Gazeta Transilvaniei, 1934 (Anul 97, nr. 1-100)

1934-01-14 / nr. 5

Anul al XCVIMea Nr. 5 NUMĂRUL SI LEI REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA XIII.ŞOV, STRADA LUNGA Nr. 5. (Cinematograful ,,Astra“) TRLEFON 928 Abpla­sat anual 203 lei Pentru străinătate 5­­0 la! Anunţări, reclame, după tarii FONDA­TĂ LAI1838 CHHEORGHE BARIŢ Apare de trei ori pe săptămână Braşov Duminecă 14 Ianuarie 1934 Este 0 « Gh. Tătărescu. *­„ Numai cât de mu­l­t repezi“ — a rspus , graba strică treaba ! dl Destindere politică D­­ prim-ministru Gh. Tată­­răscu s-a prezentat şefilor de partide şi descriindu-le situaţia din fete, Ie-a propus o înţele­gere pentru realizarea destin­derii politice. Pătrunşi de necesitatea creării­, între partidele politice, a unor raporturi, binevenite pentru ţară, şefii partidelor s-au declarat în principiu pentru acest armis­tiţiu politic, fapt care a dat d-lui Tătărăscu impresia unui opti­mism asupra încercărilor d-sale. Era şi natural şi de aşteptat, ca avându-se în vedere situaţia în care se află ţara, să nu re­fuze nime realizarea unei sin­cere destinderi. Repetăm o sinceră destindere care să nu se confunde însă cu o epucătură diplomatică e­­gală cu o tragere pe sfoară ! Pentru aceea şefii de partide au condiţionat răspunsul lor a­­firmativ de unele obligaţiuni, a căror respectare din partea gu­vernului, singură ar putea clădi puntea acelui calm binefăcător, de care ţara are nevoie în îm­prejurările tulburi de astăzi. „O destindere în raporturile politice dintre partide, —­ a de­clarat d­l I. Mihalache şeful par­tidului naţional-ţărănesc, — este utilă şi dorită de toţi. ,Noi nu vom sta în calea ei. Dar acest lucru atârnă aproape numai de guvern, care poate acționa di­rect asupra cauzelor încordării de raporturi". Iată deci nodul gordian, a că­rui înlăturare stă în voinţa şi putința celui­ ce a început acţi­unea de înţelegere pentru reali­zarea destinderii politice. Felul cum au decurs alege­rile — cu totul contrar declara­ţiilor şi promisiunilor făcute de guvern — au agravat şi mai mult şi au înăsprit raporturile dintre partide, punând astfel gu­vernul în situaţia grea de a şi dovedi sinceritatea vorbelor. Pro­misiunile d-lui prim ministru Tă­­tărescu despre nota de armonie și pacificare a spiritelor, — fie isvorâte din orice convingere, — nu pot avea până acum decât efectul vorbelor. Ori, fără fapte , a făcut prea des dovada „vor­bei în vânt" din partea partidu­lui de la putere. Un adevăr, pe care d­l I. Mi­halache l a subliniat în decla­raţiile d-sele referindu-se asu­pra abuzurilor electorale : „Trebue creată o stare nouă... „Guvernul trebue să facă do­vada hotărârii sale prin sancţio­narea tuturor abuzurilor slujba­şilor de stat, care umilesc, care bat, care arestează şi care je­­fuesc, cetăţenii de drepturile lor.... „ Altfel guvernul este complice şi în acest caz este o datorie a noastră de a­­ trage la răspun­dere". Calea destinderii e deci tra­sate. D­l Tătărăscu nu are, de­cât cu inima curată, pătrunsă de nevoile ţarii, să înlăture pie­dicile ! Altfel singur va purta vina ză­dărnicirii planului pornit de­­ sa­­­len a suferit cu încercarea sa pentru producerea unui răspuns naufragiu, întrucât Maghiarii au părăsit L­on­­dra fără a fi aflat care po­litică va urma guvernul en­glez. Căci bărbaţii englezi cu greu îşi dau părerea până când nu sunt puşi în fața unei situat­uni concrete. Agitaţiunea lui Sir Ro­bert Gower în Camera co­munelor cu greu se poate lua în serios. Sunt puţine perspective, că acolo se va desbate chestiunea revi­­zuirei­ Prietinii desbaterei declară acum, că n-au voit niciodată să stoarcă revi­zuirea ci au considerat-o ca o ,,manifestare de sim­­patie“, iar membrii Came­rei comunelor au desapro­­bat simplamente întreaga acţiune-De când a eşuat cam­pania din trecut condusă de Ungaria cu ajutorul lor­dului Rothermere, n-au mai fost adunat, "motive noui pentru revizuire şi unica schimbare, care a urmat de­ atunci, a fost noul re­gim în Germania. Nu­ s’a întâmplat nimic nou ce s ar fi referit la Ungaria şi ce ar fi nutrit oarecari spe­ranţe în revizuire. Este însă caracteristic că contele Bethlen şi ceilalţi îndreaptă atacul lor princi­pal în contra Slovaciei. A vorbit aici şi Jehliczka (cu­noscutul renegat slovac Nota Red ), dar discursul său pătimaş a stricat mai mult cauzei pe care o re­prezenta. Ungurii propun o Tran­silvanie independentă şi desmembrarea Croaţiei de Iugoslavia. Se pare însă, că ei con­sideră Slovacia şi Rusia subcarpatină ca cea mai uşoară pradă a lor. Dar maghiarii îşi explică greşit opoziţia unor partide slo­vace­­Profesorul Seton- Watson e convins că o declaraţie cu un singur în­ţeles al tuturor deputaţilor slovaci ai Parlamentului cehoslovac va pune în a­­devărata lumină iluziile re­vizioniştilor maghiari şi va distruge cu o singură lovi­tură aspiraţiile maghiare-Examenele­­de capacitate ale şcolilor de notari. Minis­terul de interne a delegat pe d-l inspector general administrativ Al. N. Ştefănescu, cu prezida­­rea examenelor de capacitate de la şcoalele de notari din Ar­deal examene cari vor avea loc la începutul lunei Februarie a. c. Ziarele din Capitală publică un memoriu adresat conducerii P. N.­Ţ. de către câţiva membrii ai organizaţiei de Braşov, în le­­gătură cu nedepunerea listei de candidare în județul nostru. Nu numai noi dar desigur chiar unii din semnatarii acelui memoriu, vor fi rămas surprinşi, că o chestiune, care ţine exclu­siv de organele statutare ale partidului, se dă publicităţii, făcân­­du se astfel un evident abuz, — nu ştim de cine dar probabil pentru anume interese, — de buna credinţă a celor ce au semnat. Se vede această străvezie intenţie din faptul, că memoriul este însoţit de comentariul, că el ar fi fost semnat de majoritatea membrilor delegaţiei permanente, pe când el a fost semnat în realitate de o treime a acestor membri, ceilalţi semnatari fiind persoane cari au activat prea modest, sau de joc în cadrele par­tidului, iar alţi, ne­fiind nici membrii organizaţiei de Braşov, fapt care dă abuzului proporţii. Procedeul ne uimeşte şi pentru consideraţia, că acţiunea, care în nici un chip nu poate fi socotită ca un exemplu de dis­ciplină de partid, se întreprinde după ce delegaţia permanentă a organizaţiei noastre a luat în şedinţa dela 15 Dec. 1933, cu una­nimitate act de lămuririle date de către preşedintele acestei or­ganizaţii. Urmărind semnăturile nu ne putem opri nedumerirea văzând, cum societatea noastră de cultură „Astra", este târâtă şi ea în discuţii cu caracter politic. Domnul dr. N. Căliman trebuia să se ferească ca de foc, de aşi invoca calitatea de preşedinte al „Astrei", atunci când face un act cu caracter politic. „Astra", este terenul neutru, unde nu are ce căuta politica şi pe care toţi românii fără deosebire de credinţe politice, tre­bue să se întâlnească, pentru a servi împreună cultura românească. Numai urmând această linie, acest important aşezământ de cul­tură a putut să fie salvat, pen­tru binele neamului. Fără să-şi dea seamă, d. N. Căliman pune pentru a doua oară în situație deli­cată Astra braşoveană. O restreluim şi pentru domnul, din o repretăm un toţi. Şi în fine ne mai miră, că acel cineva care urmăreşte inte­resele rezervate, învinueşte organizaţia noastră, că ar fi servind interese particulare. Trecutul ei bogat în înfăptuiri de interes ob­ştesc şi membri săi activi de azi, sunt mărturie vie, că ea stă ex­clusiv în serviciul partidului, că-şi respectă pe toţi luptători ei de seamă şi că întreagă activitatea ei înţelege să şi-o pună, ca tot­deauna, în serviciul partidului şi al populaţiei din județul și orașul Brașov și al Țării. Eşecul propagandei contelui Bethlen Un articol a lui Distinsul ziarist şi profesor­­ englez Selen Watson (Scotus ' Viator) cunoscut la noi pentru apriga sa luptă purtată pe vre­muri pentru apărarea drepturilor naţionalităţilor nemeghiare din fosta Ungarie, a acordat zilele trecute corespondentului marei reviste ilustrate „Pestry Tyden“ din Praga o convorbire privitor la recenta vizită a contelui Beth­len în Anglia şi la propaganda revizionistă maghiară. Iată decla­raţiile mai importante ale lui Sco­tus Victor făcute revistei amin­tite, pe cari le dăm în traducere. Ar fi o greșală a descon­sidera ca neînsemnată pro­paganda maghiară, căci contele Bethlen, care este un prudent bărbat de stat, trebuie luat de fapt în se­rios. Dar nu trebuie exage­rată această propagandă. Anglia nu are un prea mare interes în politica cen­trală europeană, precum credem. Contele Bethlen a conferenţiat la Cambridge Scotus Viator, în faţa unui număr de 200 asistenţi, între cari n'a fost nici un profesor al univer­sităţii. Despre această con­ferinţă a apărut deabea o notiţă de 10 rânduri şi a­­ceste numai în ziarul ^Man­chester Guardian4*. In schimb presa maghiară a făcut din ea un mare eve­niment. Vizita contelui Bethlen a avut loc deodată cu vizita şefului opoziţiei maghiare agrare, Dr. Tibor Eckhardt. Adevăratul scop al aces­tor vizite este probabil ii­­zuința de-a căuta să se afle punctul de vedere al guvernului englez în ce pri­veşte modificările tratative­lor de pace, fără conside­rare dacă iniţiativa lor vine de la Roma, din Berlin sau din Budapesta. Se pare că contele Beth­ „nan!­suia! şi Mita ad­i. Din declaraţiile făcute presei de d-l prim-ministru Gh. Tătărăscu. Din declaraţiile făcute ori presei de d-l Gh. Tătărăscu reţinem următoa­rele : înţelegem să desăvârşim exe­cutarea acestui program, într-o atmosferă de pacificare socială şi de destindere politică, în care vedem una din necesităţile esen­ţiale impuse de condiţiunile as­pre în care ne găsim şi de in­teresele superioare ale statului, înţelegem să facem o politică neşovaitoare pentru menţinerea ordinei, pentru înfrânarea ajâră­­rilor primejdioase şi anarhice, dar şi o politică de moderaţiune şi de conciliere pentru pacifi­carea spiritelor rătăcite, fiind convinşi că numai astfel se pot creia condiţiunile prielnice şi at­mosfera trebuitoare pentru ac­ţiunea constructivă, pe care ţata o reclamă şi o aşteaptă de la conducătorii ei. Călăuziţi de­­această preocu­pare, înţelegem să facem apel la toate conştiinţele pentru a ne ajuta în îndeplinirea grelei sar­cini ce am primit, şi totdeodată suntem hotărîți ca în raporturile noastre cu celelalte partide po­litice să aducem nota de ar­monie şi de o solidaritate şi de simţământul răspunderii, impusă ca o îndatorire de înalt patrio­tism tuturor bunilor români. Întrebat asupra rezultatului întreve­derilor pe cari le-a avut cu şefii­­ partide, — d-l Gh. Tătărescu a râs­­­puns: — „Am găsit la şefii parti­­delor politice o înţelegere a si­tuaţiei şi a necesitatei unei des­­tinderi politice, aşa încât sper că voi putea înfiinţa, cu con­cursul bunilor români, un alt climat politic: întrevederea Tătărăscu-I. Mi­halache. Cu privire la întrevederea avută de d-1 IT­AT­AR­ASCU­ cu d-1 I. MIHA­LACHE, ziarele din Capitală publică următoarele amănunte : La apelul făcut de d-l prim­­ministru la d-l Mihalache ca să înlesnească reuşita acţiunii de destindere în politica internă, pe care guvernul a întreprins-o, d­l Ion Mihalache a comunicat d-lui Tătărăscu că atitudinea parti­dului naţional-ţărănesc este în funcţie de atitudinea guvernului şi că partidul, pe care d-sa îl conduce, aşteaptă ca guvernul să dea el întâi exemplul că do­reşte într’adevăr destinderea po­litică, pedepsind în mod exem­plar pe magistraţii, ofiţerii, jan­darmii şi funcţionarii adminis­trativi, cari s’au făcut vinovaţi de abuzuri în alegeri. D-l prim-ministru Gh. Tătă­răscu a răspuns d-lui Mihalache

Next