Gazeta Transilvaniei, 1934 (Anul 97, nr. 1-100)

1934-01-01 / nr. 1

Mr. 1-1934 Ne-am învăţat, ca atunci când deschidem ziarul, să cetim în primul rând , accidentele de tot felul, atentale diferite, furturi de bunuri, curmarea firului vieţii din diferite motive, omoruri în ori­ce zi şi multe altele. Toate ace­­stea slăbesc în mare măsură echilibrul sufletesc al cetăţeanu­lui şi acesta destul de atrofiat. Tot în gazete, mai ales în cele din Capitală, mai întâl­nim (în speciel în cele mai multe de partid) diferite şi variate cana­canuri politice, insinări perfide şi perverse ale unora la adresa altora. Aceasta este şcoala care se dă în mod indirect tinerelor ge­neraţii, cari se ridică şi care au nevoie de mai multă moralitate şi veneraţiune. Şcoala aceasta dată genera­ţiei de astăzi, este o expoziţie nenorocită de tot felul de in­sulte, calomnii reciproce, un rău pur omenesc în fiinţa noastră, supusă la atâtea ispite diavo­leşti. Iată deci viaţa noastră socială­­Iată deci roadele coapte ale frământărilor politice de la noi. Delapidări în stil mare, escro­cherii publice şi particulare la tot pasul, aventuri galante, dra­me femin­are, etc. Toate acestea cu urmări din cele mai funeste, mai ales pentru tineretul nostru, cu mintea fragedă. Toate acestea, mai au în plus şi un lux de amănunte, poves­tite de ziarele noastre de mare tiraj, care nu sunt decât distru­gătoare pentru tineretul nostru, care are nevoie de o îndrumare morală sufletească şi nu de des­­echilibru sufletesc şi mintal. Aceasta se resfrânge asupra întregei noastre societăţi, care resimte din ce în ce mai des, lipsa unei busole sufleteşti, în vâltoarea valurilor vieţii, de la răsboiu încoace. Pe de altă parte, educaţia slabă dată în familie şi cu sis­temul de a face educaţia mase­lor ale mulţimei, lasă de dorit. Nu vrem peirea societăţii. Nu vrem peirea acestor su- Afle nenorocite, care sunt în­ghiţite lacom de toate viţiile şi obiceiurile urâte, — vrem ca ele să fie aduse pe­­calea cea ade­vărată. Avem nevoie de uşi deschise de biserică, în care să între po­porul nostru pentru a se spo­vedi şi a cere smerit iertare şi binecuvântare. Preotul — care în toate tim­purile grele ale ţării noastre, a stat la datorie — se cere a fi „preotul cu crucea în mână", în faţa mulţimei, căreia să i cu­vinteze, că ,credinţa cea ade­vărată", este cea mai binefăcă­toare. Numai în biserică şi prin bi­serică putem face educaţia su­fletească a mulţimei, care din ce în ce lasă tot mai mult de dorit şi care a apucat o cale greşită, care trebuie îndreptată. Deschideţi largi uşile biseri­cilor, spre a putea zidi adevă­rata credinţă în sufletele rătă­cite şi a ne scoate din mocirla păcatelor noastre, care ne duc la fund, la peire. Să se ridice mulţimea mase­lor de la sate, ca şi din oraşe, spre o altă viaţă mai creştinească şi mai umană. Cârmuitorilor guvernelor Ie cade greaua sarcină, să nu piardă­­ timpul cu lucruri mărunte, ci să se ocupe de o politică cuminte şi sănătoasă şi să nu promită, ci să realizeze, să înfătuiascâ.­­ Gândul lor să fie întotdeauna la interesul obştesc, nu la inte­resul personal şi pentru satisfa­cerea persoanelor înhămate la politica lor nefastă. Vremurile, pe cari le trăim, cer mari şi frumoase fapte şi înfăp­tuiri sociale, care ea îndrum­ese mulţimea pe căi sănătoase, căci mântuirea neamului nostru nu poate veni decât de la cei însu­fleţiţi de asemenea idealuri. George Briotă: Pe marginea vremii Psihoza postbelică Bis illci d-liu­­i Mihalac în Iugoslavia Călătoria de cercetări pe care a făcut-o nu de mult d-l Ion Mihalache Preşedintei? P. N. Ţ. în străinătate, a avut multiple ecouri şi roade. Iată de pildă ce scrie revista jugoslavă „Zem j­ rad iekit Za­litiga“ (Coopera­tiva agricolă) despre călătoria d-lui I. Mihalache făcută în Iugoslavia. Zile acestea am avut un os spe­rat şi drag nouă, domnul Miha­lache, fostul ministru român de agricultură şi de interne, frun­taşul Partidului ţărănesc şi unul din cei mai marcanţi conducă­tori ai cooperaţiei române. La întoarcerea de la Londra, dom­nul Mihalache a dorit să folo­sească prilejul şi să cunoască­ cât mai bine împrejurările cu caracter economic şi cultural din ţara noastră, în special să cunoască satul nostru, situaţia şi succesele cooperaţiei de la noi. Domnul Mihalache a fost aş­teptat la gară de către repre­zentanţii cooperaţiei noastre : D. Dr. Iancovici, preş. U. G. A.­­ C. S., V. Georgevoi di­­rec­orul Uniunii, membrii Comi­tetului de Direcţie Dr. Uraş Steici, Dragan Milicevici, M. Arach­i, precum şi de persona­lul Legaţiunii Române şi dom­nul N. Pavlovici, care a fost a­­taşat pe lângă d­l Mihalache pentru tot timpul aflării d-sale la Belgrad. Chiar în cursul zilei sosirii, d-l Mihalache a vizitat Uniunea Viaţa în Cooperaţie­ Generală, pentru organizaţia şi funcţionarea căreia s-a interesat de aproape. D­l director şi mem­brii comitetului de direcţie i-au dat informaţiile şi detaliile ne­cesare, făcândui cunoscută în­treaga activitate şi succesele Uniunii în ce priveşte ridicarea satului, din punct de vedere cultural, social şi economic. D . M­halache a rămas surprins de succesele Uniunii şi a felicitat pe director şi membrii comite­tului, pentru conducerea înţe­leaptă şi folositoare a aface­rilor cooperatiste. Dar ca om al satului d . Mi­halache a dorit să cunoască cât mai bine situaţia satului de la noi şi Uniunea a satisfăcut a­­ceasta dorinţa din toata inima. In ziua eroilor (Vidoden), fiind însoţit de d­nii V. Georgevei, M. Arach­i şi Dr. V. Stici, d-1 Mihalache a vizitat noua şcoală primară din Orasta, care este poate una din cele mai fru­moase şcoli din ţara noastră, iar pe urmă cooperativa viti­colă din Vend­ance, intere­­sându-se de aproape de ac­tivitatea şi progresul lor. D-l Mihalache a fost plăcut surprins de buna lor organizaţie şi de succesele realizate. Vizitând biserica de la Aploneţ, d 1 Mihalache a rămas mirat de fundaţia Regelui Petru, marele liberelor şi cu un deosebit in­ GAZETA TRANSILVANIEI teres a vizitat proprietatea M. S. Regelui Alexandru şi a fotogra­fiat câteva colţuri unde petrece câteva ceasuri de repaus, în li­nişte, M. S. Regele. Apoi, d­l Mihalache a rămas, la Belgrad, trei zile. Aci a venit în contact cu diferitele perso­nalităţi de marcă din cercurile politice şi economice, pentru ca, în ziua de 2 iulie a. c. fiind însoţit de: Directorul Uniunii generale, d. V. Georgevci, d-nii M. Arach­i şi V. Milasarl­evici, membrii Comitetului de Direc­ţie, să plece cu automobilul în­spre Sumadia. D l ministru s’a oprit în Desi­­mirovţa şi la Rapuratz vizitând : cooperativele de credit şi de­­ cereale, şcoala primară şi pri­­­­măria. De asemeni a vizitat casa preşedintelui cooperativelor, u­­nul din cei mai de seamă gos­podari ai satului. D­l Mihalache a rămas plăcut surprins că pe lângă cooperative agricole există şi cooperative de familii la noi. A rămas surprins de faptul că un aşa mare număr de oameni trăesc sub acelaş acoperiş şi în continuu a întrebat cum se conduce proprietatea comună, cine împarte veniturile şi alte multe detalii. Totuş­­i a părut rău când a aflat că astăzi coo­perativele noastre se află în scădere şi şi a manifestat spe­ranţa că aceste cooperative vor putea fi în măsură de a păstra această frumoasă tradiţie a po­porului nostru. Pe drum, spre Ciad­ek, d. Mi­halache a vizitat încă vre­o câ­teva cooperative de credit, de fructe, etc. Ministrul Mihalache a fost tare surprins de casele agricole şi magazinele frumos aranjate. In­­teresându se de activitatea coo­perativelor, a întrebat pe casierul secretar al cooperativelor a­­gricole de credit cum răspund cooperatorii obligaţiilor contrac­tate. Când i s’a răspuns că în cursul celor s /-Curii tie­cAiSien­ja a cooperativei nu s’a resimţit nevoia de a acuza pe nici un cooperator, că astăzi nu există vre o obligaţie care să nu fie în regulă, d ! Mihalache a feli­citat şi a urat cooperatorilor ca şi în viitor să continue cu ase­menea activitate în profitul sa­tului şi sătenilor. După vizitarea cooperativelor de lapte din Ciad­ek, directorul Uniunei Generale, D. V. Geor­­gevici şi D. N. Milosarlievici, membri în comitetul de Direc­ţie, s’a scuzat, şi au luat rămas bun dela d. Mihalache şi s’au întors la Belgrad, iar d-l minis­tru şi-a continuat drumul spre Seraievo. Oaspetele nostru a a­­vut prilejul să cunoască frumu­seţile naturale ale ţării noastre. Mai ales Seraievo a produs a­­supra d­lui ministru o­­impresie excepţională. Amestecul curios al Occidentului cu al Orien­tului, amestecul armonios de di­ferite culturi şi religii, toate a­­cestea au mărit curiozitatea şi dragostea care reieşeau din pri­virea bucuroasă a d-lui minis­tru. După vizita la Ban, care a durat aproape o oră, d. Miha­lache a vizitat tot ce a fost în­semnat în Serajevo, în continuarea drumului prin ţara noastră, a vizitat Martar, Dukwnik şi Split şi a rămas în­cântat de frumuseţile Dalmaţiei noastre, ocupându-se de antichi­tăţile şi amintirile trecutului nostru. Şi cealaltă capitală a noastră, Zagreb, nu a rămas mai pe jos, cu ospitalitatea. La Zagreb d­l M­halache a fost aşteptat de vicebanul Dr. Hagi, de repre­zentanţii cooperativelor croate, filialei Uniunei Generate a Coo­perativelor sârbeşti, a societă­ţilor de gospodărie croată, de directorul Serviciului Agricol de pe lângă Banovină. D-l Miha­lache s’a interesat de situaţia cooperaţiei şi s’a informat a­­supra cerinţelor şi a rezultatelor obținute. Apoi a vizitat toate instituţiile mai importante şi în compania vicebanului, a via. Aradiu şi a directorului Serviciului agricol, s’a dus la Desmneţul de Sus, unde, pe lângă pivniţele coope­rativelor, a vizitat şi casa preşe­dintelui cooperativelor, d­l An­drei Norosola, un fruntaş coo­perator și gospodar. MIM Mii m iilor mo­toni Comisiunea centrală electo­rală prezidată de d-l G. Lupu, preşedinte la înalta Curte de Casaţie “. III, a terminat ori 28 Decembrie, operaţiunile asupra rezultatului alegerilor generale­­ pentru Adunarea Deputaţilor ce au avut loc la 20 curent. Rezultatele s’au totalizat pe ţara întreagă şi pe circumscrip­ţiile electorale judeţene după ce s’au verificat tabelele înain­tate de aceste circumscripţii în­­dreptânduse numai erorile ma­tematice constate conf. art. 90 din legea electorală. După efectuarea acestor ope­raţiuni s’au găsit următoarele rezultate: totalul alegătorilor pe întreaga ţară a fost de 4­ 39.354. Totalul voturilor exprimate în care intră şi voturile contestate şi anulate a fost de 2.978 748. Pe grupări şi partide politice aceste voturi se repartizează astfel : Partidul liberal ducist 1.518.864 (50,99 la sută); Partidul Naţional-Ţărănesc 414.685 (13,92 la sută); Partidul Ţărănesc dr. N. Lupu 152167 (5,11 la sută); Partidul Naţional Liberal (Gh. Brătianu) 147.665 (4,96 la sută); Partidul Liga Apărării Naţio­nale Creştine 133.205 (4,47 la sută); Partidul naţional agrar 121.748 (4,09 la sută); Ddjtiî/Jn!­rra «oK’ar 119.70Q ( 1,61 la sută); Partidul țărănist radical (Gr. Iunian) 82 930 (2,78 la sută); Uniunea agrară 73.208 (2,46 la sută); Partidul poporului cartelar cu partidul conservator 47.114 (1,58 la sută); Partidul evreesc 38.565 (1,29 la sută); Partidul social democrat 37.672 (1,26 la sută); Blocul cetățenesc 13.560 (0,46 la sută); Liga muncii 3.515 (0,12 la sută); Partidul socialist unitar 1.644 (0,06 la sută); Partidul muncii și statul ne­gustoresc 1.328 (0,04 la sută); Frontul plugarilor 7.970 (0,27 la sută), 85 liste independente 4.391 voturi (0,15 la sută) anulate 58.955 (1,98 la sută). S-a calculat apoi procentele de voturi obţinute de fiecare grupare politică faţă cu numă­rul total al voturilor pe ţară. Din aceste calcule rezultă că partidul liberal docist având un procent de voturi de peste 40 la sută se declară grupare ma­joritară, conform art. 90 legea electorală. Totalul mandatelor pentru A­­dunarea Deputaţilor stabilit de lege pentru ţara întreagă fiind de 387 s-a atribuit grupărei ma­joritare jumătate din ele adică 193 mandate iar cealaltă jumă­tate de 194 mandate urmează să se împartă grupărilor inclu­siv cotei majoritare care au în­trunit pe ţara întreagă procent mai mare de 2 la sută, propor­ţional cu procentele de voturi obţinute pe ţară de fiecare gru­pare politică. Pentru aceste re­partiţii s-au scăzut din totalul general al voturilor valabile ale grupărilor politice voturile obţi­nute de grupările cari n’au în­trunit pe ţara întreagă procent de 2 la sută precum şi voturile anulate. După efectuarea aces­tor scăderi s’a procedat la o nouă procentuare pe ţara în­treagă pentru repartizarea restu­lui de 194 mandate proporţio­nal cu numărul de voturi ră­mase după scăderile de mai sus, iar rezultatul este : Partidul liberal decist cu 1.518.864 voturi sau 59.95 la sută=107 mandate; Partidul național-țărănesc cu 414 685 voturi sau 15 la sută=29 mandate ; Partidul țărănesc (dr. N. Lupu) cu 159.167 voturi sau 5,51 la sută=11 mandate ; Partidul naţional liberal (Gh. Brătianu) 147.665 voturi sau 5,34 la, sută=10 mandate ; Lanc­ cu 133 voturi sau 4,82 la sută=9 mandate ; Partidul naţional agrar 121.748 voturi sau 4,40 la sută—9 man­date ; Partidul maghiar cu 119.562 voturi sau 4,33 la sută=8 man­date ; Partidul ţărănist radical cu­­82.930 voturi sau 3 la sută=6 mandate şi Uniunea Agrară cu 73.208 vo­turi sau 2,65­ 5 mandate. Recapitulând operaţia de mai sus avem următoarea distribuţie a tuturor mandatelor pe parti­­de : Partidul liberal dacist 193—­—107=300 mandate ; Partidul naţional ţărănesc = 29 mandate ; Partidul ţărănesc dr. N. Lupu .... JL­­ IHU dl ^ » Dch-IÎ/ImI. »­.«Tr- nai liberal (Gh. Brătianu) = 10 mandate ; L. A. N. C. = 9 man­date ; Partidul naţional agrar = 9 mandate; Partidul maghiar = 8 mandate; Partidul ţărănist ra­dical (Gr. Iunian) = 6 manda­te ; Uniunea agrară = 5 man­date. Acestea au fost distribuite pe circ. electorale precum urmează. Pentru grupările politice mino­ritare repartiţia mandatelor s’a făcut conf. art. 94 alin. 2 din leg. elec. în ordinea descres­­cândă a procentelor de voturi, câte un mandat de fiecare cap de listă. Astfel , Partidului naţional ţărănesc i s-a atribuit câte un mandat în următoarele judeţe : Muscel, Ar­geş, Alba, Neamţ, Vlaşca, Fă­găraş, Vâlcea, Sălaj, R.­Sărat, Năsăud, Cetatea Albă, Ismail, Turda, Sibiu, Dolj, Botoşani, Ca­­raş, Bihor, Constanţa, Gorj, Câmpulung, Teleorman, Ol, So­meş, Vaslui, Dâmboviţa, Tulcea, Seceri, Ialomiţa (total 29 man­date). Aviz Enoriaşii bisericei gr. cat., u­­nită, sunt avizaţi că în ziua de 4 ianuarie (joi) vor umbla cu botezul obicinuit, începând la ora 8, percurgând străzile : Tri­bunalul, Curmătura, Fabricile, Răcădău, Şoseaua Prejmer, Sf. Gheorghe, Suburbiu, Gara mare, Magazielor, Canalul, Zizin, Sitei, Dumbrava roşie, Oltenia, Mun­tenia, str. Morii, str. Crucii, Dru­mul Stupinilor, Ghimbăşel, str. Bălţilor şi Str. Lungă dela Bar­tolomeu până la parochie. In ziua de 5 Ianuarie (Vineri) era 8 străzile : Crişan, Horia, Str. Lungă dela parochie în sus, apoi în Scheiu, iar între orele 12 până seara oraşul şi partea de Blumena şi Braşovechiu. Protopop M. Hodârnău. Pontos 5

Next