Gazeta Transilvaniei, 1931 (Anul 94, nr. 1-130)

1931-01-24 / nr. 9

Anul al XCIIII-lea Nr. 9. NUMĂRUL 2 Le­i pagini Braşov Sâmbătă 24 Ianuarie 1931 N­Mtfpâ ŞI ADSnilISTATU H PIAŢA LIBERTATEI BN­AŞOV. — TELEFON 226 Abonament anual 860 lei. Pentru streinătate 800 lei. Anunţuri, reclame, după tarif. Apare de trei ori p© săptămână 24 ianuarie ! A mai repeta desfăşurarea evenimentelor, cari au scris această zi în calendarul sărbătorilor naţionale ale ţării noastre, însemnează a povesti încă odată ceea­ ce ştie tot Românul: 72 de ani de la Unirea Munteniei cu Moldova şi 12 ani de la proclamarea Unirii Ţărilor­ Române şi a înfăptuirii României de astăzi. Zi mare a istoriei Ţării Româneşti, care prin glasul celor­ ce au încoronat-o cu fap­tele lor mari, ne strigă o datorie: Uniţi-vă în cuget şi simţiri, pentru ca să desăvârşiţi opera celor­ ce au muncit şi s-au jertfit pentru unirea neamului românesc II UNIREA Neamul Românesc are două zile­ mari de sărbătoare naţio­nală, şi anume 24 Ianuarie şi 10 Maiu. Aceste zile sunt simboli­ce pentru neamul nostru, căci la 24 Ianuarie sărbătorim sim­bolul Unirii tuturor Românilor, iar la 10 Maiu, Românii serbea­ză dobândirea independenţei po­litice a Statului Român. Sărbătoarea de astăzi este sărbătoarea Unirei, simbolul al neamului nostru, pentru că prin Unire poporul nostru s’a întărit şi a ajuns mare, dând naştere la un stat mare şi puternic ; şi tot prin Unire neamul nostru va face ca Ţara Românească în viitor, prin cultura şi bogăţia ei, să se ridice la nivelul­­celorlal­te naţiuni libere din lume. Acum peste 100 ani dacă ci­neva călătoria la Giurgiu trecea în ţara turcească, căci Giurgiu şi Brăila aparţineau Ţarigradu­­lui , iar acum 75 ani când ci­neva voia să treacă Milcovul, trebuia să satisfacă anumite formalităţi, până la 1859 când s’a făcut Unirea cea mica, con­topind Moldova şi Muntenia în­­tr’o singură ţară: România. Jert­fa de sânge pe altarul patriei a celor aproape 800.000, ne-a a­­dus Unirea cu celelalte ţinu­turi locuite de Români într’un singur stat comun, într’o parte comuna, în România această mare şi glorioasă, prin actul istoric de la Alba-Iulia au dis­părut Carpaţii ca munte de ho­tar. Dela 1918 încoace Carpaţii sunt reduşi la o simplă noţiune geografică, la o frumoasă coa­mă de munte ce adumbreşte şe­­surile mănoase a­le acestei ţări. Odaia cu realizarea idealului naţional Unirea trebue să devi­nă perfectă , din sufletul tuturo­ra, trebue să dispară urmele trecutului de luptă umilinţă şi suferinţă şi idea de înfrăţire tre­bue să stăpânească sufletul tu­turora. Nu mai este permis să existe Români, nici regăţeni, nici ardeleni, nici bucovineni nici bănăţeni şi nici basarabeni ci cu toţii trebue să avem încre­derea sufletească de fraţi şi să încheem în mod trainic Unirea sufletească a acestui popor, unire sufletească care va fi che­zăşia cea mai sigură a înălţării noastre în viitor. Dacă idealul generaţiilor tre­cute a fost fubrirea Unirei poli­tice, idealul generaţiei viitoare trebue să fie înlăturarea a tot ce ne uneşte sufleteşte. In ziua aceasta mare cuvine­­se să ne aducem aminte de tâ­nărul nostru rege Carol II, pe care soartea a ales să urmeze în domnie marele Său bunic Carol I şi a neuitatului său părinte Ferdi­nand I, şi în el se vedem sim­bolul României Mari unite su­fleteşte de mâne. Deci strânji uniţi în jurul scumpului şi iubitului nostru rege, să depunem toată râvna şi să jertfim bată munca, pen­tru înflorirea României Mari şi înălţarea ei. Avem un rege tânăr şi iubit. Avem o ţară mare frumoasă şi bogată. Avem un popor har­nic şi viteaz. Avem pilde măre­ţe şi un trecut vrednic de imi­tat, de aceea, cu toţii, mic cu mare, tânăr şi bătrân să ne aş­­ternem pe muncă serioasă şi cinstită şi să avem încredere în forţele noastre morale şi­ inte­lectuale, cu aceste simţăminte ci cu acest gând să zicem : Hai să dăm mână cu mână, cei cu inima române, să învârtim hora Unirii pe pământul României . A. C. Dell Consiliul Societăţii Naţiunilor Discuţia asupra problemelor econo­mice. — Ajutorarea agriculturii. — Un mare discurs al domnului N. Titulescu — In şedinţa de Miercuri a Con­siliului­­Societăţii Naţiunilor d-l ministru Titulescu, luând cuvân­tul la discuţiunea asupra ches­tiunilor economice, a rostit un discurs, care a fost viu aplau­dat, considerat fiind în toate cercurile Societăţii Naţiunilor şi al presei ca prima propunere concretă în această chestiune. Iată partea din discursul d-lui Titulescu, în care arată propu­nerile pentru ajutorarea agri­culturii . „Statele europene vor trebui să se pună din nou pe lucru şi să încerce prin sforţări constante şi concesiuni reciproce înlătu­rarea cauzelor care explică lipsa de rezultate la conferinţele eco­nomice din trecut. Dar aceasta cere timp. Ce facem până a­­tunci ? „Nu se poate oferi naţiunilor europene, ca un remediu pen­tru sforţările lor, simple spe­ranţe că din noile deliberări va eşi o nouă rezoluţiune teoretică. In intervalul deschis trebue să se acţioneze în aşa fel, încât fiecare să aibă conştiinţa că ora realizărilor practice a înce­put cu adevărat. „In ce domeniu este acţiunea imediată mai urgentă şi poate mai uşoară ? După părerea mea, în domeniul agricol. Constat că chestiunea tarifelor preferenţiale a întâmpinat obiecţiuni, dar nu le consider de neînlăturat. Men­ţin integral punctul de vedere al guvernului român, aşa cum a fost definit în trecut de delega­ţii săi şi formulez speranţa că la viitoarea conferinţă din Roma, această chestiune îşi va găsi soluţiunea­’de justiţie pe care o merită. Două probleme cu sorţi de izbândă. „In aşteptare ce trebue să fa­cem? După părerea mea sunt două probleme care pot fi ata­cate imediat cu şanse de suc­ces. Prima este cumpărarea excedentelor din 1950. A doua este chestiunea creditelor agri­cole. „Sunt azi State europene cari pentru trebuinţele lor importă cereale. De ce nu ar cumpăra recolta noastră din 1950? Nu este vorba de violarea niciunui tratat de comerţ, ci pur şi sim­plu de o operaţiune comercială. Dar dacă această cumpărare se face imediat în Statele a­­gricole din Europa centrală şi răsăriteană, veţi fi ajutat nu nu­mai un mare număr de State europene, dar veţi fi creat un fapt concret, care să dovedeas­că că solidaritatea eu­gpeană nu este un mit. „Pe de altă parte, sunt unele State europene, cari nu sunt cumpărătoare de cereale. Ele au însă capitaluri disponibile, cari zac fără dobândă sau cu o dobândă ridicolă de 1 la sută la băncile occidentale. Pentru ce aceste capitaluri nu iau dru­mul către răsăritul european, dând astfel un ajutor eficace ţăranilor noştri zdrobiţi de do­bânzi uzurate? „Dacă vrem să fim sinceri, trebue să recunoaştem că lip­seşte încrederea,­­­ încrederea mai ales în materie financiară, care nu se stabileşte prin dis­cursuri, ci prin organizaţiuni po­trivite. Trei sunt, după părerea mea cauzele cari explică lipsa de credit propriu a instituţiuni­­lor naţionale existente sau pe punctul de a fi create, şi a că­ror menire este să ajute agri­cultura. Prima cauză este diver­sitatea din legislaţiuni în mate­rie de ipotecă, gaj şi executări silite. A doua cauză este difi­cultatea pentru capitalişti streini de a realiza valoarea exactă a gajului ce li se oferă. A treia cauză este lipsa unei instituţiuni centrale internaţionale, speciali­zata în materie agricola, şi care cunoscând condiţiunile de cre­dit ale fiecărei ţări, să vândă titlurile sale în cunoştinţă de cauză, adecă după ce s’a fi­­gurat devaluarea gajului oferit Ce trebue realizat imediat. „Aşa fiind, vom fi ajutat în largă măsură pe agricultorii eu­­ropeni, dacă putem realiza ime­diat sub auspiciile Societăţii Na­ţiunilor: 1) unificarea legisla­­ţiunilor europene în materie de ipotecă, gaj şi executări silite pentru creanţele zise agricole; 2) crearea unei centrale inter­naţionale, care să vândă pro­priile ei titluri, care vor prezen­ta astfel pe lângă solvabilitatea ţărilor agricole împrumutate, pro­pria ei solvabilitate de institu­­ţiune internaţională. Aceste lucruri pot fi făcute re­pede. De ce comisiunea noas­tră nu ar numi imediat un sub­comitet care să pună în practi­că fără întârziere aceste propu­neri? Dacă veţi face această nu veţi fi ajutat numai agricul­tura europeană dar veţi fi pro­cedat la o primă materializare parţială a marei idei care ne asociază aci. „Dar mai mult. Cea mai fru­moasă imaginaţiune nu poate concepe toate desvoltările pe cari le implică viitorul, căci ra­ţiunea rece ridică în­­faţa lei bariera tuturor imposibilităţilor pe care le dictează ceasul pre­zent. In schimb realizările prin etape au o calitate mare, aceea de a deschide mereu orizonturi nebănuite, îndată ce o etapă a fost realizată lucrurile care pă­reau imposibile apar uşoare şi fireşti. „Dacă punem imediat în prac­tică toate sforţările noastre pen­tru o primă realizare în materia agricolă, veţi fi ajutat un mare număr de State europene, nu numai că veţi fi realizat în parte idealul care vă călăuzeşte, dar veţi fi pus în mişcare motorul, care trebu­e să împingă Europa către cuceriea destinelor ei pa­cifice. I­er luarea în considerare imediată a propunerilor mele". Comitetul de redacţiune. Comisiunea a numit un co­mitet de redacţiune compus din d-nii Henderson, Briand, Grandi, Curtius, Hymans, Mowinckel, Titulescu, Zaleski şi Buroff, care să stabilească un text pe baza propunerilor desvoltate de d-l Titulescu. Şedinţa extraordinară a Consiliului judeţean Braşov. Consiliul judeţean Braşov e con­­vocat în şedinţa extraordinară pe ziua de 6 Febr. 1931 la ora 9 a. m. în sala festivă a prefec­turii, în scopul modificării bu­getului pe exerciţiul 1931 şi vo­tarea mai multor regulamente, între cari şi acela al „Asocia­ţiei pentru exploatarea liniilor judeţene de autobuse*. Trimiterea şomeurilor la vatră. Administraţia jud. Braşov a luat dispoziţii ca şomeurii din judeţ, cari vor să plece la vatră şi nu dispun de mijloace de transport, să fie trimişi în vagon speciei pe spesele statului. Cei mai mulţi dintre şomeurii jude­ţului venind din altă parte, ei nu pot beneficia de nici­­un fel de ajutor. Judeţul Braşov a devenit un fel de foc de azil, unde se refugiază toţi cei lipsiţi de lu­cru şi de pâine, producând mari greutăţi administrative judeţene. D­l prim-ministru G.G.Mi­­ronescu reintorcându-se din concediu, au încetat interimatele d-lui Mihai Popovici, de la pre­­şidenţia Consiliului şi ministerul de Externe. De la Consiliul de miniştri. Expunerea d-lui prim-ministru. Marţi seara a avut loc un consiliu de miniştri sub preşi­­denţia d-lui prim ministru G. G. Mironescu. D l preşedinte al consiliului a făcut o expunere asupra at­mosferei pe cere a constatat o în străinătate cu prilejul conce­diului d-sale. D sa a informat consiliul a­­supra situaţiei generale econo­mice din Europa, cum şi asu­pra stadiului în care se găsesc diferitele probleme de ordin extern şi economic pentru Ro­mânia. Consiliul a hotărât ca înce­pând de ezi, delegaţia econo­mică a guvernului să continue examinarea condițiunilor eco­nomice in legătură cu elabo­rarea planului de ansamblu.

Next