Gazeta Transilvaniei, 1934 (Anul 97, nr. 1-100)
1934-01-01 / nr. 1
Mr. 1-1934 Ne-am învăţat, ca atunci când deschidem ziarul, să cetim în primul rând , accidentele de tot felul, atentale diferite, furturi de bunuri, curmarea firului vieţii din diferite motive, omoruri în orice zi şi multe altele. Toate acestea slăbesc în mare măsură echilibrul sufletesc al cetăţeanului şi acesta destul de atrofiat. Tot în gazete, mai ales în cele din Capitală, mai întâlnim (în speciel în cele mai multe de partid) diferite şi variate canacanuri politice, insinări perfide şi perverse ale unora la adresa altora. Aceasta este şcoala care se dă în mod indirect tinerelor generaţii, cari se ridică şi care au nevoie de mai multă moralitate şi veneraţiune. Şcoala aceasta dată generaţiei de astăzi, este o expoziţie nenorocită de tot felul de insulte, calomnii reciproce, un rău pur omenesc în fiinţa noastră, supusă la atâtea ispite diavoleşti. Iată deci viaţa noastră socialăIată deci roadele coapte ale frământărilor politice de la noi. Delapidări în stil mare, escrocherii publice şi particulare la tot pasul, aventuri galante, drame feminare, etc. Toate acestea cu urmări din cele mai funeste, mai ales pentru tineretul nostru, cu mintea fragedă. Toate acestea, mai au în plus şi un lux de amănunte, povestite de ziarele noastre de mare tiraj, care nu sunt decât distrugătoare pentru tineretul nostru, care are nevoie de o îndrumare morală sufletească şi nu de desechilibru sufletesc şi mintal. Aceasta se resfrânge asupra întregei noastre societăţi, care resimte din ce în ce mai des, lipsa unei busole sufleteşti, în vâltoarea valurilor vieţii, de la răsboiu încoace. Pe de altă parte, educaţia slabă dată în familie şi cu sistemul de a face educaţia maselor ale mulţimei, lasă de dorit. Nu vrem peirea societăţii. Nu vrem peirea acestor su- Afle nenorocite, care sunt înghiţite lacom de toate viţiile şi obiceiurile urâte, — vrem ca ele să fie aduse pecalea cea adevărată. Avem nevoie de uşi deschise de biserică, în care să între poporul nostru pentru a se spovedi şi a cere smerit iertare şi binecuvântare. Preotul — care în toate timpurile grele ale ţării noastre, a stat la datorie — se cere a fi „preotul cu crucea în mână", în faţa mulţimei, căreia să i cuvinteze, că ,credinţa cea adevărată", este cea mai binefăcătoare. Numai în biserică şi prin biserică putem face educaţia sufletească a mulţimei, care din ce în ce lasă tot mai mult de dorit şi care a apucat o cale greşită, care trebuie îndreptată. Deschideţi largi uşile bisericilor, spre a putea zidi adevărata credinţă în sufletele rătăcite şi a ne scoate din mocirla păcatelor noastre, care ne duc la fund, la peire. Să se ridice mulţimea maselor de la sate, ca şi din oraşe, spre o altă viaţă mai creştinească şi mai umană. Cârmuitorilor guvernelor Ie cade greaua sarcină, să nu piardă timpul cu lucruri mărunte, ci să se ocupe de o politică cuminte şi sănătoasă şi să nu promită, ci să realizeze, să înfătuiascâ. Gândul lor să fie întotdeauna la interesul obştesc, nu la interesul personal şi pentru satisfacerea persoanelor înhămate la politica lor nefastă. Vremurile, pe cari le trăim, cer mari şi frumoase fapte şi înfăptuiri sociale, care ea îndrumese mulţimea pe căi sănătoase, căci mântuirea neamului nostru nu poate veni decât de la cei însufleţiţi de asemenea idealuri. George Briotă: Pe marginea vremii Psihoza postbelică Bis illci d-liui Mihalac în Iugoslavia Călătoria de cercetări pe care a făcut-o nu de mult d-l Ion Mihalache Preşedintei? P. N. Ţ. în străinătate, a avut multiple ecouri şi roade. Iată de pildă ce scrie revista jugoslavă „Zem j rad iekit Zalitiga“ (Cooperativa agricolă) despre călătoria d-lui I. Mihalache făcută în Iugoslavia. Zile acestea am avut un os sperat şi drag nouă, domnul Mihalache, fostul ministru român de agricultură şi de interne, fruntaşul Partidului ţărănesc şi unul din cei mai marcanţi conducători ai cooperaţiei române. La întoarcerea de la Londra, domnul Mihalache a dorit să folosească prilejul şi să cunoască cât mai bine împrejurările cu caracter economic şi cultural din ţara noastră, în special să cunoască satul nostru, situaţia şi succesele cooperaţiei de la noi. Domnul Mihalache a fost aşteptat la gară de către reprezentanţii cooperaţiei noastre : D. Dr. Iancovici, preş. U. G. A. C. S., V. Georgevoi direcorul Uniunii, membrii Comitetului de Direcţie Dr. Uraş Steici, Dragan Milicevici, M. Arachi, precum şi de personalul Legaţiunii Române şi domnul N. Pavlovici, care a fost ataşat pe lângă dl Mihalache pentru tot timpul aflării d-sale la Belgrad. Chiar în cursul zilei sosirii, d-l Mihalache a vizitat Uniunea Viaţa în Cooperaţie Generală, pentru organizaţia şi funcţionarea căreia s-a interesat de aproape. Dl director şi membrii comitetului de direcţie i-au dat informaţiile şi detaliile necesare, făcândui cunoscută întreaga activitate şi succesele Uniunii în ce priveşte ridicarea satului, din punct de vedere cultural, social şi economic. D . Mhalache a rămas surprins de succesele Uniunii şi a felicitat pe director şi membrii comitetului, pentru conducerea înţeleaptă şi folositoare a afacerilor cooperatiste. Dar ca om al satului d . Mihalache a dorit să cunoască cât mai bine situaţia satului de la noi şi Uniunea a satisfăcut aceasta dorinţa din toata inima. In ziua eroilor (Vidoden), fiind însoţit de dnii V. Georgevei, M. Arachi şi Dr. V. Stici, d-1 Mihalache a vizitat noua şcoală primară din Orasta, care este poate una din cele mai frumoase şcoli din ţara noastră, iar pe urmă cooperativa viticolă din Vendance, interesându-se de aproape de activitatea şi progresul lor. D-l Mihalache a fost plăcut surprins de buna lor organizaţie şi de succesele realizate. Vizitând biserica de la Aploneţ, d 1 Mihalache a rămas mirat de fundaţia Regelui Petru, marele liberelor şi cu un deosebit in GAZETA TRANSILVANIEI teres a vizitat proprietatea M. S. Regelui Alexandru şi a fotografiat câteva colţuri unde petrece câteva ceasuri de repaus, în linişte, M. S. Regele. Apoi, dl Mihalache a rămas, la Belgrad, trei zile. Aci a venit în contact cu diferitele personalităţi de marcă din cercurile politice şi economice, pentru ca, în ziua de 2 iulie a. c. fiind însoţit de: Directorul Uniunii generale, d. V. Georgevci, d-nii M. Arachi şi V. Milasarlevici, membrii Comitetului de Direcţie, să plece cu automobilul înspre Sumadia. D l ministru s’a oprit în Desimirovţa şi la Rapuratz vizitând : cooperativele de credit şi de cereale, şcoala primară şi primăria. De asemeni a vizitat casa preşedintelui cooperativelor, unul din cei mai de seamă gospodari ai satului. Dl Mihalache a rămas plăcut surprins că pe lângă cooperative agricole există şi cooperative de familii la noi. A rămas surprins de faptul că un aşa mare număr de oameni trăesc sub acelaş acoperiş şi în continuu a întrebat cum se conduce proprietatea comună, cine împarte veniturile şi alte multe detalii. Totuşi a părut rău când a aflat că astăzi cooperativele noastre se află în scădere şi şi a manifestat speranţa că aceste cooperative vor putea fi în măsură de a păstra această frumoasă tradiţie a poporului nostru. Pe drum, spre Ciadek, d. Mihalache a vizitat încă vreo câteva cooperative de credit, de fructe, etc. Ministrul Mihalache a fost tare surprins de casele agricole şi magazinele frumos aranjate. Interesându se de activitatea cooperativelor, a întrebat pe casierul secretar al cooperativelor agricole de credit cum răspund cooperatorii obligaţiilor contractate. Când i s’a răspuns că în cursul celor s /-Curii tiecAiSienja a cooperativei nu s’a resimţit nevoia de a acuza pe nici un cooperator, că astăzi nu există vre o obligaţie care să nu fie în regulă, d ! Mihalache a felicitat şi a urat cooperatorilor ca şi în viitor să continue cu asemenea activitate în profitul satului şi sătenilor. După vizitarea cooperativelor de lapte din Ciadek, directorul Uniunei Generale, D. V. Georgevici şi D. N. Milosarlievici, membri în comitetul de Direcţie, s’a scuzat, şi au luat rămas bun dela d. Mihalache şi s’au întors la Belgrad, iar d-l ministru şi-a continuat drumul spre Seraievo. Oaspetele nostru a avut prilejul să cunoască frumuseţile naturale ale ţării noastre. Mai ales Seraievo a produs asupra dlui ministru oimpresie excepţională. Amestecul curios al Occidentului cu al Orientului, amestecul armonios de diferite culturi şi religii, toate acestea au mărit curiozitatea şi dragostea care reieşeau din privirea bucuroasă a d-lui ministru. După vizita la Ban, care a durat aproape o oră, d. Mihalache a vizitat tot ce a fost însemnat în Serajevo, în continuarea drumului prin ţara noastră, a vizitat Martar, Dukwnik şi Split şi a rămas încântat de frumuseţile Dalmaţiei noastre, ocupându-se de antichităţile şi amintirile trecutului nostru. Şi cealaltă capitală a noastră, Zagreb, nu a rămas mai pe jos, cu ospitalitatea. La Zagreb dl Mhalache a fost aşteptat de vicebanul Dr. Hagi, de reprezentanţii cooperativelor croate, filialei Uniunei Generate a Cooperativelor sârbeşti, a societăţilor de gospodărie croată, de directorul Serviciului Agricol de pe lângă Banovină. D-l Mihalache s’a interesat de situaţia cooperaţiei şi s’a informat asupra cerinţelor şi a rezultatelor obținute. Apoi a vizitat toate instituţiile mai importante şi în compania vicebanului, a via. Aradiu şi a directorului Serviciului agricol, s’a dus la Desmneţul de Sus, unde, pe lângă pivniţele cooperativelor, a vizitat şi casa preşedintelui cooperativelor, dl Andrei Norosola, un fruntaş cooperator și gospodar. MIM Mii m iilor motoni Comisiunea centrală electorală prezidată de d-l G. Lupu, preşedinte la înalta Curte de Casaţie “. III, a terminat ori 28 Decembrie, operaţiunile asupra rezultatului alegerilor generale pentru Adunarea Deputaţilor ce au avut loc la 20 curent. Rezultatele s’au totalizat pe ţara întreagă şi pe circumscripţiile electorale judeţene după ce s’au verificat tabelele înaintate de aceste circumscripţii îndreptânduse numai erorile matematice constate conf. art. 90 din legea electorală. După efectuarea acestor operaţiuni s’au găsit următoarele rezultate: totalul alegătorilor pe întreaga ţară a fost de 4 39.354. Totalul voturilor exprimate în care intră şi voturile contestate şi anulate a fost de 2.978 748. Pe grupări şi partide politice aceste voturi se repartizează astfel : Partidul liberal ducist 1.518.864 (50,99 la sută); Partidul Naţional-Ţărănesc 414.685 (13,92 la sută); Partidul Ţărănesc dr. N. Lupu 152167 (5,11 la sută); Partidul Naţional Liberal (Gh. Brătianu) 147.665 (4,96 la sută); Partidul Liga Apărării Naţionale Creştine 133.205 (4,47 la sută); Partidul naţional agrar 121.748 (4,09 la sută); Ddjtiî/Jn!rra «oK’ar 119.70Q ( 1,61 la sută); Partidul țărănist radical (Gr. Iunian) 82 930 (2,78 la sută); Uniunea agrară 73.208 (2,46 la sută); Partidul poporului cartelar cu partidul conservator 47.114 (1,58 la sută); Partidul evreesc 38.565 (1,29 la sută); Partidul social democrat 37.672 (1,26 la sută); Blocul cetățenesc 13.560 (0,46 la sută); Liga muncii 3.515 (0,12 la sută); Partidul socialist unitar 1.644 (0,06 la sută); Partidul muncii și statul negustoresc 1.328 (0,04 la sută); Frontul plugarilor 7.970 (0,27 la sută), 85 liste independente 4.391 voturi (0,15 la sută) anulate 58.955 (1,98 la sută). S-a calculat apoi procentele de voturi obţinute de fiecare grupare politică faţă cu numărul total al voturilor pe ţară. Din aceste calcule rezultă că partidul liberal docist având un procent de voturi de peste 40 la sută se declară grupare majoritară, conform art. 90 legea electorală. Totalul mandatelor pentru Adunarea Deputaţilor stabilit de lege pentru ţara întreagă fiind de 387 s-a atribuit grupărei majoritare jumătate din ele adică 193 mandate iar cealaltă jumătate de 194 mandate urmează să se împartă grupărilor inclusiv cotei majoritare care au întrunit pe ţara întreagă procent mai mare de 2 la sută, proporţional cu procentele de voturi obţinute pe ţară de fiecare grupare politică. Pentru aceste repartiţii s-au scăzut din totalul general al voturilor valabile ale grupărilor politice voturile obţinute de grupările cari n’au întrunit pe ţara întreagă procent de 2 la sută precum şi voturile anulate. După efectuarea acestor scăderi s’a procedat la o nouă procentuare pe ţara întreagă pentru repartizarea restului de 194 mandate proporţional cu numărul de voturi rămase după scăderile de mai sus, iar rezultatul este : Partidul liberal decist cu 1.518.864 voturi sau 59.95 la sută=107 mandate; Partidul național-țărănesc cu 414 685 voturi sau 15 la sută=29 mandate ; Partidul țărănesc (dr. N. Lupu) cu 159.167 voturi sau 5,51 la sută=11 mandate ; Partidul naţional liberal (Gh. Brătianu) 147.665 voturi sau 5,34 la, sută=10 mandate ; Lanc cu 133 voturi sau 4,82 la sută=9 mandate ; Partidul naţional agrar 121.748 voturi sau 4,40 la sută—9 mandate ; Partidul maghiar cu 119.562 voturi sau 4,33 la sută=8 mandate ; Partidul ţărănist radical cu82.930 voturi sau 3 la sută=6 mandate şi Uniunea Agrară cu 73.208 voturi sau 2,65 5 mandate. Recapitulând operaţia de mai sus avem următoarea distribuţie a tuturor mandatelor pe partide : Partidul liberal dacist 193——107=300 mandate ; Partidul naţional ţărănesc = 29 mandate ; Partidul ţărănesc dr. N. Lupu .... JL IHU dl ^ » Dch-IÎ/ImI. ».«Tr- nai liberal (Gh. Brătianu) = 10 mandate ; L. A. N. C. = 9 mandate ; Partidul naţional agrar = 9 mandate; Partidul maghiar = 8 mandate; Partidul ţărănist radical (Gr. Iunian) = 6 mandate ; Uniunea agrară = 5 mandate. Acestea au fost distribuite pe circ. electorale precum urmează. Pentru grupările politice minoritare repartiţia mandatelor s’a făcut conf. art. 94 alin. 2 din leg. elec. în ordinea descrescândă a procentelor de voturi, câte un mandat de fiecare cap de listă. Astfel , Partidului naţional ţărănesc i s-a atribuit câte un mandat în următoarele judeţe : Muscel, Argeş, Alba, Neamţ, Vlaşca, Făgăraş, Vâlcea, Sălaj, R.Sărat, Năsăud, Cetatea Albă, Ismail, Turda, Sibiu, Dolj, Botoşani, Caraş, Bihor, Constanţa, Gorj, Câmpulung, Teleorman, Ol, Someş, Vaslui, Dâmboviţa, Tulcea, Seceri, Ialomiţa (total 29 mandate). Aviz Enoriaşii bisericei gr. cat., unită, sunt avizaţi că în ziua de 4 ianuarie (joi) vor umbla cu botezul obicinuit, începând la ora 8, percurgând străzile : Tribunalul, Curmătura, Fabricile, Răcădău, Şoseaua Prejmer, Sf. Gheorghe, Suburbiu, Gara mare, Magazielor, Canalul, Zizin, Sitei, Dumbrava roşie, Oltenia, Muntenia, str. Morii, str. Crucii, Drumul Stupinilor, Ghimbăşel, str. Bălţilor şi Str. Lungă dela Bartolomeu până la parochie. In ziua de 5 Ianuarie (Vineri) era 8 străzile : Crişan, Horia, Str. Lungă dela parochie în sus, apoi în Scheiu, iar între orele 12 până seara oraşul şi partea de Blumena şi Braşovechiu. Protopop M. Hodârnău. Pontos 5