Gazeta Transilvaniei, 1932 (Anul 95, nr. 1-102)

1932-01-01 / nr. 1

Nr. 1 1932 In vitrinele librăriilor a apărut de curând cartea d-lui Elie Bufnea, fost voluntar în Siberia, „Cruciaţi, Tirani şi Bandiţi", în , două volume, descriind evenimentele din Rusia sovietelor şi din Siberia. Unele ziareau anunţat în mod călduros apariţia cărţii, căci în publicistica românească cartea d-lui Bufnea este într’adevăr unică. Nici literatura străină nu are încă o carte cuprinzătoare asupra revoluţiei ruseşti şi în special asupra evenimen- telor din Siberia în cele mai aprige momente pentru revoluţionari. Din primele capitole autorul povesteşte în fraze palpitante drumul parcurs de la Iaşi până în Siberia în vremea când cea mai urgisită teroare roşie şi cea mai îngrozitoare anarhie, stăpâneau Rusia. Capitolele în cari descrie bunăoară pe Vladimir Sergheevici sau Sovietul din Balakovo şi multe altele, vor , rămâne pagini de profund ade- ’ văr social şi de constatări, ce vor putea servi ca adevărate documente tuturor cercetătorilor revoluţiei ruseşti, iar paginile obiective, bine închegate şi admirabil construite, în cari cele mai reci evenimente formează, prin căldura şi sobrietatea stilului, o atrăgătoare lectură, sunt adevăruri istorice, definitiv stabilite în cartea d-lui Elie Bufnea. Frământările cehoslovacilor, a * polonezilor, letonilor, latinilor, precum și întreaga activitate a trupelor de voluntari români, „ sunt .*/ ^ectiv expuse pe bază de dbo^fcjde şi de e^kimp^fe trăite *4tiF/â» tru totdeauna rolul cof, în intervenţiune^^alidfilor, de către voluntarii români. Narile clipe istorice trăite de ruşi sunt fidel şi în mod amă- I nunţit redate, pe bază de cunoştinţă directă şi pe bază de indiscutabile documente, necunoscute încă opiniei publice mondiale. Cartea ne aduce de asemenea noutăţi asupra Siberiei. *, Dar în ordinea socială cartea d-lui Bufnea stabileşte anumite premise cu caracter istoric în legătură cu viitorul Rusiei din punct de vedere a naţionalităţilor. Atâtea regiuni, atâtea neamuri îşi cer şi îşi vor cere ca şi Polonezii, ca şi Românii, Letonii, şi alţii dreptul la viaţa naţională autonomă. Evenimentele din timpul revoluţiei sunt redate cu un realism şi o plasticitate care impresionează până la lacrimi, iar retragerea armatelor prin Siberia, — acel Pohod na Sibir, — se vede a fi fost o tragedie fără pereche. „Ce păcate ispăşesc oare aceste schelete vii, — scrie d-l Bufnea în capitolul kapelevţii, — dintre cari unele călăresc pe cai istoviţi de frig şi de foame şi cad flămânde în troienele de zăpadă, murind ca nişte ciumaţi de cari se feresc îngroziţi pro- ^ prii lor camarazi, refugiindu-se mai departe spre Răsărit, să-şi găsească şi ei aiurea aceiaşi moarte ?" „In săniile primitive se refugiază copiii şi soţiile ofiţerilor, — mame înebunite de groază, — unele strângând la sâni, cu mâinile îngheţate, cadavrele copiilor degeraţi, altele gata să-şi vândă demnitatea şi onoarea , pentru o bucăţică de pâine pe care s o ude cu lacrimi şi s-o pună în gura copilului mort de foame... Şi când tragicul convoiu se opreşte, topoarele răstoarnă câte un arbore, voluntarii fac foc şi caii mai slabi sunt jertfiţi pentru hrana oamenilor. Cei îngheţaţi, bărbaţi, femei şi copii sunt desbrăcaţi de haine şi aruncaţi în marginea şoselei, unde lupii le vor spinteca şi ciunti cadavrele". „Şi convoiul se mişcă apoi mai departe, sleit de viaţă, ducând cu el tifosul şi colonii întregi de păduchi". „Şi ca solidaritatea să se menţină, ziarele de dreapta aduc statistica oficială a jertfelor făcute de teroarea roşie în Rusia europeană: 25 episcopi, 1200 preoţi, 4000 călugări, 40.000 ofiţeri, 45.000 ofiţeri de poliţie, 320.000 intelectuali şi 400.000 ţărani..., iar generalul Kapel aleargă călare, când în fruntea convoiului sa caute soldaţilor cel mai bun drum de retragere, când în coada coloanei să îmbărbăteze pe muribunzii îngheţaţi sau la mijlocul dramaticului lanţ de sănii, să asigure femeile şi copiii, cu lacrimile îngheţate pe obraji, că sunt în deplină siguranţă, căci inamicul, care atacă ici-colo, e respins pretutindeni". Dar dumnezeescul inamic — iarna — nu poate fi respinsă. Generalul sosit lângă un tren al Batalionului Mărăşeşti, convins de o caldă primire, — el, , eroul care a trasat o strălucită linie de vitejie în luptele de pe Volga şi din Urali, încearcă să descalece, dar nu mai poate. „Medicinistul Cornel Daneţiu îi dă ajutor şi constată că generalul Kapel are picioarele şi partea inferioară a stomacului îngheţate. Transportat în vagonul infirmeriei, atacat şi de-o dublă pneumonie, generalul muri după câteva minute, în mijlocul românilor, departe deja de armata lui, care-şi zice plină de mândrie: armata lui Kapel, " kapelevţii". Despre cartea d-lui Bufnea se pot scrie întregi coloane. Ea mai este astăzi de-o mare actualitate prin descrierea evenimentelor din Extremul Orient şi a revoluţiei din Asia, fiind prima carte românească, care se ocupă şi explică evenimentele politice şi sociale din Orientul îndepărtat în legătură cu nrrvKmn m no mior» poala î r» ullîpi jyuoo uv/vxu ix» unimile două veacuri şi în special chiar acum în zilele noastre prin conflictul chino-japonez. Nu ne îndoim, că scrierea d-lui* Bufnea va obţine un meritat succes şi noi felicităm Tipografiile Române Unite pentru forma tehnică impecabilă ce au dat lucrării, care aduce şi câteva zeci de innteresante fotografii. I. Drăghiciu, avocat. București, Bul. Schitu Măgureanu 47. Un eveniment publicistic die Iuta: [IUTI, 11 si HUITI » 7 » * A«-»rr» r**** .* «muți* Cuvinte câtră tinerimea adultă. Cununa voastră. (Dn&ă un autor strein) „Iată viu curând; tine ce ai, ca nimeni să nu’ţi • iea cununa ta*. Apocalips III. 11 W rJv i**i*ir uwvoUit SiHrtsUf & • hâtru ș! mângăleu odinfosră pe mat Frît «cele, crri cu fetele crfpp'fe de suferinţe, cu le|ele brăzdate de sftrjic treceau peste puntea chiaurlor în {ara morjii, ier ezi cu tcrste cuvinte vă întâmpin şi vă binecuvânt pe voi, cari râzând vă grăbiţi spre împărăţia viaţii. Şi acolo, dar şi alei se potrivesc aceste cuvinte, ca un semn spre aceea, ce e un indiciu şi spre viaţă şi spre moartr eşedlară prin ace** te cuvinte ne vorbesc nouă legile vieţii noastre Intrigi şî ale veciniciei r Quatre. Păatreszt dec?, ceea-ce aî. Atunci fiecine a ştiut, ce înţelege Apostolul prin aceasta comoară ascunsă, ceee-ee nici nta Indrăsnit să o spue pe Uţă. A*? înţeles prin aceasta milostivirea aceea, prin cere Dumnezeu şi a ales, şi a încredinţat sieşi, şi-a împodobit cu o cunună nevăzută stiletele acestea perseca* t-se, «ari mei curând, sau mai târziu eveRU şi moară trupeşte; «reies fiinţe, ceri in clipele când erau prinse se priveau reciproc şi liniştit şi se înţelegeau intre sine în tăiat, zicea ruşi, să ne păstrăm, ceeace avem. PSBtreţi vă deci, ceea ce aveţi, libidaă de acea comoară scumpă veţi împărtăşit şi voi, mila lui Dumnezeu cu acelaşi bunftat® se revarsă peste creştetele voastre fericite şi tinere, ca şi asupra capetelor martirilor, cari atunci ereu plecate sub loviturile topoarelor. Să vă arăt doar vouă o rază, sau alta e acestei îndurări d'zeeşti? Veţi născut în sinul uitucei Bisericii creştine, deasupra leagănelor voastre, au veghat nu numai privirile ochilor părinţilor voştri ferici, ei a strălucit şi steaua din VifUlm, pnn sft. Mir vta însemnat pe voi cu sigilul darului Spiritului sfânt, cu pecetea creştinismu?, pnn ceea ce v’a recunoscut de fii Lui şi vta făcut părtaşi ai promisiunilor Lui nemincinoase. Copilăria voastră este plată de binefacerile Lui. Prima flao^rS din noaptea de Crăciun în f 3{a lui Isus a epiins prima lumina *** ,**vir»ir~fî?*î/-'**»*»** l-n*. bit despre o îuhfre, ce venea de sus; în sfelerile ce vi le da* deau părinţii voştri erau ascunse poruncile Lui. Prima rugăciune, care a strlbătut inimile voastre, prima faptă de binefacere, care a încolţit în inimile voastre de copii, frumseţea vieţii morale, «are n lucit pentru prima osre în ochii voştri tineri, ce eu foat altceva, decât o scăpărare, o schiar teţe a acelei eorrtii, cere este intru voi Eu cred apoi, ci voi «ţi văzut deja şi toată bogăţia acestei comori, care eate în noi. Cred şi «ceee, că et vizei In leus Hristoa pe împăratul puternic al sufletelor voastre, «ţi simţit prin Ei iubirea cea mare ce o are Dumnezeu faţă de voi, care iubire se pleacă pfto’ la latiile voastre, pentru a le ridica şi a le transform», fiindcă are ifpsă tocmai de inimile voastre şi lumeaLui nu e deplină, dacă inimile voastre nu ne prefac în Inimile a»eiea bune, aşa cum ie dortşta El să fie. Aceasta este îndurarea, gra$ie, darul aceia, pe care trtbue să-l păstra)i întru voi. II ve)i păstra insă numai a* tunai, dacă ve)i trăi cu el&t mai mult, şi cu etât tard adăsta in acest der, sfinţilor de strUfe. Dacă vei creşte în cunoaşterea şi iubirea lui Isus, atunci îaliţişarea lui ioî mai clar, toi mai expresiv va apărea în fa|a ochilor sufletelor voastre. DssâtăiîiUiţi-vă nusnti îa feţi iui isua enigmele mari şi mici din viaţa voastră şi ascultaţi cu atenţie răspunsul Lui; in aceste răspunsuri, veţi găsi, atâtea aprobări şi încurajări, dacă veţi fi umblat pe drumul cel edevărel; etatea desaprobări, cari strigă după voi, dacă va veţi fi abătut dela cotea cea bună; atâtea încurajări lucitoare, când veţi merge printre valurile ceie negre ale ispita Ior şi atâtea speranţe calde şi dulci, când înfriguraţi veţi atu in faţa alertelor deschise şi pentru voi. Apostolul, aceasta îndurare, o numeşte cunună. Cununa în seamnă însă nu numai mărire, ci şi servitute; cununa este nu numai câştig, ci şi jertfă. Aveţi deci grije, ca nimeni să nu vă fee cununile voastre. Atâtea mfluni se vor întinde spre ele; una vi aduce cununa, a doua vrea si vi binesuvinte, a treia vrea să vl mâogăe, aveţi însl grije, căci toate acestea mâini voesc sS vl dobolre cununile de pe secetele voastre. M I cu senină să aveţi apoi grija de mâinile voastre. Când vl va apăsa aceasta cunună, să aveţi grije, ca chior şi involuntar să nu o aruncaţi la o parte. Să vS gândiţi alunei la Regele încununat cu spini, din alrul frunte ţâşnea sângele şi totuşi a purtat e, fiind că din acele suferinţe s’au înnoit sufletele omenireei şi cu iubirea Lui a «■ coperit şi feţele voastre. Când vl »« v«î pSr€â îfiâi greSe Cu* nunîle voastre, atunci sa vă ridice! cu mai multă demnitate in sus ce petele voastre, fiindcS atunci va fi mai mere mândria voastră; când cel mai greu lucru va fi e fi creştin, atunci să fiţi creştini şi mei devotaţi decât până atunci. Iată, vin curând spre voi, îă zice Domnul. Isus cu atât mai curând vine spre voi, cu cât vă apropiaţi mai repede spre Ei. Vă alăturaţi deci şi voi la aceata cele de peregrini, ceri merg spre hue? Până acum v’em prins noi de mâini şi n’am ştiut, dacă veniţi cu noi, sau vă ducem noi. Acum a scuit ceasul sărbătoresc, cu de bunăvoe să vă staş ţi noul. O mărturisire de credinţă şi o promisiane solemnă aşteptăm azi dela voi. Gândifi-vă deci la aceea, câ staţi «zi în faţa lui Dumnezeu. Da, să fie cuvântul vostru, da şi arab, adecă: aşa aâ fie şi ziceţi deci cu inimi cureţe: Tu Doamne toate le şti, Tu şti, ci Te Iubesc. In a ceste clipe sărbătoreşti să ne coborâm în Inimile noastre. Ne vor veni în minte făgăduinţele, juruinţele, ceri le am făcut odinioară şi iată azi le reînoim toate acestea, in faţa lui De zeu. Cuprinzând pe cei mai tineri la Inimile noastre, să ne rugăm Împreună lui Dumnezeu. In deosebi părinţi, jşirl, cari av eu altă dorinţă " feriîate, decât aceea, ca îi fiţi binecuvântaţi şi fer ML ei să roge pe Dumnez* ■ r’n dai lor şî v’a s«*ţi viaţă până în ziua de vă ţie împreună cu . :Sisolubiie şi să vi fericirea veciniei?. ■* O prea bunule V .viszvu, jj Tatăl îndurărilor, aaF ru jă- i duane noastre, ce, ach iţă ,■ spre Tine din adâncul Inimilor noastre. Ai fost Dumnezeul părinţilor noştri, fi şi Dumnezeul fiilor noştri. Fai pe ei să fie sinceri în părerea de rău pentru păcatele făcute, statornici in credinţă, îcrezători in speranţă şi neobosit în iubirea creştii. Primeşte pe ei în comuniunea Fiilui Tâu cel sfânt şi dă ie tot darul credinţei şi şi statorniciei, prin Spiritul Tău cel sfânt. Amin. Preot Valeria Crişan sarcafa- CONVOJARE Pentru a răspunde unei înalte dorinţe de ministru al armatei cu adresa No. 8152/951 ne indică modalitatea pentru constituirea unei singure societăţi, care va purta numele: •Societatea ofiţerilor în rezervă şi retragere, proveniţi din activitate Regele Carol al II-lea. Rugăm pe toţi dnii ofiţeri din rezervă şi retragere proveniţi din activitate să ia parte la adunarea generală, care va fides loc în sala sfatului orăşenesc în ziua de 31 Decembrie 1931 ora 18. Preşedinte : General Bâncila, in atenţiarea meseriaşilor noştri. Meseriaşii au scot obligaţi să-şi înregistreze firmele. Pentru a nu se da foc la interpretări greşite în legătură cu aplicarea Legii pentru înfiinţarea unui registru de comerţ, Ministerul de Industrie şi Com®rl sub Nr. 93897 din 26 Nov. 1951 a dat urmatoarea circulară: „Pentru o cât mai bună interpretare ce urmează să se dea inregistrărilor in registrul de comerţ şi până la modificerea Regulamentului legii i registrului de comerţ ce se află în curs şi potrivit dispoziţiunilor ministeriale, se fase cunoscut că brevetele industriale nefiind desfinate pentru IÎP.A10PIAA tor mici industriaşi, înregistrarea în registrul de comerţ se va face în urma prezentării brevetului de Industrie eliberat de autoritatea industrială. ,Meseriaşii şi micii industriaşi cari se mărgnesc la prelucrarea materiilor prime, nu sunt obligaţi să-şi înscrie firmele lor în registrul de comerţ, întrucât nu sunt consideraţi comercianţi, potrivit dispoziţienlor codului comercial în vigoare la Ardeal". Prin urmare, mesei iaşii cer se ocupă exclusiv cu vânzarea produselor lor proprii, sunt scutiti să-şi înregistreze firmele. Insă, dacă se ocupă şi cu câazarea de articole străine, se consideră comercianţi şi ca atare scot obligaţia,şi nu rnstricula firmele. Deasemenea cei ce întreprind lucrări pentru Stat, judeţ şi comună, fără excepţie sunt obligaţi ti şi înregistra firma'. Asigurarea plătii timrumlni nfWn‘* Se ştie că una din muite revendicări ale meseriaşilor a fost în fine îndep.ialtă şi anume: asigurarea platei trudelor, e lucrului efectuit. Prin laattul Decret Regal Nr. 3265 dta 29 Sept. 1931 s’a dat sancţionarea cuvenită şi «Regula mectului pentru punerea in aplicare a legii pentru asigurarea plăţii lucrului efectuat* si publicat inMonitorul Oficial* Nr. 232 din 5 Oct. 1931. In arul viitor vom publica un extras din acest regulament. Rămâne de văzut dacă forurile judecătorești vor institui cât mai în grabă .Coratstaadle îrbitrale* prevăzute de legi şi regulamente, cari în alte părţile ţării funcţionează deja definit, pe când în oraşul nostru nici măcar pregătirile necesare nu au început la acest scop. «taon»* S AVIZ BODEGA GH. fllOSOIll Piaţa Untrei Volt, Pune în vânzare de Sărbători cele mai renumite vinuri de Dealul Mare. Pentru acasă Lei 16 iap La Bodegă Lei ISO Nu refuzaţi taxa minirad de 1,2 lei instituită la spectacole şi localuri publice, pentru lordul de ajutorare a şomerilor.