propunerilor mele". Comitetul de redacţiune. Comisiunea a numit un comitet de redacţiune compus din d-nii Henderson, Briand, Grandi, Curtius, Hymans, Mowinckel, Titulescu, Zaleski şi Buroff, care să stabilească un text pe baza propunerilor desvoltate de d-l Titulescu. Şedinţa extraordinară a Consiliului judeţean Braşov. Consiliul judeţean Braşov e convocat în şedinţa extraordinară pe ziua de 6 Febr. 1931 la ora 9 a. m. în sala festivă a prefecturii, în scopul modificării bugetului pe exerciţiul 1931 şi votarea mai multor regulamente, între cari şi acela al „Asociaţiei pentru exploatarea liniilor judeţene de autobuse*. Trimiterea şomeurilor la vatră. Administraţia jud. Braşov a luat dispoziţii ca şomeurii din judeţ, cari vor să plece la vatră şi nu dispun de mijloace de transport, să fie trimişi în vagon speciei pe spesele statului. Cei mai mulţi dintre şomeurii judeţului venind din altă parte, ei nu pot beneficia de niciun fel de ajutor. Judeţul Braşov a devenit un fel de foc de azil, unde se refugiază toţi cei lipsiţi de lucru şi de pâine, producând mari greutăţi administrative judeţene. Dl prim-ministru G.G.Mironescu reintorcându-se din concediu, au încetat interimatele d-lui Mihai Popovici, de la preşidenţia Consiliului şi ministerul de Externe. De la Consiliul de miniştri. Expunerea d-lui prim-ministru. Marţi seara a avut loc un consiliu de miniştri sub preşidenţia d-lui prim ministru G. G. Mironescu. D l preşedinte al consiliului a făcut o expunere asupra atmosferei pe cere a constatat o în străinătate cu prilejul concediului d-sale. D sa a informat consiliul asupra situaţiei generale economice din Europa, cum şi asupra stadiului în care se găsesc diferitele probleme de ordin extern şi economic pentru România. Consiliul a hotărât ca începând de ezi, delegaţia economică a guvernului să continue examinarea condițiunilor economice in legătură cu elaborarea planului de ansamblu.