Gazeta Transilvaniei, 1934 (Anul 97, nr. 1-100)
1934-01-14 / nr. 5
Anul al XCVIMea Nr. 5 NUMĂRUL SI LEI REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA XIII.ŞOV, STRADA LUNGA Nr. 5. (Cinematograful ,,Astra“) TRLEFON 928 Abplasat anual 203 lei Pentru străinătate 50 la! Anunţări, reclame, după tarii FONDATĂ LAI1838 CHHEORGHE BARIŢ Apare de trei ori pe săptămână Braşov Duminecă 14 Ianuarie 1934 Este 0 « Gh. Tătărescu. *„ Numai cât de mult repezi“ — a rspus , graba strică treaba ! dl Destindere politică D prim-ministru Gh. Tatărăscu s-a prezentat şefilor de partide şi descriindu-le situaţia din fete, Ie-a propus o înţelegere pentru realizarea destinderii politice. Pătrunşi de necesitatea creării, între partidele politice, a unor raporturi, binevenite pentru ţară, şefii partidelor s-au declarat în principiu pentru acest armistiţiu politic, fapt care a dat d-lui Tătărăscu impresia unui optimism asupra încercărilor d-sale. Era şi natural şi de aşteptat, ca avându-se în vedere situaţia în care se află ţara, să nu refuze nime realizarea unei sincere destinderi. Repetăm o sinceră destindere care să nu se confunde însă cu o epucătură diplomatică egală cu o tragere pe sfoară ! Pentru aceea şefii de partide au condiţionat răspunsul lor afirmativ de unele obligaţiuni, a căror respectare din partea guvernului, singură ar putea clădi puntea acelui calm binefăcător, de care ţara are nevoie în împrejurările tulburi de astăzi. „O destindere în raporturile politice dintre partide, — a declarat dl I. Mihalache şeful partidului naţional-ţărănesc, — este utilă şi dorită de toţi. ,Noi nu vom sta în calea ei. Dar acest lucru atârnă aproape numai de guvern, care poate acționa direct asupra cauzelor încordării de raporturi". Iată deci nodul gordian, a cărui înlăturare stă în voinţa şi putința celui ce a început acţiunea de înţelegere pentru realizarea destinderii politice. Felul cum au decurs alegerile — cu totul contrar declaraţiilor şi promisiunilor făcute de guvern — au agravat şi mai mult şi au înăsprit raporturile dintre partide, punând astfel guvernul în situaţia grea de a şi dovedi sinceritatea vorbelor. Promisiunile d-lui prim ministru Tătărescu despre nota de armonie și pacificare a spiritelor, — fie isvorâte din orice convingere, — nu pot avea până acum decât efectul vorbelor. Ori, fără fapte , a făcut prea des dovada „vorbei în vânt" din partea partidului de la putere. Un adevăr, pe care dl I. Mihalache l a subliniat în declaraţiile d-sele referindu-se asupra abuzurilor electorale : „Trebue creată o stare nouă... „Guvernul trebue să facă dovada hotărârii sale prin sancţionarea tuturor abuzurilor slujbaşilor de stat, care umilesc, care bat, care arestează şi care jefuesc, cetăţenii de drepturile lor.... „ Altfel guvernul este complice şi în acest caz este o datorie a noastră de a trage la răspundere". Calea destinderii e deci trasate. Dl Tătărăscu nu are, decât cu inima curată, pătrunsă de nevoile ţarii, să înlăture piedicile ! Altfel singur va purta vina zădărnicirii planului pornit de salen a suferit cu încercarea sa pentru producerea unui răspuns naufragiu, întrucât Maghiarii au părăsit Londra fără a fi aflat care politică va urma guvernul englez. Căci bărbaţii englezi cu greu îşi dau părerea până când nu sunt puşi în fața unei situatuni concrete. Agitaţiunea lui Sir Robert Gower în Camera comunelor cu greu se poate lua în serios. Sunt puţine perspective, că acolo se va desbate chestiunea revizuirei Prietinii desbaterei declară acum, că n-au voit niciodată să stoarcă revizuirea ci au considerat-o ca o ,,manifestare de simpatie“, iar membrii Camerei comunelor au desaprobat simplamente întreaga acţiune-De când a eşuat campania din trecut condusă de Ungaria cu ajutorul lordului Rothermere, n-au mai fost adunat, "motive noui pentru revizuire şi unica schimbare, care a urmat de atunci, a fost noul regim în Germania. Nu s’a întâmplat nimic nou ce s ar fi referit la Ungaria şi ce ar fi nutrit oarecari speranţe în revizuire. Este însă caracteristic că contele Bethlen şi ceilalţi îndreaptă atacul lor principal în contra Slovaciei. A vorbit aici şi Jehliczka (cunoscutul renegat slovac Nota Red ), dar discursul său pătimaş a stricat mai mult cauzei pe care o reprezenta. Ungurii propun o Transilvanie independentă şi desmembrarea Croaţiei de Iugoslavia. Se pare însă, că ei consideră Slovacia şi Rusia subcarpatină ca cea mai uşoară pradă a lor. Dar maghiarii îşi explică greşit opoziţia unor partide slovaceProfesorul Seton- Watson e convins că o declaraţie cu un singur înţeles al tuturor deputaţilor slovaci ai Parlamentului cehoslovac va pune în adevărata lumină iluziile revizioniştilor maghiari şi va distruge cu o singură lovitură aspiraţiile maghiare-Examenelede capacitate ale şcolilor de notari. Ministerul de interne a delegat pe d-l inspector general administrativ Al. N. Ştefănescu, cu prezidarea examenelor de capacitate de la şcoalele de notari din Ardeal examene cari vor avea loc la începutul lunei Februarie a. c. Ziarele din Capitală publică un memoriu adresat conducerii P. N.Ţ. de către câţiva membrii ai organizaţiei de Braşov, în legătură cu nedepunerea listei de candidare în județul nostru. Nu numai noi dar desigur chiar unii din semnatarii acelui memoriu, vor fi rămas surprinşi, că o chestiune, care ţine exclusiv de organele statutare ale partidului, se dă publicităţii, făcându se astfel un evident abuz, — nu ştim de cine dar probabil pentru anume interese, — de buna credinţă a celor ce au semnat. Se vede această străvezie intenţie din faptul, că memoriul este însoţit de comentariul, că el ar fi fost semnat de majoritatea membrilor delegaţiei permanente, pe când el a fost semnat în realitate de o treime a acestor membri, ceilalţi semnatari fiind persoane cari au activat prea modest, sau de joc în cadrele partidului, iar alţi, nefiind nici membrii organizaţiei de Braşov, fapt care dă abuzului proporţii. Procedeul ne uimeşte şi pentru consideraţia, că acţiunea, care în nici un chip nu poate fi socotită ca un exemplu de disciplină de partid, se întreprinde după ce delegaţia permanentă a organizaţiei noastre a luat în şedinţa dela 15 Dec. 1933, cu unanimitate act de lămuririle date de către preşedintele acestei organizaţii. Urmărind semnăturile nu ne putem opri nedumerirea văzând, cum societatea noastră de cultură „Astra", este târâtă şi ea în discuţii cu caracter politic. Domnul dr. N. Căliman trebuia să se ferească ca de foc, de aşi invoca calitatea de preşedinte al „Astrei", atunci când face un act cu caracter politic. „Astra", este terenul neutru, unde nu are ce căuta politica şi pe care toţi românii fără deosebire de credinţe politice, trebue să se întâlnească, pentru a servi împreună cultura românească. Numai urmând această linie, acest important aşezământ de cultură a putut să fie salvat, pentru binele neamului. Fără să-şi dea seamă, d. N. Căliman pune pentru a doua oară în situație delicată Astra braşoveană. O restreluim şi pentru domnul, din o repretăm un toţi. Şi în fine ne mai miră, că acel cineva care urmăreşte interesele rezervate, învinueşte organizaţia noastră, că ar fi servind interese particulare. Trecutul ei bogat în înfăptuiri de interes obştesc şi membri săi activi de azi, sunt mărturie vie, că ea stă exclusiv în serviciul partidului, că-şi respectă pe toţi luptători ei de seamă şi că întreagă activitatea ei înţelege să şi-o pună, ca totdeauna, în serviciul partidului şi al populaţiei din județul și orașul Brașov și al Țării. Eşecul propagandei contelui Bethlen Un articol a lui Distinsul ziarist şi profesor englez Selen Watson (Scotus ' Viator) cunoscut la noi pentru apriga sa luptă purtată pe vremuri pentru apărarea drepturilor naţionalităţilor nemeghiare din fosta Ungarie, a acordat zilele trecute corespondentului marei reviste ilustrate „Pestry Tyden“ din Praga o convorbire privitor la recenta vizită a contelui Bethlen în Anglia şi la propaganda revizionistă maghiară. Iată declaraţiile mai importante ale lui Scotus Victor făcute revistei amintite, pe cari le dăm în traducere. Ar fi o greșală a desconsidera ca neînsemnată propaganda maghiară, căci contele Bethlen, care este un prudent bărbat de stat, trebuie luat de fapt în serios. Dar nu trebuie exagerată această propagandă. Anglia nu are un prea mare interes în politica centrală europeană, precum credem. Contele Bethlen a conferenţiat la Cambridge Scotus Viator, în faţa unui număr de 200 asistenţi, între cari n'a fost nici un profesor al universităţii. Despre această conferinţă a apărut deabea o notiţă de 10 rânduri şi aceste numai în ziarul ^Manchester Guardian4*. In schimb presa maghiară a făcut din ea un mare eveniment. Vizita contelui Bethlen a avut loc deodată cu vizita şefului opoziţiei maghiare agrare, Dr. Tibor Eckhardt. Adevăratul scop al acestor vizite este probabil iizuința de-a căuta să se afle punctul de vedere al guvernului englez în ce priveşte modificările tratativelor de pace, fără considerare dacă iniţiativa lor vine de la Roma, din Berlin sau din Budapesta. Se pare că contele Beth „nan!suia! şi Mita adi. Din declaraţiile făcute presei de d-l prim-ministru Gh. Tătărăscu. Din declaraţiile făcute ori presei de d-l Gh. Tătărăscu reţinem următoarele : înţelegem să desăvârşim executarea acestui program, într-o atmosferă de pacificare socială şi de destindere politică, în care vedem una din necesităţile esenţiale impuse de condiţiunile aspre în care ne găsim şi de interesele superioare ale statului, înţelegem să facem o politică neşovaitoare pentru menţinerea ordinei, pentru înfrânarea ajârărilor primejdioase şi anarhice, dar şi o politică de moderaţiune şi de conciliere pentru pacificarea spiritelor rătăcite, fiind convinşi că numai astfel se pot creia condiţiunile prielnice şi atmosfera trebuitoare pentru acţiunea constructivă, pe care ţata o reclamă şi o aşteaptă de la conducătorii ei. Călăuziţi deaceastă preocupare, înţelegem să facem apel la toate conştiinţele pentru a ne ajuta în îndeplinirea grelei sarcini ce am primit, şi totdeodată suntem hotărîți ca în raporturile noastre cu celelalte partide politice să aducem nota de armonie şi de o solidaritate şi de simţământul răspunderii, impusă ca o îndatorire de înalt patriotism tuturor bunilor români. Întrebat asupra rezultatului întrevederilor pe cari le-a avut cu şefii partide, — d-l Gh. Tătărescu a râspuns: — „Am găsit la şefii partidelor politice o înţelegere a situaţiei şi a necesitatei unei destinderi politice, aşa încât sper că voi putea înfiinţa, cu concursul bunilor români, un alt climat politic: întrevederea Tătărăscu-I. Mihalache. Cu privire la întrevederea avută de d-1 ITATARASCU cu d-1 I. MIHALACHE, ziarele din Capitală publică următoarele amănunte : La apelul făcut de d-l primministru la d-l Mihalache ca să înlesnească reuşita acţiunii de destindere în politica internă, pe care guvernul a întreprins-o, dl Ion Mihalache a comunicat d-lui Tătărăscu că atitudinea partidului naţional-ţărănesc este în funcţie de atitudinea guvernului şi că partidul, pe care d-sa îl conduce, aşteaptă ca guvernul să dea el întâi exemplul că doreşte într’adevăr destinderea politică, pedepsind în mod exemplar pe magistraţii, ofiţerii, jandarmii şi funcţionarii administrativi, cari s’au făcut vinovaţi de abuzuri în alegeri. D-l prim-ministru Gh. Tătărăscu a răspuns d-lui Mihalache